4,336 matches
-
libertății, ființele finite care nu cunosc rezonanța permanentă a limitei absolute în perimetrul vieții și care nu fac din viața proprie o strategie de întâmpinare la condiția finită a vieții. Rezultă că viețile care se rezumă la parcurgerea contingentă a traiectoriei comune dintre naștere și moarte nu se ridică la coerența și configurația unui destin și nici la splendoarea negativă a eșecului. Tot ce nu este destin sau maladie de destin cade în afara esenței umanului, adică în sfera pre-problematică a absenței
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
se transforma în convingere și, în cele din urmă, determinându-mi eul, pentru a deveni caracter. Oricine poate cunoaște căderea în eroare ca obnubilare pasageră a spiritului propriu. Privirea care se tulbură și care, o vreme, este incapabilă să surprindă traiectoriile și limpezimea relațiilor este proprie oricui. Prostia ocazională este un fenomen uman universal. De aceea oricine poate spune sau poate face prostii, fără să devină din această pricină un prost. Pentru a deveni constitutivă, prostia, care în cazul unui om
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
sâmburele propriei sale destrucții. Și îl conține în trei feluri: ca formă mărită infinit („proiect de pasăre care mărită va umple cerul“), ca formă care să le cuprindă pe toate, în sfârșit ca formă zburătoare, care-și dizolvă ființa în traiectoria propriei mișcări. În toate aceste cazuri e zvonul infinitului care se naște din finit și care-l preia pe acesta în nașterea sa. Sculptura lui Brâncuși e cazul unic și paradoxal în care voința de limitare se neagă dinăuntrul maximei
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
filmul de animație și de ficțiune ca element de început al unei scene din film, cu posibilități de deplasare pe orizontală (zbor), de cădere pe o direcție oblică descendentă sau pe axul vertical al imaginii. În această situație, capacitatea alegerii traiectoriei de cădere dă semnificație căderii în cadru. Pătratul 4 este o zonă echivocă, alcătuită de creatori. Ea poate fi utilizată ca element de dialog cu alte pătrate apropiate (2 și 8 sau 3 și 9) dinamizând imaginea mai rapid, în
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
9) dinamizând imaginea mai rapid, în primul caz, sau mai lent în cel de-al doilea. Pătratul 7 este o formă la început de drum pe orizontală sau la sfârșit de drum pe verticală, dar poate să sugereze o posibilă traiectorie ascendentă prin pătratele 5 și 3. Pătratul 3 îl citim fie ca pe o formă obosită de trecere orizontală prin imagine, fie ca pe un element care a pătruns de curând în compoziție și urmează să alunece fie pe o
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
clasele mijlocii, care administrează sancțiunile mai ales în funcție de intenția copilului, tind către o orientare interioară a comportamentului, punând accent pe autocontrol. Corelațiile dintre stilul(modelul) educativ și clasa socială sunt, însă, departe de a fi absolute. Bourdieu insistă asupra importanței traiectoriei de clasă. În general, familiile în mobilitate socială, ascendentă sau descendentă, sunt cele care adoptă mai frecvent modele rigoriste. Confirmând ipotezele dependenței modelelor educative familiale de structura de clasă a societății și de traiectoria familială, A.Percheron observă dependența modelului
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
fi absolute. Bourdieu insistă asupra importanței traiectoriei de clasă. În general, familiile în mobilitate socială, ascendentă sau descendentă, sunt cele care adoptă mai frecvent modele rigoriste. Confirmând ipotezele dependenței modelelor educative familiale de structura de clasă a societății și de traiectoria familială, A.Percheron observă dependența modelului educativ de mediul social și de ideologia familială(mediul rural, mai conservator în materie de ideologie familială este mai “rigorist” și cu cât este mai mare tradiționalismul în ce privește familia, religia și armata, cu atât
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
Jucătorii au sarcina de a conduce mingea (recomandat cât mai ușoară, chiar din berete) prin lovituri succesive cu centurile până ce aceasta va intra în poarta unei echipe. Nici un jucător nu are voie să stea întins pe saltea, mai ales pe traiectoria mingii. Daca centura unui jucător s-a desfăcut, acesta se oprește și își o va plia în patru. Jocul dezvoltă rezistența generală. Lovirea mingii intenționat cu piciorul este penalizată. În funcție de locul unde s-a lovit mingea cu piciorul se va
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
de asteroizi "Global Astronomy Month 2012". În această campanie au participat 15 școli din 11 țări iar din totalul de 81 de obiecte noi identificate, 7 aparțin școlii noastre (obiectele noi identificateNEO Observations - necesită observații suplimentare pentru confirmare și stabilirea traiectoriei). La categoria Descoperiri originale din Centura principală de asteroizi dintre orbitele planetelor Marte și Jupiter, din totalul de 20, una ne aparține nouă (cod AVK018A din 25.04.2012). W Proiectul Astrometrica a fost unul interesant și captivant, plin de
