10,199 matches
-
Blanc. Aveam, de asemenea, o emisiune lunară la TV, Canal C, în care realizam interviuri cu oameni politici sau celebrități, dar numai despre viața lor privată. După aceea, am decis să părăsesc Franța din nou. Iubesc Franța (țară fantastică), dar traiul în țări diferite îmi permite să văd lucrurile din unghiuri diferite și să mă îmbogățesc spiritual. Octavian CURPAȘ: Ați lucrat în Haiti pentru un post de radio care avea nevoie de un jurnalist francez. Ați lucrat pe teren sau în
INTERVIU CU LAURENCE LEMOINE – JURNALISTA CARE A REPREZENTAT FRANŢA LA BICENTENARUL STATUII LIBERTĂŢII DIN NEW YORK de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358634_a_359963]
-
și de locul în care se află și călătorind cu închipuirea pe meleaguri elene. Ei află unde este situat și de unde vine numele lui. Cu acest prilej, autorul oferă date și informații despre inima Ortodoxiei, despre monahii care-și duc traiul acolo și se roagă pentru ei și pentru lume. Primii pustnici s-au așezat acolo prin anul 100 după Hristos. Un bun prilej de întoarcere la legendele și istorisirile legate de aceste locuri sfinte ca și de oamenii care au
PE CURÂND, DRAGI PRIETENI! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344663_a_345992]
-
un teritoriu străin, care înseamnă tot acasă, doar că de dincolo, conaționalii noștri ajungând să stabilească un pod de legătură între România, ca țară de baștină pe care au părăsit-o și noua patrie unde au ales să-și ducă traiul mai departe. Primele valuri de români care au plecat de pe meleagurile noastre, sunt cei care au ajuns pe continentul nord-american spre sfârșitul sec. al XIX-lea. Deși mulți nu știau încotro se îndreptă, sau ce anume aveau să facă, ei
OSPITALITATEA POPORULUI ROMÂN – CEL BINE-CREDINCIOS DE PRETUTINDENEA de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/344629_a_345958]
-
mai revină niciodată îndărăt. Iar unii nici nu au mai apucat să ajungă la destinație. Pur și simplu s-au prăpădit pe drum. Toți aceștia s-au numit emigranți, motivele plecării lor fiind cele ale câștigării prin muncă a unui trai mai bun, eliberarea de sub imperiul austro-ungar, teama de Primul și de cel de al II-lea Război Mondial. O altă categorie distinctă este cea a refugiaților politici, a celor care au cerut azil politic după instalarea dictaturii comuniste la noi
OSPITALITATEA POPORULUI ROMÂN – CEL BINE-CREDINCIOS DE PRETUTINDENEA de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/344629_a_345958]
-
radicale: de mentalitate, introducere a ideii de globalizare, economie mondială, etc. Deschiderea granițelor a însemnat din nou plecarea masivă a românilor. De data aceasta nu mai erau motive politice, doar o dorință acută de afirmare și de a avea un trai mai bun. Cifrele arată că în 2013 peste 3,5 milioane de români lucrau si trăiau în străinătate. Astăzi ei nu se mai numesc imigranți, nația noastră răspândită pe tot globul pământesc poartă denumirea de diaspora românească. Și o poartă
OSPITALITATEA POPORULUI ROMÂN – CEL BINE-CREDINCIOS DE PRETUTINDENEA de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/344629_a_345958]
-
ia. Este cazul să-ți refaci viața? Să o iei de la-nceput? Este o situație, să-i zic comună. El sau ea rămas să crească pruncii deveniți probabil liceeni sau chiar studenți. Munca nu numai că-ți creează mijloace de trai dar alină răni ale sufletului. Cu cât ești mai ocupat, oră de oră, cu atât devii mai puțin pradă amintirilor. Sunt mii de ocazii să rememorezi prezența pierdută. Unele amintiri duioase care privesc viața de zi cu zi. Prima cireașă
A UITA I-O CRIMĂ! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350663_a_351992]
-
