3,565 matches
-
arsă/ după iepele zmeoaice amândouă..., avea spițe agere și lucitoare, și-avea carul coșul nou, cu faraoancă". Imaginea invocată a femeii-pește menite să aducă ploaie e adânc încrustată în memorie. "Faraoancele" sunt ființe ciudate care încearcă să-i ademenească pe trecători cu daruri și cântece: "dar mă calcă pe picioare fripte de amiază o căruță cu flori vii și o faraoancă". Satul, pământul sunt așezate undeva între fantastic și real, în mitopee, într-o atmosferă cultică cu datini și credințe, anunțându
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
viața asta a mea,/ Că e plină de greșeli/ Inadmisibile". Ștrengărește este privit și sentimentul morții. Acest fel de-a privi moartea, ne trimite la "De-a v-ați ascunselea" a lui Tudor Arghezi: "Fluierul se aude strident/ În spatele tuturor trecătorilor/ Care se fac vineți, galbeni, verzi, roșii,/ Și merg înainte țepeni/ Fără a întoarce capul" ("Fluierul"). După primul volum, poetul trece la o lirică de fantezie legată de marile teme ale existenței. "Fundamental, Marin Sorescu are capacitatea excepțională de a
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
și în ceai/ Să ne sune când ajungem la saturație." Cauza este dezordinea care cuprinde lumea. Poemul "Viziune" aduce un tablou răsturnat: arborii stau cu rădăcinile în aer, drumul cu toate pietrele de pavaj o ia în toate direcțiile, îngrozind trecătorii, poetul însuși este descoperit în tabloul din perete. Aceeași lume răsturnată apare în poemul "Carnaval", unde poetul face schimb de gânduri cu arborele căruia îi ia frunzele, pregătindu-se de carnaval. Burlescul, grotescul, liricul fac tot mai mult loc dramaticului
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
insolită, provocatoare a regizorului Alexa Visarion, o temă de meditație pentru montări ce vor urma cu Livada..., căruia marele actor îi conferă mister și dramatism. Iașa Adrian Andone, Duniașa Anca Dinu, Varia Petra Zurba, Pișciklon Colan, Epihodov Cosmin Rădescu, un trecător Ștefan Mirea trăiesc din stereotipuri si surogate. Cei tineri preiau clișeele celor dinainte; Petea Mircea Tudosă e un fel de Gaev, Ana Oana Bineață, o copie palidă a lui Liubov Andreevna. Pe Ranevskaia Gabriela Baciu, Visarion o vede o femeie
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
sunt ele puse în mișcare în curgerea fatalmente mediată de concretețea imaginii cinematografice? Printr-o accentuare derutantă a unuia dintre cele două elemente contras tante. Un exemplu paradigmatic: începutul ne-o prezintă pe tânăra biciclistă (Cristina Drăghici), ieșită în calea Trecătorului (Răzvan Vasilescu), drept una având gura cam slobodă. "Cum te cheamă, fato" ? "Mai du-te în p... mă-tii", răsună pe ecran. "Cum te cheamă?", se arcuiește și întrebarea din final. "Ana"". Numele iconic al sacrificiului, în cazul de față
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
poezie, jocul actorului și spectacolul pus în scenă este mai strânsă decât ne putem imagina, și mai presus de știintă. Aici Alexa Visarion pare să-și aducă aminte de Paul Valery, care opunea vorbirea zilnică și discursul științific, dominate de trecător și indicativul referențial, cuvântului poetic care se indică pe sine și durează, fără să precizeze o țintă anume, de vreme ce arată către ceva deschis, către "totul care trimite la tot" des invocat de Goethe. A pune un spectacol în scenă, a
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
neucise, și trebuie să ia foc casa celui ce le-a ucis. Omul blăstămat, și mai ales de preut, nu mai putrezește nici după șapte ani, și atunci trebuie scos și răzămat patru zeci de zile de zidul bisericii, și trecătorii să-i zică: „Dum nezeu să l ierte!“ Blid Să nu legi cu sîrmă un blid stricat, că se mînie Dumnezeu. Cînd ți-ar crăpa blidele fără ca să le atingi, să te ferești, că cineva „ți-a dat“. Tu ia
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
scîrbindu-se* totuna, se crede că, dacă va înturna cofa cu gura în jos și va bea apă de pe fundul cofei de pe partea din afară, va uita de cel mort și nu se va mai întrista. Pe mormîntul unui spînzurat, fiecare trecător pune un gătej sau vreasc pînă se strînge o gră madă mai mare, apoi un oarecare îi dă foc, zicîndu-se că aceasta e lumînarea mortului. Dacă vrei să moară cineva, fă-i cu lumînare furată de la mort. Moartea are unelte