Sfera by Ionela Buta, Andreea Angheluş () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93572]
-
văzut că atunci când își schimba poziția de tragere se deplasa în picioare, acoperit fiind vederii de prelată. Atunci am încercat să obțin o poziție de tragere bună din parcul Kiseleff, deci din spatele lui, dar din cauza pomilor nu puteam obține o traiectorie bună. După o zi în care nu am făcut nimic, am revenit pe Ana Ipătescu. El trăgea doar pe lumină. Când a venit intervalul 16-17, l-am lăsat să tragă apoi a dispărut timp de vreo jumătate de oră, timp
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
întâlni în Doktor Faustus (1947) descrieri în care se regăsesc întocmai obiecte de artă și piese de mobilier din interioarele din Budenbrooks"64. Amelia Pavel continuă preocuparea pentru studiul prezențelor picturale în opera literară în volumul publicat în 1990. În Traiectorii ale privirii autoarea reia tema descrierii literare a unor opere de artă, identificând noi conexiuni între Vermeer și Proust, Huysmans "și scrierile saturate de interioare supraîncărcate și saturate de artă [...]"65. Analiza iconografică, în calitatea ei de instrument al esteticii
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
o schimbare a vocii narative. Dacă în prima parte descrierea de acțiuni aparține naratorului, în partea a doua vocea care descrie tabloul este a unuia din personaje. Reka este cea care privește admirativ tabloul și îl descrie. Descrierea urmează o traiectorie verticală, de sus în jos, privirea înregistrând întâi figurația din partea dreaptă a pânzei: contoarul, masa, funcționarii, țăranii și produselor destinate dijmei. Din amalgamul de obiecte și personaje, naratorul focalizează asupra a două personaje, fiecare reprezentând un element al perechii opresor
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
cel mai urât. Gesturile sale par fie a implora compasiune - mâna dusă la piept -, fie a oferi o explicație servilă funcționarului. Ultimul element din universul pictural pe care privirea Retei îl înregistrează este mulțimea săculeților de bani împrăștiați pe jos. Traiectoria privirii contemplative, dar și selecția individualizantă a celor două personaje induc un sens nou fragmentului. Discursul descriptiv nu accentuează atât asupra unor eventuale calcule eronate care fac dijmuirea de nesuportat, cât asupra statutului celor două personaje exponențiale. Funcționarul și plătitorul
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
George, Probleme de pictură, în volumul Cronicile optimistului, Editura pentru Literatură, București. Delavrancea, Barbu Ștefănescu, Despre literatură și artă, Editura pentru Literatură, București, 1963. Hăulică, Dan, "Dialog între arte", în Critică și cultură, Editura pentru Literatură, București, 1967. Pavel, Amelia, Traiectorii ale privirii, Editura Meridiane, București, 1990. Sperantia, Eugen, "Papillons" de Schuman, Editura Minerva, București, 1971. Vianu, Tudor, "Ilustrațiile lui Demian", în volumul Jurnal, Editura pentru Literatură, București, 1961. Vianu, Tudor, "Ut pictura poesis", în volumul Omagiu lui George Oprescu, Editura
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
252. 61 Ion Bogdan Lefter, "Vizualitatea operei lui Creangă", în revista Arta, nr. 12/1989, p. 27. 62 Ibidem. 63 Amelia Pavel, "Thomas Mann și arta plastică", în revista Arta, nr. 9/1975, p. 18. 64 Ibidem. 65 Amelia Pavel, Traiectorii ale privirii, Editura Meridiane, București, 1990, p. 225. 66 Idem, p. 229. 67 Idem, p. 230. 68 Murray Krieger, op. cit., p. 78. 69 În funcție de tipul de efect asupra cititorului, teoriile receptării se pot clasifica în câteva tipologii: direcția structuralistă (Michel
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
imediat un univers propriu autorului. Un simplu obiect, un peisaj sau chiar un autoportret sânt desprinse de ansamblu lor, devin mici semne de exclamare la propozițiile trăite cu ajutorul penelului de acest artist plastic. El se înscrie serios și consecvent pe traiectoria naivilor apăruți din prea mare dragoste pentru culoare, a naivilor autentici și aproape uimiți ei înșiși de nevoia instinctivă a exprimării plastice.” (Katia Nanu) „Pictura lui Mircea Cojocaru este, în felul său un document. El atestă stilul său de viață
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Ițu înseamnă a răsturna sensul termenului întrucât a sculpta presupune a elimina materie inutilă pentru a obține forma. Ioan Ițu, dimpotrivă, asemenea înaintașului său Popa Toader din Târnăveni care l-a stimulat, pune materie incandescentă cu ajutorul aparatului de sudură, pe traiectoria fanteziei și plăzmuiește o lume de omuleți ce se iubesc în albumul de amintiri pentru a popula ambientul locuinței sau sălile de expoziții... originalitatea creației sale tehnică în primul rând, crește cu fiecare operă ce ne dezvăluie înclinația spre lirismul