pasaje pe care, prin muncă și perseverență, le poți găsi. Culmea este că prin muncă asiduă ai șansa să ajungi în raiul odihnei veșnice. Un paradox. Calea de mijloc este aceea a omului muncitor, cinstit care își agonisește puținul necesar traiului fără a „studia” capra vecinului. Biserica și „educația” ar trebui să contribuie la înfierarea necinstei, lenei și risipei. Dar „cultura” locală se opune. Astfel: La est de Carpați biserica admite orice. „Merge și așa” spune Dumnezeul Ortodox. Copilul învață încă
CĂLĂTORIA VIEŢII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350690_a_352019]
-
Pentru fiecare capitol aș putea scrie pagini mai multe decât este elîn sine, atât de profunde suntfrazele de acolo. Vreau însă, să mă opresc asupra câtorva aspecte care m-au impresionat în mod deosebit. Scriitorul Samson Iancu își asigură astăzi traiul zilei ca bijutier în Franța, iar meseria lui este înainte de toate o pasiune. O pasiune la fel de mare ca și cea cu care își caută strămoșii sau răspunsurile la întrebări, în aparență, fără răspuns. Pentru dânsul, oamenii și pietrele prețioase sunt
ŢIGANII, AURUL ŞI DIAMANTELE SAU RĂSPUNSURI LA ÎNTREBĂRI FĂRĂ RĂSPUNS de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350706_a_352035]
-
degringoladă, ori implementate din țările vestice ale Europei și de peste ocean. Mulți români au trecut granița pentru a căuta locuri de muncă, din dorința justificată de a trăi și a munci în libertate reală, de a-și ridica nivelul de trai și a-și ajuta familia rămasă în țară să depășească sărăcia indusă prin furtul masiv, la scară națională, operat de liderii partidelor ajunse la guvernare și de grupările mafiote ale acestora, susținute printr-un haos legislativ bine pus la punct
IMPRESII DESPRE JURNALUL ŞEFEI MELE SCRIS DE HELENE PFLITSCH de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350678_a_352007]
-
acestea aduce autoarea personaje diverse, pentru a vorbi cititorului despre obârșii și tradiții, mentalități și atitudini, educație și cultură, politică și moravuri. Drumul este lung până la Tel Aviv, unde cunoaștem populația și trăsăturile ei particulare, mâncarea și nivelul general de trai ori conduita față de vizitatori - fie ei evrei ori de altă nație, apoi deplasarea continuă până în Ierusalim și toate personajele sunt mereu prezente în „Jurnalul șefei”, fie ca subiecți direcți, fie ca „purtători de cuvânt” ai altor subiecți, care reprezintă aproape
IMPRESII DESPRE JURNALUL ŞEFEI MELE SCRIS DE HELENE PFLITSCH de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350678_a_352007]
-
pe propria piele „binefacerile” comunismului. Nu am dori refacerea acelei etape în aceleași condiții. De mai mult de 20 ani ne „refacem” viața în noi și noi tranziții din 4 în 4 ani. Noii „aleși” redefinesc condițiile sociale și de trai. Populația, care are venitul corespunzător, beneficiază de toate libertățile garantate de Legea protecției animalelor. Omul ca și câinele au dreptul la eutanasie, au libertatea să moară de foame iar omul, numai omul, are „dreptul” la un loc de muncă din
NOI INTELECTUALII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350718_a_352047]
-
în stare să omoare un om. M-au lăsat acolo ca pe un animal, aproape mort și dacă ar fi fost spanioli sau altă nație de oameni mai ziceam și eu, dar sunt români ca și mine. Știu foarte bine traiul din România și deasemenea știu foarte bine că nu mi-am lăsat familia în țară - nu am mai vorbit cu ei de peste o lună - de prea mult bine. Oare cât o să mai suport? Oricum, ăsta-i doar începutul! Referință Bibliografică
JURNAL SPANIOL (FRAGMENTE)- de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350757_a_352086]
-
condamn aceste persoane). Într-adevăr, a abuzat poate de multe ori de puterea pe care i-a oferit-o poziția (pentru a-și înlătura dușmanii, iar prin aceasta, el și-a demonstrat tenacitatea, de asemenea și-a creat condițiile de trai pe care le-a dorit, și aici mă refer la castelul Berghof). Însă dacă stăm să ne gândim, nu e nici primul, nici ultimul în situația asta și mi-aș permite să vă adresez o întrebare care vă pune la
