7,315 matches
-
secrețiile purulente parietale este cel mai frecvent Stafilococul auriu, apoi Piocianicul. Se constată erodări ale cartilajului cu prezența de cuiburi purulente intracartilaginoase, fistule și abcese parietale. Semnele clinice sunt reprezentate de durere, tumefiere, mobilitate anormală zonală, prezența traiectului fistulos. Radiografia toracică nu este concludentă. Fistulografia, tomografia computerizată, rezonanța magnetică stabilesc diagnosticul. Tratamentul este chirurgical. Nu se recomandă chiuretaj, ci condrectomie extrapericondrală sau rezecții lărgite de plastron cartila¬ginos inferior C7-10 (Nicodin, 2002) [13]. - Osteite și osteomielite: Sunt înregistrate mai frecvent după
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]
-
este concludentă. Fistulografia, tomografia computerizată, rezonanța magnetică stabilesc diagnosticul. Tratamentul este chirurgical. Nu se recomandă chiuretaj, ci condrectomie extrapericondrală sau rezecții lărgite de plastron cartila¬ginos inferior C7-10 (Nicodin, 2002) [13]. - Osteite și osteomielite: Sunt înregistrate mai frecvent după plăgile toracice supurate (mai ales de război) și după drenaje pleurale prelungite, cu caracter cronic, recidivant. Aspectul radiologic este revelator, iar tomografia computerizată evidențiază cu acuratețe zona de distrucție osoasă. Tratamentul constă în rezecție costală în țesut sănătos. Aspecte particulare sunt date
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]
-
Tratamentul constă în rezecție costală în țesut sănătos. Aspecte particulare sunt date de osteita sternală post-traumatică, ca și de osteomielita sternoclaviculară (fig. 3.42), ce impun un tratament chirurgical extrem de dificil, necesitând deseori rezecții parietale largi și reconstrucție de perete toracic. Sechele parietale cu distrucții parietale extinse - Cel mai adesea ne găsim în situația de a rezolva o infecție complexă de perete toracic (de tipul osteomielitei extensive), datorată de regulă țesuturilor reziduale necrotice sau corpilor străini. Tratamentul trebuie direcționat spre incizie
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]
-
3.42), ce impun un tratament chirurgical extrem de dificil, necesitând deseori rezecții parietale largi și reconstrucție de perete toracic. Sechele parietale cu distrucții parietale extinse - Cel mai adesea ne găsim în situația de a rezolva o infecție complexă de perete toracic (de tipul osteomielitei extensive), datorată de regulă țesuturilor reziduale necrotice sau corpilor străini. Tratamentul trebuie direcționat spre incizie, cu drenajul colecțiilor purulente și debridarea parietală corectă, seriată în mai mulți timpi. În contrast cu radionecrozele, plaga posttraumatică este lăsată deschisă și pansată
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]
-
sintetice intră totuși in discuție in cazul defectelor parietale foarte mari, în care nu se poate obține o bună stabilizare parietală doar cu lambourile musculocutanate. - Foarte rar, constatăm prezența unei hernii pulmonare parietale posttraumatice ce apare în general după traumatisme toracice inchise, cu leziuni musculare și fasciale, prin accidente de circulație. Localizarea cea mai frecventă este la nivelul fracturilor costale produse de centura de siguranță (May, 1995) [10]. Multe dintre ele nu sunt hernii adevărate (nu au sac pleural), producându-se
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]
-
un defect al pleurei parietale. Bolnavul acuză durere locală, tuse iritativă, dispnee de efort, iar la examenul obiectiv se observă o formațiune moale-elastică ce proemină prin defectul parietal la tuse si mișcările respiratorii. Diagnosticul este stabilit prin examenul clinic, radiografia toracică și examenul CT. În urmă cu mai mulți ani se recomanda ca defectul parietal să fie închis prin tehnica Sauerbruch-Doberer (utilizarea periostului mobilizat de pe coastele adiacente). În prezent se recomandă utilizarea de materiale plastice (GoreTex sau lambouri muscu-locutanate (Filosso, 2001
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]
-
