5,887 matches
-
lui Rehab. Ionadab înseamnă, de fapt, „spontaneitatea lui Dumnezeu”, iar Rehab, „trăsură” sau chiar și „înălțare”. Francisc a făcut în mod spontan multe lucruri pe care, în baza poruncilor legii lui Dumnezeu, nu era obligat să le facă. El, cu trăsura celor patru Evanghelii și a celor patru virtuți cardinale, s-a înălțat neobosit din virtute în virtute, și l-a urmat cu atâta expresivitate pe Cristos răstignit, încât la moartea sa au apărut, în mâinile sale, în picioare și în
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
caleașca s-o ia la Mitropolie - nevastă-sa cu fetele se duseseră la Biserica Doamnei -, Ilinca îl aștepta gătită ca o adevărată prințesă ce era. Când au ajuns sus pe deal și a ajutat-o să se dea jos din trăsură, a băgat de seamă că trupul femeii bătrâne se scutură mărunt, de un tremur abia perceptibil. În pridvor o așteptau Constantin Vel Stolnicul, Iordache și nepotul Constantin Brâncoveanul, băiatul Stancăi, ajuns mare logofăt. Toți purtau caftane din stofe fine brodate
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
știi bine că or să sară toți Cantacuzinii să-și arate rangul. Și dacă simți nevoia să plângi, fă-o, că doamna nu prea are lacrimi. Are doar grija domniei pentru beizadea Gheorghe. Un argat anunță că surugiul a pregătit trăsura. Jupâneasa Stanca schiță un salut scurt și suspinând sacadat ieși plină de importanță. — Ai spus: beizadea Gheorghe, domn? — Așa spusei, Marico. — Păi are opt ani. — Cam așa, dar nu i-a împlinit. Așa e: Casandra lui Șerban Vodă e mai
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
prindea să bată un vânt cald dinspre miazăzi. Vodă porunci căpitanului de dorobanți să o ia înainte călare spre Curtea domnească și să orânduiască să fie însoțit spre Mogoșoaia de zece dorobanți călări, cu făclii înmuiate în păcură. În întunericul trăsurii, doamna Marica își netezea bordura de blană de samur a dulămii de serasir. Se împlinise și la față și la trup, dar deși era nepoata lui Antonie Vodă din Popești, care a intrat în cronică drept cel mai zgârcit domn
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pe urmă întorsul, și eu trebuie cu soru-mea să ajungem la vecernie la Mitropolie că mâine este praznic mare. Unde mai pui că și prâslea e cu noi. Stanca ajutată de slugile venite în grabă se coborî și ea din trăsură și se apropie salutându-și unchiul. Spătarul o măsură din cap până în picioare și, mulțumit, întrebă: — Aud că domnița Smaranda se mărită cu Grigoraș Băleanu. Pe când nunta? — Apoi, mâine o să se hotărască, dar după câte știu este vorba să fie
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
din Ardeal crede că îi dă dreptul să fie pomenit la fiecare rugăciune? Își făcu o cruce mare, se înclină rece în fața mitropolitului și ieși din biserica în care se simțise atât de străin. Un gând îi grăbi pașii spre trăsură fără să vadă cât de roșu scăpăta soarele după Dealul Mitropoliei. La caleașcă, surugiul arătând cu coada biciului spre apus, mormăi: — Mâine o să fie vânt mare, poate chiar furtună. Îl privi fără să audă ce-a spus și, urcându-se
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
la Viena, cocoțată pe o punte fără resorturi, supusă tuturor capriciilor vântului. Dar nu voiam căruța cu niciun chip; două experiențe recente ne dăduseră lecții prea aspre. Poșta reprezenta ultima noastră soluție; existau într-adevăr cai, dar nu și o trăsură de închiriat. Niciuna într-un oraș de cincisprezece mii de suflete, cunoscut drept punct comercial; iar demersurile noastre erau totuși sprijinite de cele mai importante autorități giurgiuvene! Aceste fapte sunt de cea mai scrupuloasă exactitate; sunt greu de crezut, într-
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
să ne gândim la butoiul Danaidelor. Aici s-a găsit cu siguranță arta de a deplasa noroiul, dar nu și aceea de a-l îndepărta. Se înțelege că, mare parte din an, e imposibil a ieși pe jos și că trăsura e un obiect de primă necesitate. Așa că o droaie de trăsuri și de sănii, iarna încurcă circulația pe străzi; năpădesc piețele publice și toată lumea se grăbește să recurgă la ele. Micii comercianți, muncitorii, servitorii și toți cei din clasele inferioare
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
siguranță arta de a deplasa noroiul, dar nu și aceea de a-l îndepărta. Se înțelege că, mare parte din an, e imposibil a ieși pe jos și că trăsura e un obiect de primă necesitate. Așa că o droaie de trăsuri și de sănii, iarna încurcă circulația pe străzi; năpădesc piețele publice și toată lumea se grăbește să recurgă la ele. Micii comercianți, muncitorii, servitorii și toți cei din clasele inferioare, obligați să meargă pe jos, nu ies decât încălțați cu cizme