UN MIC PARADOX de RADU ALEXANDRU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350752_a_352081]
-
în context educațional: - dezvoltarea limbajului - dezvoltarea abilităților senzoriale - dezvoltarea abilităților motorii - dezvoltarea abilităților cognitive/funcțiilor executive și de învățare - dezvoltarea abilităților emoționale și de autoreglare - dezvoltarea abilităților sociale - influența condițiilor de mediu asupra capacității de învățare (hrană, somn, program, spațiu de trai și de studiu) - dificultăți și diferențe individuale în învățare • Mituri și subiecte de dezbatere în neuroștiințele educației (exemple: lateralizarea funcțiilor cognitive și emoționale - emisfera cerebrală stângă versus cea dreaptă; efectele expunerii la multilingvism la vârste timpurii; efectele suprasolicitării senzoriale la
METODOLOGIE din 20 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293490]
-
un factor de reconciliere și dialog și nu trebuie să uite nici un moment și acest rol al său. O atenție particulară ar trebui acordată chestiunii populației de etnie romă care trebuie sprijinită în efortul ei de îmbunătățire a nivelului de trai precum și de educație, Biserica putând să încurajeze integrarea socială a acestei etnii semnificative numeric și în România ca și în alte state ale Uniunii. În primul rând Biserica trebuie să fie atentă să nu permită în interiorul ei atitudini de tip
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358725_a_360054]
-
mine salbe La start toți concurenții într-un ropot! Să aibă lapte, mă rugam în așternut Joiana fiecărei zile Pentru atâtea câte mi le Petreceam cu dânsa la păscut Masa joasă, străchini de pământ Și totuși mai curat ne era traiul Cu toată sărăcia și vătraiul Că astăzi tihna mi s-a scurs în vânt. Acum mănânc, nu știu de ce, cu jenă Și nu mă simt mai fericit, deloc Copil plecat în lume la noroc Și pândit de viitor, ca de-
DOR de ION UNTARU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358951_a_360280]
-
mediatice din care face parte. Audiența se formează. Ne împuținăm. Puține școli. Puține valori. Mult verb „a avea”. Puțin verb „a fi”. Mulți vor să aibă. Puțini vor să fie. Frigul sărăciei, al oricărui fel de sărăcie, nu mai permite traiul zilnic. Permite supraviețuirea. Prin viață și prin istorie. Când sărăcia devine suverană, ea atacă chiar bucuria de a trăi. În circuitul sangvin din viața fiecăruia, bucuria de a trăi, e motorul vital. Dispariția acestei bucurii este letală. Cine se aventurează
ŞTIREA ZILEI: JURNALISTUL – UN CHIRURG SOCIAL (ESEU) de DONA TUDOR în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359015_a_360344]
-
în: Ediția nr. 640 din 01 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului Suntem sortiți să mergem împreună, Spuneam adeseori râzând, Să ne croim o viață cât mai bună Călăuziți de-același gând... Suntem născuți s-alegem fericirea Prin gând curat, în trai cinstit, Că doar așa obținem mântuirea, ... Spuneai când m-ai numit iubit... Suntem aleși s-avem copii pereche, Precum dorit-am amândoi, Cum eu citit-am într-o carte veche, ... Șopteai, privind acele foi... Suntem făcuți s-avem o viață
FORŢA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 640 din 01 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359060_a_360389]
-
-i de moarte, instruindu-le copiii în școli, scoțând frumosul în evidență prin diferite forme ale meseriilor, artei sau ale scrisului. De la cine să cerem mai mult decât de la acești oameni instruiți, dăruiți umanității nu pentru a-și realiza un trai material excelent, ci pentru a excela în trăiri sufletești? Sunt convinsă că atâta timp cât vor exista astfel de oameni cu dăruire, responsabili pentru ceea ce se întâmplă în țară - pentru că ești cu atât mai responsabil cu cât înțelegi mai mult - se va