un tratament energic. Primul gest chirurgical este drenajul pleural, la care se asociază spălături cu antibiotice și antiseptice. În empiemul precoce, abordul toracoscopic este o soluție recomandată. În formele cronicizate, se procedează la toracotomie cu decorticare pleuro-pulmonară. Splenoza pleurală Splenoza toracică definește autotransplantarea țesutului splenic în cavitatea pleurală, dar și în cavitatea peritoneală (O’Connor, 1998) [15]. Țesutul splenic crește și ia o formă nodulară. Este o entitate extrem de rară în torace, de regulă este asimptomatică și ridică probleme de diagnostic
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]
-
Este o entitate extrem de rară în torace, de regulă este asimptomatică și ridică probleme de diagnostic diferențial cu tumorile pulmonare și pleurale. În antecedentele pacientului există întotdeauna un traumatism sever toraco-abdominal cu ruptură de splină, sau splenectomie. Investigațiile uzuale (radiografie toracică, examen CT, rezonanța magnetică, puncția ghidată CT transtoracică, sau toracoscopia) nu sunt concludente. Pacientul este operat cu suspiciunea unei neoplazii toracice. SECHELELE PULMONARE Leziunile pulmonare în traumatismul toracic grav nu sunt încă bine precizate, fiind de regulă subdiagnosticate (Nicodin, 2006
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]
-
pleurale. În antecedentele pacientului există întotdeauna un traumatism sever toraco-abdominal cu ruptură de splină, sau splenectomie. Investigațiile uzuale (radiografie toracică, examen CT, rezonanța magnetică, puncția ghidată CT transtoracică, sau toracoscopia) nu sunt concludente. Pacientul este operat cu suspiciunea unei neoplazii toracice. SECHELELE PULMONARE Leziunile pulmonare în traumatismul toracic grav nu sunt încă bine precizate, fiind de regulă subdiagnosticate (Nicodin, 2006) [14]. Mecanismul intim de producere este imprecis conturat, iar semiologia radioclinică este uniformă. Foarte frecvent suferința pulmonară este mascată de revărsatele
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]
-
traumatism sever toraco-abdominal cu ruptură de splină, sau splenectomie. Investigațiile uzuale (radiografie toracică, examen CT, rezonanța magnetică, puncția ghidată CT transtoracică, sau toracoscopia) nu sunt concludente. Pacientul este operat cu suspiciunea unei neoplazii toracice. SECHELELE PULMONARE Leziunile pulmonare în traumatismul toracic grav nu sunt încă bine precizate, fiind de regulă subdiagnosticate (Nicodin, 2006) [14]. Mecanismul intim de producere este imprecis conturat, iar semiologia radioclinică este uniformă. Foarte frecvent suferința pulmonară este mascată de revărsatele pleurale și de voletele toracice, fiind astfel
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]
-
în traumatismul toracic grav nu sunt încă bine precizate, fiind de regulă subdiagnosticate (Nicodin, 2006) [14]. Mecanismul intim de producere este imprecis conturat, iar semiologia radioclinică este uniformă. Foarte frecvent suferința pulmonară este mascată de revărsatele pleurale și de voletele toracice, fiind astfel subestimată. Hematomul intrapulmonar În mod normal se rezoarbe în 2 săptămâni-3 luni. Uneori persistă ca imagine sechelară. Imaginea radiologică este polimorfă: forma pseudotumorală, excavată, polichistică, retractilă. Examenul CT se impune, căci poate face diagnosticul diferențial cu o contuzie
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]
-
sau pneumonectomie). Corpii străini intraparenchimatoși Corpii străini intratoracici sunt foarte rari în traumatismele pe timp de pace, dar sunt diagnosticați frecvent în cadrul traumatismelor de război. Cel mai des sunt observați în plămani, mai rar în mediastin, cavitatea pleurală și peretele toracic. Corpii străini sunt reprezentați de schije, gloanțe, alice, fragment de cateter venos central migrat, sau broșă Kirschner utilizată în osteosinteza claviculară (Vennisac, 2000) [19]. Au reputația de a migra endotoracic, de aceea se impune înlăturarera lor chirurgicală. Dacă corpul este
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]
-