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
străzii Podul Mogoșoaiei, artera cea mai importantă din București, a fost făcută, în timpul administrației domnului conte de Kiseleff, frumoasa promenadă a Șoselei. Aceasta e Champs-Elysées, Bois de Boulogne ale Bucureștiului; locul de întâlnire, iarnă și vară, al lumii elegante. În mijlocul trăsurilor de lux se strecoară o grămadă de birje, un fel de cabriolete (droște) ce străbat promenada și varsă puhoaie de praf peste trecătorii obscuri ce se hazardează pe jos pe aceste meleaguri aristocratice. Aleea a fost concepută în stil mare
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
protestăm noi și nu ne vine a crede că ne-am putea afla în cel mai mărunt pericol în această Valahie atât de calmă, încât pare să dormiteze. Ne îngrijorează mai ales tânărul soldat așezat ca o țintă pe capra trăsurii noastre, și îl dojenim pe comandant pentru el; dar nimic nu-l poate face să cedeze; își menține dispozițiile, le dă surugiilor instrucțiuni despre drumul pe care trebuie să-l urmeze și, dându-le semnalul de plecare, ne adresează salutul
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
noastre pentru compania lor atât de agreabilă! Era scris ca drumul de la Buzău la Ploiești să ne fie fatal. La un kilometru după poștă, unul dintre cai se prăbușește; diligența trece peste el; surugiul, azvârlit de pe șa, cade pe scara trăsurii; roțile îl strivesc îngrozitor. Chemăm în ajutor niște țărani ce strângeau recolta: aceștia fug; o țărancă bătrână refuză să ne dea căruța; suntem constrânși să-i solicităm, cu revolverul în mână, unui alt căruțaș, aflat în trecere, să-l ridice
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
-ne că am plecat de la București într-o marți, zi nefastă în Orient. La a doua poștă, în ciuda observațiilor noastre, ni se dă un atelaj de patru cai noi care, la prima lovitură de bici, fac o săritură spre pășuni; trăsura se înclină; nu ne răsturnăm mulțumită oiștii, care se rupe. De data asta ne părăsește dumnezeiasca răbdare; le dăm cu mâna noastră o aspră corecție căpitanului poștei, ceaușului său și surugiului; așa era drept; cu toții răspundeau cu capul de cai
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
cea mai mică dorință de a merge să trăiască în ea. Călătorii se bucură de ospitalitate în mănăstirile de bărbați sau de femei fără excepție, timp de trei zile întregi, pentru ei și pentru suita lor; astfel că, având o trăsură bună, cele două provincii ar putea fi parcurse fără cheltuieli, cu excepția câtorva daruri făcute slujbașilor speciali ai pensiunii. Călătorilor de seamă arhimandriții le deschid aproape întotdeauna ușile propriilor apartamente, pivnița și bucătăria lor. Atunci ești foarte bine tratat. La Călderușani
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
materiile prime prisosesc, nu există nici fabrici, nici manufacturi; lâna, pieile argăsite, pieile de animal, cânepa, totul iese în stare brută din porturile Dunării pentru a reintra în ele sub formă de confecții de toate felurile. Astfel, postavurile, încălțămintea, mobilele, trăsurile, hamurile, pânza, albiturile, cuverturile, hainele continuă să vină de la Paris, Viena, Leipzig; există totuși câteva ateliere și modiste, croitorese pariziene, obicei adoptat de curând pentru marile doamne. Coaforii parizieni au la fel de multă faimă. Croitorii evrei continuă totuși să îmbrace restul
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
pașoptistă. În sfârșit, nici legea despre contribuția funciară, nici proiectul legii rurale nu satisfăcură dorința publică. Așa stăteau lucrurile când fu comis un atentat odios. Vineri 8/20 iunie 1862, dl B. Catargiu fu asasinat în plină zi, într-o trăsură deschisă, la ieșirea sa de la adunare, avându-l alături pe prefectul de poliție, dl N. Bibescu. Mitropolia, unde se țin ședințele adunării legislative, se află pe un deal care domină Bucureștiul. La câțiva pași de poarta principală începe un povârniș
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
orișiunde se cere jertfa vieței?... Soldați de o zi, trebuie să vă botezați uniforma în orișice primejdie". Iar ochii Gheneralului fugeau când pe raport, când pe uliță... Ulițele erau ceva de spăriet. Iașul, cu cinci zile mai înainte strălucitor de trăsuri, livrele, toalete, uniforme aurite, Iașul în care se plimba sările pe toate ulițele cu ghitara și muzicile regimenturilor, cu râs, cu șagă și amoruri, acum se sbuciuma în ceasurile cele de pe urmă. Se auzia numai un vuet înădușit pe care