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Pannekoek, Görter și H. Roland-Holst, partizani ai unor metode de luptă mai radicale. Pe aceștia îi vom regăsi, între 1907-1908, alături de Rosa Luxemburg, apoi la începutul anilor '20, adepți ai "comunismului de stînga" și membri mai mult sau mai puțin trecători ai Partidului Comunist din Olanda. Cu toate acestea, ei nu constituie decît o minoritate. Fondat în 1885, Partidul Muncitoresc Belgian* se află la originea joncțiunii dintre modelul german și cel francez; el se va îndrepta curînd, tot mai mult, spre
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
subțiri, corecte, încheiate anacronic cu nasturi, călcau de-a dreptul pe zăpadă. Melonul și semi-paltonul băteau în verdele lucrurilor prea vechi, prea lustruite, deși ținuta omului era de o corectitudine înțepată de mare gală. Contrastul între acest om și restul trecătorilor era așa de izbitor, încât te gândeai pe dată la un boier scăpătat, inadaptabil, la unul din acei aristocrați arheologici și plini de ceremonii, care înfruntă mucegaiul anilor și pe care Cocteau l-a văzut în jurul împărătesei Eugenia de Montijo
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
ofițer sună mai bine, ca un ofițer singuratic ce are de înfruntat inamici cu duiumul și peste care-ar putea da pretutindeni. Asta nu-i rău. Ca să piardă timpul pînă se va duce la Alin, a decis să iscodească imaginativ trecătorii întîmplători de pe poziția unei bănci dintr-un parc din centrul orașului, zonă pe care băieții din gașcă o evitau. Ei nu puneau niciodată piciorul în afara cartierului. Problema era că trei stropi de ploaie ce-au fost atrași de nasul, obrazul
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
vînt rece și blînd și mirosea a ploaie, iar soarele începea să lumineze printre norii încă întunecați, cît pe ce să se ducă în treaba lui, la apus. Forța lui de supererou pozitiv era apa. S-a uitat jos, înspre trecători, ca niște soldăței ceva mai mari. Nu-i plăceau înălțimile. O pasăre s-a așezat aproape-aproape de mîna lui Cornel, cu ghearele prinse de marginea unei farfuriuțe cu semințe puse de părinții lui Alin special pentru astfel de ocazii. Cornel
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
place tare mult, nu? Da. Atunci uite: L-a azvîrlit peste balustradă, înainte ca stăpînul lui să aibă timp să reacționeze. Cornel s-a uitat neputincios în urma lui, cum se pierde în cădere. Atît de mic era că nimeni dintre trecători n-a părut deranjat, încît să protesteze spre balcon. Așa Cornel ar fi putut afla locul căderii. Și acuma sîntem chit, a rînjit Radu. Oricum, poți să spui că ți-am făcut un serviciu. Te-am scăpat de chestia aia
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
-l depășească cu lovituri peste picior. I-a făcut loc, cerîndu-și scuze. Copiii din ziua de azi nu mai au pic de respect, Doamne Dumnezeule! a comentat căpcăunul ca pentru sine, deși suficient de tare încît să-l audă și trecătorii de afară. La urmă, cînd și-a numărat restul primit, Cornel a descoperit că-i lipseau cincizeci de bani. Ce te uiți așa? Crezi că te-am înșelat? Ia hai să facem un calcul. Cornel n-a mai vrut. Observase
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
zac puteri supraomenești. Oboseala îi alungase somnul. 13 Dimineața au mîncat, apoi au avut chef de joacă. Marcu a descoperit o barcă printre stufăriș, în timp ce arunca cu pietricele în oglinda apei. Ceva mai încolo, o vîslă, ascunsă și ea ochilor trecătorilor care nu cercetau cu atenție locul. N-a mai găsit alta, cît a mîngîiat rogozul, stuful și mîlul. O broască a sărit foarte aproape de brațul lui și a simțit o atingere umedă, nu și-a dat seama dacă era pielea
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
Dintr-o frunză verde, pală/ pasul tău de domnișoară". Poetul însuflețește orfic pietrele, arborii, norii, bolovanii care exprimă ideea de durată, timpul imanent, din care coboară pasul (durata transformată în act uman). Femeia se poate naște din durată (bolovan), din trecător (frunză verde pală), în coordonate terestre sau cosmice, asigurând echilibrul necesar: "Dintr-o înserare-n seară/ pasul tău de domnișoară./ Dintr-o pasăre amară/ părul tău de domnișoară". Fiind situată între real și posibil, privirea poetului în stare să vadă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
vorbește și poți studia detaliile limbajului său nonverbal, astfel încât să-ți poți da seama dacă minte sau nu. De asemenea, de la această distanță îl poți recunoaște, în caz că l ai mai întâlnit, sau poți trece pe lângă el pe stradă, ca orice trecător. Distanța personală este acea distanță de la care poți vorbi cu cineva, astfel încât ceilalți să înțeleagă că discuția respectivă nu-i privește. Ea este totuși suficient de mare ca să nu poți atinge acea persoană, nici chiar întinzând mâna. Distanța intimă este
