2,637 matches
-
norii (1943), vol. Veghe, în op. cit., p. 163. 27 Inscripție pe fântâna lui Narcis (1940), vol. Veghe, în op. cit., p. 138. 28 Cupa; Dudul, vol. Întrezăriri, în op. cit., pp. 69, 71. 29 Acest revelator este însă de natură exterioară, un transcendent inaparent care își developează imaginea pe fondul cernit al lumii, el însuși rămânând nerevelat în sine, impregnare apofatică a chipului a cărui quidditate este voalată sau chiar ștearsă: "Practicile religioase, cultul, fac să se contureze, să apară și să se
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
comunicării specializate. Abordarea cognitivă pune în evidență această trăsătură fundamentală a metaforizării: raportul dintre transparența de conceptualizare și eficiența la nivelul cunoașterii științifice. Așa, de exemplu, în fizică, metaforele "sugerează o legătură cu lumea contingentă: frontieră, filtru, număr rațional, număr transcendent etc." (S. Marcus, Discurs...). Corpul uman a reprezentat măsura tuturor lucrurilor. Algebra utilizează un pattern preconceptual somatic pentru a denumi cifrele. Așa cum s-a mai spus, legătura dintre cifre și limbajul degetelor mâinii este una logică și demonstrează concentrarea de
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Wundt, ale c?rui lucr?ri asupra con?tiin?ei colective (die Volksseele) i?au re?inut aten?ia. Lu�nd ca obiect religia, el �ncearc? s? stabileasc? faptul c? aceasta nu presupune �n mod necesar credin?a �ntr-un zeu transcendent. Religia este �nainte de toate un �sistem de credin?e ?i de practici�; indivizii nu fac corp dec�ț �n cadrul unei comunit??i care le d? sens. Religia este deci �nf??i?at? că un fenomen colectiv. Existen?a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
lui Bourdieu situa?ia de conflict n?scut din raporturile de domină?ie ?i cu cel al lui Crozier statutul de actor colectiv ce-?i recunoa?te interesele ?i proiectul; este vorba de transformarea unei ordini ce r?m�ne transcendent? pentru �agentul� lui Bourdieu ?i pe care actorul lui Crozier n-o poate dec�ț negocia. Că o reac?ie la determinismul mecanicist al structuralismului ambiant, Pierre Bourdieu (profesor la Coll�ge de France) caut? s? dea seama de procesele
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
posibilă atunci când gândirea umană a ajuns la dezvoltarea necesară pentru a o desprinde din pântecul filosofiei unde a germinat, atunci când, după cum ne spunea nouă, studenților, eminentul profesor clujan Ioan Aluaș, s-au întâlnit condițiile endogene (intrinseci, imanente) și exogene (extrinseci, transcendente). În acest fel, sociologia propriu-zisă, ca inedită și superioară modalitate de cucerire a adevărului despre viața socială, nu s-a înstrăinat definitiv de presociologie, a cărei caracteristică principală a fost perspectiva filosofică, ci a păstrat legătura prin intermediul istoriei sociologiei care
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
Mediul acvatic este însă omniprezent, în această amplă secvență a cărții, corespunzătoare unei perioade de inițiere. Mediul acvatic, funcționând după alte legi decât cele uzuale terestre, impunând alt calcul al gravitației, se oferă ca o graniță, ca o mijlocire către transcendent, pentru a cărui percepție trebuie înainte de toate, îndeplinită condiția desprinderii de malul materialității imediate. Râul este mereu traversat în ambele sensuri, este urcat și coborât, într-o mișcare fluctuantă care nu anunță cristalizarea unei opțiuni definitive a inițiatului, ci mai
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
întrebării valorile general acceptate (de exemplu, Altman, Scorsese, Allen și alții), Spielberg este un povestitor și creator de mituri care construiește bazîndu-se atît pe valorile și modul de viață burghez, cît și pe polul opus, aflat în contrast cu acesta, al ocultismului transcendent. Orientarea spre ocultism din peliculele hollywoodiene ce au urmat filmului Exorcistul (1973) fac dovada unei crize ideologice în societatea americană prin faptul că prezintă o lume în criză, ale cărei instituții sînt amenințate de o multitudine de forțe. Unele din
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
salvarea posibilă sau soluția pentru problemele înfățișate apare sub forma unor ființe extraterestre, a bisericii sau a lumii spiritelor, a unor super-eroi din alte lumi sau din alte timpuri, precum Superman, Batman, Conan sau Indiana Jones. Interesul față de trecut, față de transcendent, față de anumiți eroi și anumite valori nu reușește să confere cu adevărat legitimitate instituțiilor din societatea prezentă și indică prezența unei crize de legitimitate în societatea americană contemporană (Habermas, 1973). E drept că filmul Poltergeist încearcă să creeze o imagine