sau bronșii primitive), rezecție bronho-anastomoză (de exemplu, leziuni la nivelul originii bronșiilor lobare superioare sau bronșiei lobare medii), rezecție pulmonară reglată (în caz de leziuni pumonare ireversibile). SECHELE CARDIOPERICARDICE ȘI ALE VASELOR MARI Pericardita constrictivă Apare foarte rar în traumatologia toracică. De regulă se produce prin organizarea unui hemopericard, mai rar se constituie secundar unei pericardite septice. Anatomopatologic evoluează în trei stadii: exudativ, fibroadeziv și fibrocalcar. Fiziopatologic se instalează insuficiența cardiacă hipodiastolică. Debutul clinic poate consta în dispnee precoce. Ulterior se
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]
-
percutanată (angio¬plastie transluminală percutanată sau stentare), fie în revascularizare chirurgicală (by-pass carotido-subclavicular cu proteză sintetică sau din venă safenă, sau axilo-axilar, dacă este prezentă boală carotidiană ipsilaterală) (AbuRahma, 2000) [1]. SECHELE ESOFAGIENE Leziunile esofagiene apar foarte rar după traumatisme toracice, mult mai frecvent după ingestia de corpi străini, substanțe caustice, sau sunt iatrogene. Cea mai frecventă sechelă este stenoza esofagiană. Această entitate nu se deosebește de stenoza produsă prin mecanisme netraumatice. Diagnosticul și tratamentul ei vor fi detailate în capitolul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]
-
mecanisme netraumatice. Diagnosticul și tratamentul ei vor fi detailate în capitolul privind patologia esofagiană. SECHELE DIAFRAGMATICE Relaxarea posttraumatică Aproximativ 11% din leziunile diafragmatice implică lezarea nervului frenic. Leziunea se poate produce: la nivel cervical (motocicliști ce cad pe umăr), sau toracic. Secțiunea nervului este ireparabilă. Dacă se produce doar o neuropraxie, recuperarea poate fi obținută după 6-8 săptămâni. Paralizia nervului frenic se manifestă clinic prin mișcări paradoxale ale diafragmului, acumulare de secreții bronșice și atelectazie pulmonară. Radiografia toracică și examenul CT
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]
-
pe umăr), sau toracic. Secțiunea nervului este ireparabilă. Dacă se produce doar o neuropraxie, recuperarea poate fi obținută după 6-8 săptămâni. Paralizia nervului frenic se manifestă clinic prin mișcări paradoxale ale diafragmului, acumulare de secreții bronșice și atelectazie pulmonară. Radiografia toracică și examenul CT stabilesc diagnosticul. Tratamentul constă în cura chirurgicală a relaxării posttraumatice, fiind descrise numeroase procedee chirurgicale. Hernia diafragmatică în faza cronică Lezarea diafragmatică poate fi omisă în cadrul diagnosticului traumatizatului. Această situație apare mai frecvent în plăgile diafragmatice, decât
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]
-
tulburările digestive secundare viscerului herniat. Se pot asocia durerile precordiale si dispneea, prin comprimarea organelor intratoracice. Dacă survine strangularea viscerului abdominal, sunt prezente dureri abdominale colicative, cu iradiere spre torace, vărsăturile, în absența tranzitului intestinal. Diagnosticul este bănuit când radiografia toracică evidențiază un hemidiafragm mult ascensionat, sau imagini anormale la nivelul acestuia, la un pacient cu antecedente de traumatism toracic sau toracoabdominal (fig. 3.47). Pasajul baritat, examenul CT și examenul toracoscopic sunt esențiale în stabilirea diagnosticului (Freeman, 2001) [5]. Herniile
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]
-
viscerului abdominal, sunt prezente dureri abdominale colicative, cu iradiere spre torace, vărsăturile, în absența tranzitului intestinal. Diagnosticul este bănuit când radiografia toracică evidențiază un hemidiafragm mult ascensionat, sau imagini anormale la nivelul acestuia, la un pacient cu antecedente de traumatism toracic sau toracoabdominal (fig. 3.47). Pasajul baritat, examenul CT și examenul toracoscopic sunt esențiale în stabilirea diagnosticului (Freeman, 2001) [5]. Herniile cronice au indicație chirurgicală absolută, datorită complicațiilor grave ce pot apare (Brown, 1985) [2]. Calea de abord recomandată este
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]
-
