4,862 matches
-
al XIX-lea, într-un context marcat de o acerbă competiție interstatală, pedagogii națiunii au denunțat în termeni apodictici ethosul umanitarianist ca un atentat la adresa ființării statului- națiune românesc. Chiar și pedagogia comunistă, în pofida retoricii "internaționalismului proletar" și a solidarității transnaționale a oamenilor muncii, dădea glas unui limbaj dublu orwellian, întrucât a continuat să mențină și chiar să întărească granițele naționale. Doar odată cu intrarea în noul mileniu, literatura didactică începe să promoveze masiv un umanitarianism postnațional, care elasticizează solidaritatea și identificarea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ibidem). Totodată, manualele de cultură civică denunță în cor "alterările patriotismului" sub forma naționalismului, xenofobiei și șovinismului, insistând în același timp asupra compatibilității dintre loialitatea patriotică, identitatea națională și specificul românesc pe de o parte și integrarea europeană și identitatea transnațională pe de altă parte. În fapt, literatura civică încearcă să îl disloce pe individ din exclusivismul național în care a fost închistat, propunând ca alternativă o stratificare identitară făcută posibilă prin subordonarea și supraordonarea identității naționale (prin introducerea identității local-regionale
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
chiar istoriei acestor interacțiuni. Pe de altă parte, acela de a fi atît de ancorate în contingent, încît să nu reușească să ajungă la generalizări cu aplicabilitate în diferite contexte, în mai multe sectoare, în mai multe medii naționale și transnaționale: riscul unei teoretizări income-plete sau de-a dreptul absente. Folosirea istoriei c) Ambele riscuri se regăsesc, de altfel, în comportamentismul clasic. Și, într-adevăr, cel de-al treilea fragment în căutarea identității este, după Dahl, apelul la istorie. "În interesul
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
numite birocratico-autoritare, destinate să prindă rădăcini puternice și să dureze mai mult decît predecesoarele lor. Regimurile birocratico-autoritare Caracteristicile distinctive ale regimurilor birocratico-autoritare, reformulate [O'Donnell 1973; 1979, 291-294], sînt următoarele: 1. baza socială este reprezentată de o burghezie oligopolistă și transnațională; 2. specialiștii coerciției, militarii, au un rol decisiv: 3. sectoarele populare sînt excluse; 4. instituțiile democratice și drepturile de cetățenie sînt lichidate; 5. sistemul de acumulare capitalistă întărește inegalitatea în împărțirea resurselor sociale; 6 . structura productivă este "transnaționalizată"; 7. sînt
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
anterior printr-un proces nedemocratic". În incidența primei schimbări intră observațiile făcute și datele prezentate referitoare la procesele de democratizare. A doua schimbare are în vedere capacitățile cetățenilor, pe care Dahl le consideră mai degrabă reduse, de a controla pro-cesele transnaționale și supranaționale. Soluția ar sta într-o democrație sporită la nivelul guvernelor naționale, așa încît reprezentanții acestor guverne în organismele supranaționale și transnaționale să se bucure de o delegare democratică efectivă. A treia schimbare este cel mai greu de controlat
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
are în vedere capacitățile cetățenilor, pe care Dahl le consideră mai degrabă reduse, de a controla pro-cesele transnaționale și supranaționale. Soluția ar sta într-o democrație sporită la nivelul guvernelor naționale, așa încît reprezentanții acestor guverne în organismele supranaționale și transnaționale să se bucure de o delegare democratică efectivă. A treia schimbare este cel mai greu de controlat. În aceeași linie cu reflecțiile sale din ultimii douăzeci de ani Dahl susține că, "într-o țară democratică avansată, ordinea economică va fi
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
o manieră mai mult sau mai puțin optimistă și satisfăcută, sau mai mult sau mai puțin critică și rezervată, că democrația a cîștigat, regimurile democratice continuă să înfrunte provocări în privința legitimității, randamentului, capacității de adaptare a instituțiilor lor la actorii transnaționali și supranaționali. Învățături și transformări Pot face asta cu succes, fără a omite nemulțumirea ocazională a cetățenilor, rezultat al așteptărilor prea mari și al inconvenientelor tehnice, din trei motive: pluralismul politic al democrațiilor permite culegerea unui număr mare de informații
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
sud-estice. Formulat sub o multitudine de variante, nu numai pentru Bucovina, ci pentru întreg spațiul Europei Centrale, mitul habsburgic aduce în atenția contemporanilor "o realitate a Imperiului habsburgic idealizată azi, ca simbolizând armonia dintre popoare diferite", un fel de "paradis transnațional" cu un potențial multicultural și multilingvistic benefic, roditor pentru gânditori și poeți; pornind de la o reconstruire nostalgică a trecutului, proiectând "o versiune concentrată a Europei însăși în întreaga ei varietate culturală (o varietate maximă în interiorul unui spațiu minim), autorii și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