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Goodman, înainte ca imaginile în spirală ale camerei ce se prăbușește să facă loc ecranului fără imagine din final; este concluzia nihilistă că nimic nu contează într-o lume cu desăvîrșire absurdă, nici dragostea, nici cinematografia, nici creativitatea, nici sfera transcendentului, sub orice formă ar apărea ele. Dintr-o altă perspectivă însă, Slacker îl reprezintă pe autorul modern cu un stil și o viziune distinctă suprapuse unei priviri pătrunzătoare asupra situației tineretului contemporan, înstrăinat, neîncrezător în visul american sau în valorile
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
inculturii. Nu are nici un sens încercarea noastră de a ne adapta mai mult sau mai puțin la această imagine a Americii, căci viziunea lor asupra lumii va merge întotdeauna dincolo de puterea noastră de înțelegere, întocmai cum și Weltanschauung-ul european transcendent și istoric îi va depăși întotdeauna pe americani. Tot așa cum țările Lumii a treia nu vor reuși niciodată să-și însușească valorile democrației și progresului tehnologic. Există anumite separații ideologice care sînt definitive și nu pot fi depășite." Este de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
umane este cunoașterea imediată sau cel puțin indistinctă a lui Dumnezeu, toate celelalte lucruri fiind cunoscute dependent de acesta 33. panteism = teoria conform căreia Dumnezeu și universul sunt identice (sec. 18, irlandezul J. Toland); panteiștii susțin imanența și resping caracterul transcendent și personal al divinității; teismul creștin a repudiat întotdeauna p., socotindu-l apropiat de ateism 34. pozitivism = curent filozofic de sec. 19; în interpretarea vieții și a moralei, înlătură ideea de Dumnezeu și de supranatural; omul trebuie să se mărginească
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
fericirii eliberarea de pasiuni și liniștea spiritului 43. teism = concepție filozofică-religioasă care afirmă existența lui Dumnezeu ca persoană absolută, exterioară naturii, dar și imanentă ei, prin prezența și acțiunea Sa creatoare, susținătoare și conducătoare a lumii. Socotindu-l pe Dumnezeu transcendent, se deosebește de panteism; atribuindu-i lui Dumnezeu, ca providență, o acțiune perpetuă, se deosebește de deism (orientare filozofică-religioasă, sec. XVII-XVIII) 44. teozofia = nume dat diferitelor doctrine filozofice-religioase de origine orientală care susțin posibilitatea cunoașterii nemijlocite a „esenței lui Dumnezeu
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
și la Iași: cred că o să fiu obligat să mă mai reîncarnez o dată pentru că nu o să am timp să fac tot ceea ce mi-am propus. Eu nu am fost întrutotul literat, ci și muzician. Dar ca un fel de cenzură transcendentă, de fiecare dată când am vrut să mă apuc de muzică, mi s-a întâmplat ceva. Și, așa, am simțit că în existența asta nu voi putea să-mi duc până la capăt și calitățile mele de muzician. II A.B.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
dinafară și cea dinlăuntru, bucuria „Înălțimii” și dreptul, puterea de a „vedea Întregul”, suma atâtor trăiri, atâtor „vieți” trăite Într-una și... sensul! Sensul ei real sau părelnic, cel pe care unele religii ni-l fură, alungându-l „dincolo”, În transcendent, promițându-ne, parcă, și o „altă perspectivă” din acel „suiș” urcat de noi, alta decât cea pe care o avem sub ochi și sub picioare, sclipind de atâtea culori, forme și Învățăminte. Nu, nu vreau să afirm că „sensul vieții
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
lege fundamentală a viului, a realului. „Lui”, „sensului vieții”, nu i se poate aplica deci acest instrument absolut, cauzalitatea, cu care „lucrăm” și Înțelegem tot ce este și ce mișcă și nici măcar cu „instrumentele apriorice” ale filosofiei „critice” kantiene, noțiunile transcendente de spațiu, timp, materie și, implicit, cauzalitate. Nu este deci „obligatoriu” ca „viața să aibe un sens!”. Sau, cum o spuneam la Începutul acestor pagini și cum ne șoptește și universalul bun-simț, ea, „viața”, are sensul pe care-l arată
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
punct de vedere în Spania, azi și pe timpul regimului lui Franco? Cum ați trecut dumneavoastră, ca intelectual, prin această experiență? - Cred că momentul la care vă referiți - în care eu am fost destul de implicat - nu a fost unul cu adevărat transcendent și revelator. E vorba de un nod de relații istorice mai speciale între diferite țări, care a ieșit la suprafață în timpul călătoriei. Dacă mă întrebați ce opțiune politică am, vă voi răspunde tranșant că am fost întotdeauna un antifascist. Sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
de nesfârșită durere, iar Ion ține mâna domnului în mâna sa. Din Bizanț s-a moștenit structura logică a compozițiilor, din Orient predilecția pentru luxul materialului din care sunt confecționate broderiile. Artiștii moldoveni au creat în spiritul epocii lor drama transcendentă bizantină, coborând în mediul moldovenesc și, astfel, “temele religioase devin subiecte de artă.” Extraordinara bogăție a materialelor din care sunt confecționate broderiile le dau o frumusețe aparte: la epitafe se folosește ca fond catifea albastră sau vișinie, pe care sunt