corticale corespondente mușchilor organelor efectoare ale vorbirii, sunt puse în acțiune prin voința de a trece în limbajul vorbit real. Influxurile motorii și inhibitorii necesare conform schemei în prealabil stabilită prin învățarea limbii parcurg diferiți nervi motorii: nervii frenici, nervii toracici, nervii recurențiali, nervii faringieni (IX, X, XI), nervii marelui hipoglos (XII), nervii faciali (VII), pentru a ajunge la efectorii periferici ai suflului pulmonar, și vibrațiilor faringiene, ai cavităților de rezonanță supraglotice buco-faringiale, nazale și faciale. Aceste diferite organe intervin; funcționarea
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
și continuitatea arcadei alvelo-dentare superioare. Vălul palatin bine realizat, suplu și mobil, este însă insuficient de lung pentru a realiza istmul velo faringian. Apraxie linguală și labio-jugală prin lipsa antrenamentului muscular adecvat vorbirii. b. Probele funcționale - respirație mixtă cu elasticitate toracică insuficientă; spirograma: 300cm³ cu nasul deschis și 400cm³ cu nasul închis, indică o insuficiență respiratorie cu volum mic. Expir de intensitate mică, fără suflu. Necoordonarea respirație-fonație. Adaptabilitate la efortul standard „Marti net” extrem de economică; deglutiție infantilă; fonație în „h” cu
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
a-l face pe elev să înțeleagă diferența între un sunet nasonat și un sunet normal. Din analiza vorbirii în cazurile noastre am desprins o altă categorie de tulburări de origine: faringiană, laringiană, otică, glosolabială și maxilară, precum și de origine toracică, tulburări nespecifice despicăturii, dar determinate prin intervenția funcțională dintre elementele aparatului fonator, precum și prin lipsa de dirijare a emisiei corecte a sunetului în primii ani de achiziție a limbajului. Tulburări de origine faringiană: sforăitul nasal este asemănător sforăitului în somn
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
v sunt pronunțate prin contact bilabial. În alte cazuri, de maxilar superior scurt și fără incisivi, punctul de articulație este defectuos pentru toate consoanele. Suzanne Borel-Maisonny (1966) are o prodigioasă cercetare în acest domeniu (26; p.266-279). Tulburările de origine toracică se întâlnesc mai rar și acolo unde există, agravează vorbirea prin debitul rapid, prin inerție respiratorie, uneori chiar prin aritmie și precipitații. Tulburările mai sus descrise determină fenomene dislalice variate, influențând direct gradul de neinteligibilitate al actului comunicativ. Cel mai
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
SUA este mult diferit de țările europene și cu siguranță față de România, informații despre tendințele existente în acest domeniu peste ocean sunt importante pentru viitorul specialității, pentru sistemul de formare și instruire. Astfel, o prezentare recentă la Societatea de Chirurgie Toracică din SUA (Verrier, 2008) oferă informații importante. Din 2 843 chirurgi activi 51% au 55 de ani sau peste și probabil se vor retrage în 15 ani. În următorii 15 ani, 2 250 noi chirurgi cardio-toracici vor fi instruiți în
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92090_a_92585]
-
în lanțul de colagen pro alpha-1, tipul III. Afectarea aortei este exprimată prin scăderea rezistenței parietale, dilatații anevrismale și disecții. Ruptura arterială spontană a vaselor mezenterice este cauza cea mai frecventă de deces. Leziunea se poate manifesta prin anevrism aortic toracic sau abdominal. Tesutul vascular este friabil, ceea ce pereclitează succesul chirurgical [1,2] - Ectazia anuloaortică - o noțiune introdusă de Ellis în 1961, întâlnită în 5-10% din pacienții operați pentru regurgitare aortică. S-a găsit o corelație între această pierdere a elasticității
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]
-
provocând regurgitare aortică acută, cu sau fără disecția ostiilor coronare și infarct miocardic acut. Reprezintă circa 70% din totalul disecțiilor. -Tipul II - Este afectată doar aorta ascendentă fără extindere pe arcul aortic. -Tipul III A - Localizarea disecției doar pe aorta toracică descendentă, fără extindere pe aorta abdominală. -Tipul III B - Localizarea pe aorta descendenta toracică, dar cu extindere și pe aorta abdominală. CLASIFICAREA STANFORD Este o clasificare mai simplă, în două tipuri: -Tipul A - Disecția afectează aorta ascendentă și descendentă, cu
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]