identităților culturale; o substanță care să le salveze (și să ne salveze) de procesele de totalitarism, cuprinse în actuala extindere a globalizării în domeniul cultural. Aceasta din urmă, sub pretextul că exercită toleranță și universalism, sfârșește prin a strivi umanismul transnațional de care avem nevoie, înlocuindu-l cu slogane trecătoare și cu apelul la o postmodernitate (și la un postmodernism) care nu rareori sunt niște alibiuri pentru a permite intelectualilor să se sustragă misiunii pedagogice de a începe, de fiecare dată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
autorităților naționale, sprijinul comunitar pentru infrastructuri de cercetare în conformitate cu obiectivele programelor tematice ar trebui să contribuie la îndeplinirea a doua cerințe esențiale la nivel comunitar: 1. nevoia de utilizare optimă a infrastructurilor de cercetare existente; și 2. nevoia de cooperare transnaționala pentru dezvoltarea rațională și eficiența din punct de vedere al costurilor a infrastructurilor de cercetare. Rolul Comunității ar trebui să fie acela de a asigura valoare adăugată complementar inițiativelor naționale sau multinaționale. Suportul comunitar poate potenta accesul la infrastructuri și
DECIZIE nr. 182/1999/CE din 22 decembrie 1998 (*actualizată*) cu privire la cel de al cincilea program-cadru al Comunităţii Europene pentru cercetare, dezvoltare tehnologică şi activităţi demonstrative (1998-2002). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126848_a_128177]
-
cu cerințe tehnologice substanțiale și capacitatea de absorbire a noilor tehnologii; asistarea IMM din Uniunea Europeană să își dezvolte capacitățile tehnologice, luând în considerare, de asemenea, problemele specifice ale IMM din regiunile mai puțin favorizate; ● asistarea IMM în inițierea de rețele transnaționale și parteneriate pentru absorbția și difuzia noilor tehnologii; ● încurajarea dezvoltării legăturilor transnaționale între IMM, firme mari, centre de cercetare și universități. 2. Acțiuni specifice din programele orizontale a) Promovarea inovării: ... ● identificarea și diseminarea, împreună cu alte programe din programul-cadru, a unor
DECIZIE nr. 182/1999/CE din 22 decembrie 1998 (*actualizată*) cu privire la cel de al cincilea program-cadru al Comunităţii Europene pentru cercetare, dezvoltare tehnologică şi activităţi demonstrative (1998-2002). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126848_a_128177]
-
IMM din Uniunea Europeană să își dezvolte capacitățile tehnologice, luând în considerare, de asemenea, problemele specifice ale IMM din regiunile mai puțin favorizate; ● asistarea IMM în inițierea de rețele transnaționale și parteneriate pentru absorbția și difuzia noilor tehnologii; ● încurajarea dezvoltării legăturilor transnaționale între IMM, firme mari, centre de cercetare și universități. 2. Acțiuni specifice din programele orizontale a) Promovarea inovării: ... ● identificarea și diseminarea, împreună cu alte programe din programul-cadru, a unor mecanisme adecvate care să simplifice ciclul de viață al proiectelor, exploatarea, finanțarea
DECIZIE nr. 182/1999/CE din 22 decembrie 1998 (*actualizată*) cu privire la cel de al cincilea program-cadru al Comunităţii Europene pentru cercetare, dezvoltare tehnologică şi activităţi demonstrative (1998-2002). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126848_a_128177]
-
proiectelor, exploatarea, finanțarea din surse private, transferul de tehnologii și rezultatele acestora, cu garantarea protecției cunoștințelor dobândite; ● dezvoltarea, validarea și implementarea metodologiilor pentru acțiuni de transfer tehnologic integrand aspecte tehnologice, economice și sociale ale inovării și, unde este necesar, diseminarea transnaționala și valorificarea rezultatelor ce nu derivă din programele tematice (luând în considerare caracteristici speciale ale fiecărui sector de activitate); ● coordonarea studiilor și analizelor realizate în diverse foruri și integrarea rezultatelor acestora, în vederea stabilirii unui cadru comun de referință în domeniul
DECIZIE nr. 182/1999/CE din 22 decembrie 1998 (*actualizată*) cu privire la cel de al cincilea program-cadru al Comunităţii Europene pentru cercetare, dezvoltare tehnologică şi activităţi demonstrative (1998-2002). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126848_a_128177]
-
la infrastructurile de cercetare (instalații mari, rețele de distribuție a facilităților, centre infrastructurale de competență), cu specificația că aceste măsuri nu sunt preluate de alte activități ale programului-cadru. În cele din urmă măsurile sunt luate pentru sprijinul cercetătorilor cu acces transnațional la infrastructurile care sunt de interes pentru Comunitate, ținând seama de raritatea și/sau de specializarea lor, incluzând, acolo unde este necesar, măsuri complementare pentru sprijinul stabilirii rețelelor dintre infrastructurile operaționale și proiectele aferente de cercetare. Promovarea excelentei științifice și