DESPRE INTELECTUALI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 471 din 15 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359030_a_360359]
-
să poată intra în Roma doar lui Lucretius Sultonius fiul său, adică el, însă acesta nu fusese nici măcar o singură dată acolo de atunci. Titulatura de ,,magistratus extraordinarii” moștenită de la tatăl său conformă cu hotărârea lui Octavian îi asigurau un trai decent și o titulatură care o avuseseră foarte puțini deși atribuțiunile acesteia îi fuseseră limitate și schimbate. Iar Pilat avusese relații bune cu acesta și de aceea era total uimit de remarca magistratului. Se gândi puțin înainte de a răspunde și
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN 7) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358983_a_360312]
-
și presează decidenții politici europeni aflați în situația să practice o solidaritate pragmatică. Tot de domeniul evidenței este însă și slaba conștiință fiscală a majorității grecilor, campioni în eludarea responsabilității față de stat, adepți ai unei cetățenii fără obligații și ai traiului bun fără grija față de binele comun. Acesta a fost, în esență, mesajul critic adresat propriile credincioși de către Biserica Ortodoxă din Grecia prin scrisorile pastorale din lunile martie și octombrie anul 2010, pe care, pentru profunzimea și conținutul său îl redăm
DESPRE CRIZA ECONOMICĂ DIN PERSPECTIVĂ CREŞTINĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358978_a_360307]
-
bunurilor materiale necesare vieții, iar nu acumularea și consumul exacerbat ale acestora. De asemenea, în societatea contemporană se poate remarca că există o mare discrepanță între cât se consumă și cât se produce. Atunci când într-o țară crește nivelul de trai fără să crească însăși productivitatea, este firesc să se ajungă la criză economică. Aceasta se întâmplă și în viața noastră familială și personală. Atunci când cheltuielile sunt mai mari decât veniturile, când cheltuim sume de bani, chiar împrumutați, pentru distracții sau
DESPRE CRIZA ECONOMICĂ DIN PERSPECTIVĂ CREŞTINĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358978_a_360307]
-
continuă mișcare ucigătoare a eului. Tatuarea trupului, montarea diferitelor obiecte în orificii vizibile sau ascunse de ochii iscoditori și răutăcioși ai celor ce-și înfundă viciile în subsolul conștient al refulării intime, sunt manifestări ale personajului superrealist doritor de un trai decent. Literatul îl surprinde pe acesta și îl redă conștient în toată mișcarea lui în creația pe care o expune apoi ca pe o fecioară actului impudic. Se vor băloși mulți sorbindu-i scenele, salivând a nimicnicie, dar puțini vor
INTIMITATEA CA MANIFESTARE PERFECTĂ A EULUI SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359301_a_360630]
-
ne udă gura când prindem, Doamne, înc-un... an! ne sapă vremea un culcuș fără lumină și căldură dar noi ne dăm pe derdeluș n-avem timp să ne-ngrijim și nici măcar nu observăm că somnul nopții ne tot fură din traiul nostru câte-o zi și ne amăgim întruna că Dumnezeu ne va feri mâine să ne-astupe... gura. Referință Bibliografică: ne amăgim întruna / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 761, Anul III, 30 ianuarie 2013. Drepturi de Autor
NE AMĂGIM ÎNTRUNA de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359348_a_360677]
-
Speranța-mi se-ncovoaie, plâng și tac Ce zbucium scurmă-n spaima depărtării! Sunt pe-un tărâm - un petec de uscat Ca o batistă pe obrazul mării. Atâtea vise prinse-ntr-un grăunte Se trec prin mine, ce năvalnic dor De trai tihnit, la poalele de munte Inundă astăzi sufletu-mi - izvor ... Îmi plec genunchii-n clipele durute Doamne, rămâi nădejdea mea, Ești viu! Lasă-mi speranța fără temeri slute Să pot s-alung tot greul în pustiu ... Georgeta RESTEMAN Limassol, Cipru
POEME DE DOR de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359351_a_360680]