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
scoptofilia este acea satisfacție erotică obținu tă prin simpla privire a zonelor genitale ale altcuiva. Din nou, este destul de răspândit obiceiul băieților de a privi sânii sau picioarele fetelor necunoscute, așa cum destule fete se uită pe furiș la fesele unor trecători, fără ca un astfel de comportament să fie scoptofilic. Portretul voyeuristului Un voyeurist este de cele mai multe ori un bărbat necăsă to rit, provenind dintr-o familie în care el a jucat rolul celui mai mic dintre copii, având relații bune cu
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
măritiș se apropie foarte mult de aceste prevederi ale pravilei: 14/15 ani pentru fete, 19/20 pentru băieți, vârste regăsite și în celelalte medii românești - Banat, Moldova, Transilvania și care stârnesc reacțiile și întrebările diverșilor călători sau misionari străini, trecători prin țările române. Se poate observa foarte ușor diferența între lumea românească cu precocitatea mariajului și lumea occidentală unde pentru aceeași perioadă vârsta urcă până la 25/26 de ani pentru fete și 27/28 de ani pentru băieți. Explicațiile țin
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
mahala, cu nașul și chiar cu cumna tul, cu un vecin sau un to va răș de afaceri al soțului - și după ce a go lit casa. înainte de a cere separarea, bărbatul are obligația de a cerceta și a întreba din trecător în trecător, că poate se va ivi cineva care să-i ofe re informațiile necesare pentru a decide într-un fel sau altul. Zambila de la Cucuteni, județul Dâmbovița, fuge „în lume“ cu un țigan lăieș, abandonându-și cei cinci copii
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
nașul și chiar cu cumna tul, cu un vecin sau un to va răș de afaceri al soțului - și după ce a go lit casa. înainte de a cere separarea, bărbatul are obligația de a cerceta și a întreba din trecător în trecător, că poate se va ivi cineva care să-i ofe re informațiile necesare pentru a decide într-un fel sau altul. Zambila de la Cucuteni, județul Dâmbovița, fuge „în lume“ cu un țigan lăieș, abandonându-și cei cinci copii și soțul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
avertizase la timpul său și Mihail Kogălniceanu, comparându-l cu felinarul ce se pune la marginea unui șantier, pentru a avertiza că acolo se construiește și că există deci pericolul de a cădea o cărămidă, o scândură, o mistrie peste trecătorul neatent. Critica îndreaptă, dar și previne răul. Nu sabia, ci pana susține popoarele" spunea același Maiorescu, la care ne vom întoarce mereu, ca la un spirit care a știut să vadă limpede problemele societății românești și să propună remedii a
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
în infernul de aici... Tot timpul durase o secetă încropita, o arșiță uscată care dogorea din ziduri, încingea tablă acoperișurilor, stăruia până spre miezul nopții. Țocurile se înfundau în asfaltul de gumă... într-o vreme, tot orașul păruse pustiu. Câțiva trecători, furișați pe langă ziduri, cu batistele în mână, tamponându-și frunțile cu batistele. Seară, nici un cunoscut..." Nici schimbarea decorului cu cel autumnal ("Răsuflarea vântului scutură salcâmilor de pește zid frunze mici, îngălbenite, ovale. Era trist, umed, frig") nu aduce o
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
care a simțit-o când a văzut că „zmeii” lui Luca erau de fapt niște „smârțoage [...] vlăguit[e] din cale afară”, și descurajarea ce-i cuprinde pe el și pe Zaharia în fața necunoscutului. Acest sentiment este accentuat și de remarcile trecătorilor față de starea jalnică a atelajului lui Luca, remarci care sporesc în sarcasm pe măsură ce călătorii se apropie de destinație. Sunt prezentate totodată impresiile scriitorului față de peisajul moldovenesc, dimpreună cu preferința sa pentru peisajul montan dinspre vest, pe care căruța îl lăsa
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
transcendent" și ,,subiectul subordonat social", două fețe, în fapt, ale aceluiași eu. Reprezentativ este, în acest sens, visul despre ,,piațeta obișnuită, cu clădirea cu coloane a poștei și în față Casa de Depuneri, cu aceleași magazine și aceeași grădiniță, cu trecători și automobile, exact cum se prezintă în realitate, dar toată, până în cele mai mici amănunte, albă, cu totul și cu totul albă"426. Intruziunea agresivă a socialului în vis, prin culoarea specifică bolii, alb, exprimă clar, în cazul de față
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]