DECIZIE nr. 182/1999/CE din 22 decembrie 1998 (*actualizată*) cu privire la cel de al cincilea program-cadru al Comunităţii Europene pentru cercetare, dezvoltare tehnologică şi activităţi demonstrative (1998-2002). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126848_a_128177]
-
ori pierdute și identificarea cadavrelor. Articolul 2 Forme de cooperare Cooperarea între părți poate fi realizată mai ales prin: . schimburi de informații și experiență în domeniile de interes comun; . schimburi de informații privind prevenirea și combaterea oricărei forme de criminalitate transnaționala, în special a tuturor actelor de terorism, crimă organizată, a traficului ilegal de stupefiante și substanțe psihotrope, de arme și materiale radioactive, a infracțiunilor privind migrația, inclusiv schimburi de informații despre acele persoane și rețele ilegale implicate în infracțiunile transnaționale
ACORD DE COOPERARE*) din 2 octombrie 1998 între guvernele statelor participante la Cooperarea Economică a Marii Negre în domeniul combaterii criminalitatii, în special a formelor ei organizate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127331_a_128660]
-
transnaționala, în special a tuturor actelor de terorism, crimă organizată, a traficului ilegal de stupefiante și substanțe psihotrope, de arme și materiale radioactive, a infracțiunilor privind migrația, inclusiv schimburi de informații despre acele persoane și rețele ilegale implicate în infracțiunile transnaționale; . planificarea și adoptarea de acțiuni coordonate împotriva rețelelor ilegale; . identificarea persoanelor care se sustrag de la urmărirea penală sau de la executarea pedepsei, precum și a celor declarate dispărute; . schimburi de informații referitoare la noile tipuri de criminalitate, metode și forme ale prevenirii
ACORD DE COOPERARE*) din 2 octombrie 1998 între guvernele statelor participante la Cooperarea Economică a Marii Negre în domeniul combaterii criminalitatii, în special a formelor ei organizate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127331_a_128660]
-
și îmbunătățirea consistentei infrastructurii de cercetare europeană (instalații mari de cercetare, rețele de instalații distribuite, centre infrastructurale de competență), în măsura în care nu sunt realizate prin alte activități ale programului-cadru. În final sunt prevăzute măsuri pentru a sprijini cercetătorii să obțină acces transnațional la infrastructuri de interes larg pentru Comunitate, ținând seama de raritatea și/sau de specializarea acestora. Măsurile complementare pot include, după caz, sprijin pentru înființarea rețelelor între operatorii de infrastructură și pentru proiecte de cercetare care permit acces la infrastructuri
ORDONANŢA nr. 117 din 31 august 1999 (*actualizată*) privind adoptarea termenilor şi condiţiilor de participare a României la programele Comunităţii Europene în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice şi demonstratiilor şi la programele de cercetare şi activităţile de instruire. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125214_a_126543]
-
autorităților naționale, sprijinul comunitar pentru infrastructuri de cercetare în conformitate cu obiectivele programelor tematice ar trebui să contribuie la îndeplinirea a doua cerințe esențiale la nivel comunitar: 1. nevoia de utilizare optimă a infrastructurilor de cercetare existente; și 2. nevoia de cooperare transnaționala pentru dezvoltarea rațională și eficiența din punct de vedere al costurilor a infrastructurilor de cercetare. Rolul Comunității ar trebui să fie acela de a asigura valoare adăugată complementar inițiativelor naționale sau multinaționale. Suportul comunitar poate potenta accesul la infrastructuri și
ORDONANŢA nr. 117 din 31 august 1999 (*actualizată*) privind adoptarea termenilor şi condiţiilor de participare a României la programele Comunităţii Europene în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice şi demonstratiilor şi la programele de cercetare şi activităţile de instruire. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125214_a_126543]
-
cu cerințe tehnologice substanțiale și capacitatea de absorbire a noilor tehnologii; asistarea IMM din Uniunea Europeană să își dezvolte capacitățile tehnologice, luând în considerare, de asemenea, problemele specifice ale IMM din regiunile mai puțin favorizate; ● asistarea IMM în inițierea de rețele transnaționale și parteneriate pentru absorbția și difuzia noilor tehnologii; ● încurajarea dezvoltării legăturilor transnaționale între IMM, firme mari, centre de cercetare și universități. 2. Acțiuni specifice din programele orizontale a) Promovarea inovării: ... ● identificarea și diseminarea, împreună cu alte programe din programul-cadru, a unor
ORDONANŢA nr. 117 din 31 august 1999 (*actualizată*) privind adoptarea termenilor şi condiţiilor de participare a României la programele Comunităţii Europene în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice şi demonstratiilor şi la programele de cercetare şi activităţile de instruire. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125214_a_126543]