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
să vă descriu tăcerea și mâhniciunea ce înfățoșa Iașul. De-abea de la margine până la cvartirul Gheneralului întîlneam când și când câte un chip de om. Era ceva în aer și pe ulițe din pustietățile de care vorbesc scripturile; în locul mulțimei de trăsuri, neguțitori, de miimile de jidovi, domnia tăcerea grozavă a unui oraș de șaptezeci mii de oameni ce se rumpe numai de cârâiturile cioarelor, de urletul turmelor de câini sălbăticiți și de călcarea calului meu. Vă scutesc, domnilor, de reflecțiile mele
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
redusă la 20-30 000 de locuitori, după fuga a două treimi din ei, zilnic se numărau sute de victime. Am fost martorul acestei încremeniri de moarte a unui oraș odinioară atât de animat, unde nu se mai vedea circulând nici o trăsură, unde cel care traversa străzile pustii nu auzea decât gemete și horcăitul agoniei în spatele obloanelor închise ale prăvăliilor și caselor. Un prieten, care venea să ne vadă la intervale mari - eu însumi influențat de atmosferă nu-mi mai părăseam casa
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
de cadavrele unor persoane care căzuseră moarte în drum. Printre acei care au pierit în acest chip poate fi amintit banul Văcărescu...97. Era în drumul său prin părțile acestea, când surugiul de alături, din cei doi care îi mânau trăsura, a căzut mort de pe calul său; curând după aceea, banul însuși, contaminîndu-se din atmosfera acelui surugiu, a sucombat de asemenea boalei. Casa mea din București - povestește mai departe Blutte -, pe care o lăsasem în grija unui adjunct și a câtorva
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
măsurilor administrative" se avea în vedere ca, la caz de nevoie, să se înființeze în fiecare văpsea a Capitalei "cîte un vremelnic spital holeric", organizat după cuviință și înzestrat cu cele necesare; bolnavii să nu fie aduși la spital cu trăsurile, ci cu "brancaruri" câte patru sau mai multe "cum sânt în Europa", urmând să se asigure câte două sau patru trăsuri numai pentru transportul morților la cimitire. Deoarece "boala holerii s-a stabilit că prin măsuri carantinești nu se poate
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
vremelnic spital holeric", organizat după cuviință și înzestrat cu cele necesare; bolnavii să nu fie aduși la spital cu trăsurile, ci cu "brancaruri" câte patru sau mai multe "cum sânt în Europa", urmând să se asigure câte două sau patru trăsuri numai pentru transportul morților la cimitire. Deoarece "boala holerii s-a stabilit că prin măsuri carantinești nu se poate stăvili", Consiliul medical a mai hotărât ca, în caz de necesitate, pe lângă doctorii "văpselelor" să se mai orânduiască "vremelnicește" câte un
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
de 45 la sută; dintre cei 386 care n-au primit nici un fel de îngrijire medicală au decedat 253, deci o letalitate de 65 la sută. Comitetul filantropic a colectat 31 213 piaștri, din care a cheltuit 8 256 pentru trăsuri, 2 047 pentru pomeni, 2 990 pentru plata bărbierilor, 5 520 pentru medicamente și lipitori, 690 pentru instrumentar și pansamente, 450 pentru sticle de rom, 600 pentru sticle de vin, 335 pentru mici cheltuieli 2 bis Așa cum remarca profesorul Alexandru
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
într-un car, ca să-l ducă la spital. Viind la barieră, nu l-au lăsat să intre, și așa românii au fost siliți să-l ducă pe bolnav înapoi. A doua zi vin patru amici ai bolnavului, îl pun în trăsură și-l duc pe furiș până-n dreptul "Sfîntului Spiridon", unde bolnavul și-a dat sufletul. Cui? - Acei patru amici, adevărați creștini, care au purtat pe bolnav pe mână și între care a și murit și care l-au înmormîntat, trăiesc
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
generali din ierarhia sanitară militară 542. Despre atmosfera ce a domnit la efectuarea acestor imunizări ne încunoștiințează și relatarea consemnată la 1 august în jurnalul "voluntarului" Eugen Petit: "La 6 dimineața, ieșind din cort, zăresc în jurul bivuacului, între drum și trăsura de ambulanță, mare fierbere printre mai mulți ofițeri cu Crucea Roșie la mână. Veniseră medici specialiști, care, ajutați de ai noștri, vaccinează cu faimosul serum preventiv antiholeric preparat de doctorul Cantacuzino... Puțină ezitare, și mă las și eu operat de către
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]