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de asemenea simbol de puritate, simbol al oricărui fel de puritate”, implicație aflată în acord cu statutul nubil al fetei. Aurul ține de solar și uranian și tocmai de aceea îmbracă jumătatea de sus a protagonistei printr-o cuprindere în transcendent, iar alăturarea metalelor nobile apotropaice dă naștere unei „hiperbole metalurgice” a statutului suprem. Îmbăierea în lapte constituie un ritual în sine (îndeplinit adeseori de moașe la naștere) și asigură „calea inițiatică” spre nemurire. Dublat de înmiresmarea cu flori de măr
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
viziuni proprii asupra lumii care, tocmai pentru că este irațională, îți pare un dar al hazardului decât al științei de a scrie. Nu cred că poți oricând scrie poezie, bazându-te numai pe experiența dobândită. Când nu te mai vizitează muza transcendentă sau daimonul de origine imanentă, degeaba știința ta de a scrie își dă silința. Rezultatul este o "ființă de hârtie" neînsuflețită. Prin inspirație, îndrăznesc să spun, orice creație este îndumnezeită. Păstrez încă o credință orfică, pe urmele marilor mei maeștri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ascundă adevărurile dureroase din propria ogradă. Oricum, poezia fără mistică e ca orizontul fără iluzia nesfârșitului, e ca apa curgătoare fără susur, fără matcă... Metafora, epitetul, alegoria, adică tot ce înfrumusețează textul, fac parte dintr-o recuzită a misticului, a transcendentului. Omul e măsura lucrurilor, arta e măsura duhului care mișcă lucrurile. Toți am fost pe drumul Damascului, toți am avut posibilitatea întâlnirii cu Dumnezeu, numai că nu toți am fost atenți, nu toți am știut cu cine trebuia să ne
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Lumii ! Fiindcă este, într-adevăr, o minune a lumii! E un spirit surprinzător de juvenil: octogenara pare cu 25 de ani mai tânără. Vivacitate sănătoasă, voioșie inteligentă, curiozitate filozofică și - sub toate aspectele - frumusețe. Trăirea în spiritualitate și sensibilitatea la transcendent, care îi sunt proprii, le moștenește de la tatăl ei. Cum Tecuciul este înrudit cultural cu Bârladul, ba chiar au constituit, în răstimpuri, un continuum, fie prin activitatea Academiei Bârlădene, care număra în sânul ei tecuceni (Tudor Pamfile, fondator al ei
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
a geniului n-a putut să întemeieze decât un suflet mort". Tot sub semnul acestui cod este discutat și poemul Strigoii, cel cu "atmosferă gotică", în care "cuplul este descris ca unitate mistică a două principii complementare". Bătrânul mag cunoaște transcendentul, privirea lui "în oglinda neagră face posibilă vederea magică". O altă variantă a "locuirii în oglinda neagră" este nemoartea, ilustrată prin poemul Gemenii, unde Brigbel "se divide în două, devenind umbra umbrei sale, iar cele două entități ectoplas matice se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
la cealaltă". George Popa pune o întrebare cel puțin incitantă, căutând a desluși opțiunea poetului însuși, a lui Eminescu, în acest caz și detaliind semnificațiile punctelor de interferență a celor două forme de temporalitate constată că "balanța dintre imanent și transcendent, dintre uman și suprafiresc înclină către sfera omenească", așa încât poemul Luceafărul apare ca unul al "reabilitării sferei contingentului omenesc în raport cu lumea fantomatică a ideilor omenești", ca în nenumărate alte poeme ale sale. O altă întrebare, în prelungirea celei dintâi, este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
o păcăleală, o farsă jucată Genarului, dar aici metamorfoza nu mai are nici o atingere cu grotescul ori cu mecanismul farsei, ci doar o undă de umor iluminează melancolia acestui episod al morții lui Făt-Frumos, care este de două ori semnificativ: transcendentul se degradează în realul convenției basmului, mitul devine poveste, umanizarea transcendentului nefiind altceva decât o demitizare. Subliniem această transformare, întrucât ea funcționează constant în opera lui Eminescu". Se oprește apoi și asupra nuvelei Sărmanul Dionis în care surprinde combinații ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
are nici o atingere cu grotescul ori cu mecanismul farsei, ci doar o undă de umor iluminează melancolia acestui episod al morții lui Făt-Frumos, care este de două ori semnificativ: transcendentul se degradează în realul convenției basmului, mitul devine poveste, umanizarea transcendentului nefiind altceva decât o demitizare. Subliniem această transformare, întrucât ea funcționează constant în opera lui Eminescu". Se oprește apoi și asupra nuvelei Sărmanul Dionis în care surprinde combinații ale procedeelor comice, "umorul și invectiva", apoi în Avatarii faraonului Tlá identifică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]