-
IMM din Uniunea Europeană să își dezvolte capacitățile tehnologice, luând în considerare, de asemenea, problemele specifice ale IMM din regiunile mai puțin favorizate; ● asistarea IMM în inițierea de rețele transnaționale și parteneriate pentru absorbția și difuzia noilor tehnologii; ● încurajarea dezvoltării legăturilor transnaționale între IMM, firme mari, centre de cercetare și universități. 2. Acțiuni specifice din programele orizontale a) Promovarea inovării: ... ● identificarea și diseminarea, împreună cu alte programe din programul-cadru, a unor mecanisme adecvate care să simplifice ciclul de viață al proiectelor, exploatarea, finanțarea
ORDONANŢA nr. 117 din 31 august 1999 (*actualizată*) privind adoptarea termenilor şi condiţiilor de participare a României la programele Comunităţii Europene în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice şi demonstratiilor şi la programele de cercetare şi activităţile de instruire. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125214_a_126543]
-
proiectelor, exploatarea, finanțarea din surse private, transferul de tehnologii și rezultatele acestora, cu garantarea protecției cunoștințelor dobândite; ● dezvoltarea, validarea și implementarea metodologiilor pentru acțiuni de transfer tehnologic integrand aspecte tehnologice, economice și sociale ale inovării și, unde este necesar, diseminarea transnaționala și valorificarea rezultatelor ce nu derivă din programele tematice (luând în considerare caracteristici speciale ale fiecărui sector de activitate); ● coordonarea studiilor și analizelor realizate în diverse foruri și integrarea rezultatelor acestora, în vederea stabilirii unui cadru comun de referință în domeniul
ORDONANŢA nr. 117 din 31 august 1999 (*actualizată*) privind adoptarea termenilor şi condiţiilor de participare a României la programele Comunităţii Europene în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice şi demonstratiilor şi la programele de cercetare şi activităţile de instruire. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125214_a_126543]
-
la infrastructurile de cercetare (instalații mari, rețele de distribuție a facilităților, centre infrastructurale de competență), cu specificația că aceste măsuri nu sunt preluate de alte activități ale programului-cadru. În cele din urmă măsurile sunt luate pentru sprijinul cercetătorilor cu acces transnațional la infrastructurile care sunt de interes pentru Comunitate, ținând seama de raritatea și/sau de specializarea lor, incluzând, acolo unde este necesar, măsuri complementare pentru sprijinul stabilirii rețelelor dintre infrastructurile operaționale și proiectele aferente de cercetare. Promovarea excelentei științifice și
ORDONANŢA nr. 117 din 31 august 1999 (*actualizată*) privind adoptarea termenilor şi condiţiilor de participare a României la programele Comunităţii Europene în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice şi demonstratiilor şi la programele de cercetare şi activităţile de instruire. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125214_a_126543]
-
celelalte state părți în domeniile ce fac obiectul Protocolului împotriva fabricării și traficului ilegale de arme de foc, piese și componente ale acestora, precum și de muniții, adoptat la New York la 31 mai 2001, adițional la Convenția Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate, adoptată la New York la 15 noiembrie 2000; ... t) este punct național de contact pentru asigurarea legăturii cu celelalte state părți privind Instrumentul internațional care permite statelor să identifice și să urmărească, rapid și sigur, armele de calibru mic și
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 158 din 19 octombrie 1999 (*actualizată*) privind regimul de control al exporturilor, importurilor şi altor operaţiuni cu produse militare**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125732_a_127061]
-
sau, cu alte cuvinte, care itemi din chestionar "merg împreună" (cluster together), cît de apropiat e fiecare item de un altul, și nu vizează semnalarea ierarhiilor valorice din fiecare cultură. Acest demers s-a finalizat prin comparații interțări și sinteze transnaționale. Pînă în 2010 s-au colectat numeroase alte date prin utilizarea aceleiași metodologii, numărul țărilor investigate ajungînd la peste 70. (Schwartz, 1992, 1994a, 1994b, 1999, 2000, 2001, 2005). Rezultatele sînt foarte consistente la nivel intercultural, iar modelul evidențiat de autor
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
o etnie net distinctă, cu reguli și legi proprii, printre care mobilitatea, starea de permanentă căutare a unui loc care să le asigure o viață mai bună, constituie, credem noi, principala caracteristică ce le conferă, de altfel, statutul de popor transnațional. Numeroasele subdiviziuni ale etniei rrome aduc În tezaurul cultural al Europei tot atâtea tradiții. Și totuși, chiar În rândul rromilor se face simțită schimbarea, adaptarea la viața modernă. Rromii din România nu fac excepție. Există grupuri care, renunțând la vechi
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]