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
care sunt atrași de un electrod pozitiv, iar șocurile succesive și numeroase produse de electroni asupra pereților produce multiplicarea lor ca și în cazul dinodelor separate. Acest tip de multiplicator este astfel conceput, încât axa lui să nu coincidă cu traiectoria ionilor, ceea ce protejează partea sensibilă a detectorului de impactul speciilor neutre și astfel fotonii emiși de filament pot smulge electroni. Detectorii cu microcanale Sunt alcătuiți dintr-un număr foarte mare de microdinode continue (channeltroni) aranjate în formă de cuib de
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
DE MASĂ Analizatorul cu câmp magnetic Ionii formați în camera de ionizare, accelerați și îndepărtați de către un repulser, sunt conduși în analizorul (filtrul de masă) cu câmp magnetic, care este un tub curbat, plasat într-un câmp magnetic perpendicular pe traiectoria ionilor pozitivi. De aceea, traiectoria lor rectilinie deviază, devenind curbată, în funcție de valoarea m/z. Este important faptul că, sub acțiunea câmpului magnetic, are loc o ușoară dispersie a ionilor cu mase diferite, deci cu rapoarte m/z diferite, ceea ce asigură
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
magnetic Ionii formați în camera de ionizare, accelerați și îndepărtați de către un repulser, sunt conduși în analizorul (filtrul de masă) cu câmp magnetic, care este un tub curbat, plasat într-un câmp magnetic perpendicular pe traiectoria ionilor pozitivi. De aceea, traiectoria lor rectilinie deviază, devenind curbată, în funcție de valoarea m/z. Este important faptul că, sub acțiunea câmpului magnetic, are loc o ușoară dispersie a ionilor cu mase diferite, deci cu rapoarte m/z diferite, ceea ce asigură concentrarea (focalizarea) lor pe traiectorii
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
traiectoria lor rectilinie deviază, devenind curbată, în funcție de valoarea m/z. Este important faptul că, sub acțiunea câmpului magnetic, are loc o ușoară dispersie a ionilor cu mase diferite, deci cu rapoarte m/z diferite, ceea ce asigură concentrarea (focalizarea) lor pe traiectorii separate și captarea lor în locuri diferite (m1/z1, m2/z2, m3/z3 și m4/z4). Câmpul magnetic are o intensitate de I=1 Tesla (10.000 Gauss) Analizatorul electromagnetic Analizatorul electromagnetic primește ionii accelerați și îndepărtați din camera de
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
și m4/z4). Câmpul magnetic are o intensitate de I=1 Tesla (10.000 Gauss) Analizatorul electromagnetic Analizatorul electromagnetic primește ionii accelerați și îndepărtați din camera de ionizare în două module sau componente, unul electrostatic și unul magnetic, perpendicular pe traiectoriile ionilor, ceea ce asigură separarea ionilor, cu o mare rezoluție, dar numai pentru mase nu prea ridicate. În figura II.8.6. este prezentat modulul conținând sectorul electrostatic și cel magnetic. Analizatorul cu dublă focalizare realizează focalizarea pe direcție și în
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
vidat și obligat să se deplaseze rectiliniu de-alungul axei O-z. Când un ion pătrunde în cvadrupol prin punctul “O”, el intră de fapt în spațiul central dintre cele patru bare, care este practic un “canal”, cu axa O-z. Traiectoria acestui ion pozitiv este determinată de componentele vectorului vitezei în cele trei direcții xyz, iar pereții acestui canal atrag sau resping ionul în funcție de polaritatea lui. Așa se explică faptul că ionul se deplasează între două bare încărcate pozitiv care-l
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
defazate între perechile de bare, iar câmpul rezultat este alcătuit din două părți, una fixă și alta variabilă, de aceea ionii care intră în cvadrupol sunt supuși unei forțe variabile ca intensitate și direcție, ceea ce face ca ionii să aibă traiectorii complexe, de regulă instabile, în formă de elice (respectiv de tirbușon) în cele trei dimensiuni xyz. Este important faptul că există analizatoare cu tandem de 2-3 cvadrupoli cuplați cu un gaz-cromatograf, care asigură separarea prealabilă a componentelor din probe multicomponente
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
al purtătorilor majoritari de sarcină și asupra adâncimii de difuzie a elementelor active din materialele semiconductoare. 2.3. Microscopul electronic de baleiaj Schema de principiu a MSE-ului (figura 3) este prezentată în figura 4. Fasciculul de electroni are o traiectorie verticală prin coloana principală a microscopului. El trece printr-un sistem de lentile, care-l focalizează și concentrează pe suprafața probei, până la secțiuni de ordinul 1÷5 nm în diametru. Fasciculul traversează o serie de spirale de scanare situate în
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93480]