6,656 matches
-
Hybels, S.; Weaver, R. (1986), Communicating Effectively, Random House, New York. Icebreakers, Warmup, Review, and Motivator Activities, (online) www.nwlink.coms. Ionescu M.; Radu, I. (coord.) (1995) Didactică modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca Ionescu, M. (coord.) (1998), Educația și dinamica ei, Editura Tribuna Învățământului, București. Ionescu, S.; Jacquet, M.; Lhote, C. (2002), Mecanismele de apărare. Teorie și aspecte clinice, Editura Polirom, Iași. Isaksen, S.G.; Treffinger, D.J. (1985), Creative problem solving: The basic course, Bearly Limited, Buffalo. Itakura, K. (1967), „Instructions and learning of
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în umanitate, spirit, valori eterne. După un deceniu de tăcere impusă în anii imediat postbelici, S. revine în publicistică, reprofilându-se pe popularizarea unor realități culturale naționale și mondiale, prin articole și studii apărute cu precădere în „Steaua” (1956) și „Tribuna”. Spirit plurivalent, cu o formație intelectuală foarte solidă, el și-a întemeiat afirmațiile și teoriile pe cunoștințe științifice și nu pe speculații abstracte, cu o gândire constructivă și originală, dublată de sensibilitate și talent artistic. Între numeroasele reviste și gazete
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
1991), „Curierul național”, „Nord Press” (1993-1994). A debutat în 1965, cu versuri, la „Zori noi”, iar după un an îi apar poezii în „Contemporanul”, beneficiind de prezentarea lui Geo Dumitrescu. A mai colaborat la „Convorbiri literare”, „Pagini bucovinene”, „Viața românească”, „Tribuna”, „Bucovina literară”, „România literară”. Figurează între primii laureați ai Concursului Național de Poezie „Nicolae Labiș”, organizat, din 1969, de Comitetul Județean de Cultură Suceava. Poezia lui Ș., reunită în volumele Pe o vârstă de băiat (1970), Aripa mea de soare
STEFURIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289915_a_291244]
-
sub titlul „Steaua Dunărei. Zimbrul și vulturul”. Redactori, alături de Mihail Kogălniceanu (care rămâne la conducere până la 3 mai 1860), au fost V. Mălinescu, V. Alexandrescu- Urechia, I. M. Codrescu și N. Ionescu. Gazeta a fost concepută de Kogălniceanu ca principala tribună pentru susținerea campaniei în favoarea unirii Principatelor Române, inițial fiind chiar proiectată cu titlul „Unirea”. Programul politic, expus în primul număr, avea în vedere obținerea autonomiei Principatelor și unirea lor, modernizarea și liberalizarea instituțiilor sociale, emanciparea categoriilor sociale de jos, desființarea
STEAUA DUNARII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289894_a_291223]
-
studii înființează, împreună cu alți colegi, cenaclul literar Charmides, ulterior frecventând Cenaclul Universitas și Cenaclul de Luni. Redactor la revista „Universitas”, colaborează și la „Dialog”, „Opinia studențească”, ca și la cele mai importante publicații culturale din țară. Obține premii ale revistelor „Tribuna” (1972), „Viața studențească” și „Amfiteatru” (1977). După absolvire este profesor suplinitor la câteva licee bucureștene și instructor la Casa de Cultură a Studenților. Debutează editorial în 1984, cu volumul de versuri Exerciții de apărare pasivă. În 1987 depune actele pentru
STANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289873_a_291202]
-
Ion G. Ionescu-Quintus, secondat, de la 2 martie 1900, de Vasile Pop ca redactor-șef. Ionescu-Quintus dă și o direcție literară revistei, în editoriale care cer promovarea unei culturi naționale sau în conferința Datine și credința naționale. Publicația adună, la rubrica „Tribuna literară”, câțiva autori cunoscuți: I. A. Bassarabescu, Ion Gorun, V. G. Morțun, alături de redactorul Vasile Pop, prezent și el cu însemnări variate. În foileton apar V. A. Urechia, cu evocarea istorică Logodna prin sărutat, Virgil Cioflec (nuvela Culiță) și foarte
STINDARDUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289932_a_291261]
-
angajează și în politică, ajungând consilier județean al PNȚCD (1992-1996) și consilier municipal al Uniunii Forțelor Democratice (1996-2000), președinte al organizației județene Buzău a PNȚCD (1995) și al Convenției Democratice (1991-1995). Ș. a debutat cu articole de critică literară în „Tribuna” (1967), unde a susținut rubrica „Ex libris”. A mai colaborat la „România literară”, „Steaua”, „Amfiteatru”, „Ramuri”, „Cronica”, „Almanahul literar” ș.a. În calitate de redactor la „Viața Buzăului”, a inițiat și susținut câteva rubrici („Să vină reporterul”, „Cadran cultural”, „Cadran istoric”) și a
STEFAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289899_a_291228]
-
județul Bihor (1979-1986), metodist la Centrul Județean al Creației Populare (1986-1990) și ca redactor la revista „Familia” (din 1990). Debutează în „Familia” (1974), cu poezie, iar editorial cu placheta Călătoria de ucenic (1993). Va mai colabora la „Amfiteatru”, „Vatra”, „Steaua”, „Tribuna”, „Poesis”, „Arca”, „Orizont”, „Ramuri”, „Interval”, „Convorbiri literare”, „Observator cultural”, „Calende”, „Paralela 45”, „22” ș.a. Scrierile lui Ș. stau sub semnul „modelului odiseic”, desfășurat în toată complexitatea sa: ca mască literară îndărătul căreia se întrevede figura autorului, întoarcere la formula epopeii
STEF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289897_a_291226]
-
Limba și Literatura Română (1968) și Facultatea de Limba și Literatura Franceză (1995). Repartizată inițial la Lehliu-Gară, ca profesoară de română, franceză și literatură universală, se transferă în 1971 la Liceul Pedagogic din Slobozia. În 1973 devine redactor la revista „Tribuna școlii” (din 1990 „Tribuna învățământului”), unde va lucra până în 1995, când trece la Colegiul Național „Mihai Eminescu” din București, de unde se pensionează în 2001. A debutat, cu versuri, la „Luceafărul”, în 1964, iar în volum cu Ploaia de sâmburi, apărut
STERESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289922_a_291251]
-
1968) și Facultatea de Limba și Literatura Franceză (1995). Repartizată inițial la Lehliu-Gară, ca profesoară de română, franceză și literatură universală, se transferă în 1971 la Liceul Pedagogic din Slobozia. În 1973 devine redactor la revista „Tribuna școlii” (din 1990 „Tribuna învățământului”), unde va lucra până în 1995, când trece la Colegiul Național „Mihai Eminescu” din București, de unde se pensionează în 2001. A debutat, cu versuri, la „Luceafărul”, în 1964, iar în volum cu Ploaia de sâmburi, apărut în 1975. Colaborează la
STERESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289922_a_291251]
-
cu poezie, în revista „Familia”, fiind prezentat de Gheorghe Grigurcu. Prima carte, În iarnă cu fluturi albaștri, îi apare în 1974, fiind semnată, ca și următoarele trei, Ion Vergu Dumitrescu. Colaborează la „Viața românească”, „Ateneu”, „Tomis”, „Luceafărul”, „România literară”, „Orizont”, „Tribuna”, „Steaua”, „Cronica” ș.a. A fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor, Filiala Brașov, pentru volumele Deasupra tainei (1999), Praguri și trepte (2003). Autor egal cu sine, S. este un poet aplicat, cu o lirică ce se distinge prin ținuta supravegheată a
STEROM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289927_a_291256]
-
Cu înzestrare pentru declamație, cutreieră Transilvania, luând parte la turneele lui Zaharia Bârsan. Își urmează chemarea și se înscrie la Conservatorul de Artă Dramatică din București, dar abandonează curând studiile teatrale. Intră în gazetărie, semnând articole cu caracter naționalist în ,,Tribuna” (Arad) și ,,Lupta” (Budapesta), pentru care va fi întemnițat la Seghedin (1908-1909). La ieșirea din închisoare încearcă să își facă o carieră comercială, dar optează din nou pentru ziaristică. Persecuția autorităților îl obligă, în 1913, să treacă munții și să
STOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289954_a_291283]
-
licența în 1964. Lucrează la Turda, ca redactor la ziarul „Turda nouă”, secretar al Comitetului de Cultură (1965-1967), director la Teatrul de Stat (1967-1971), apoi este referent la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț (1971). Stabilit la București, va fi redactor la „Tribuna școlii” (1972), secretar literar în cadrul Institutului de Cercetări Etnologice și Dialectologice (1973-1985), redactor principal la „Urzica” (1985-1987), șef al serviciului personal la Uniunea Scriitorilor (1987-1990), redactor la revista „Luceafărul” (1990) și redactor-șef la ziarul „Viitorul Românesc” (1991). În 1992
STIRBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289936_a_291265]
-
și Dialectologice (1973-1985), redactor principal la „Urzica” (1985-1987), șef al serviciului personal la Uniunea Scriitorilor (1987-1990), redactor la revista „Luceafărul” (1990) și redactor-șef la ziarul „Viitorul Românesc” (1991). În 1992 înființează Editura Viitorul românesc, unde este director. Debutează la „Tribuna”, în 1965, cu proză scurtă, iar editorial cu volumul de schițe și povestiri Un septembrie frumos, apărut în 1967. Mai colaborează la „Steaua”, „Familia”, „Cronica”, „Tomis”, „Viața românească”, „Convorbiri literare”, „România literară” ș.a. Sursa prozei lui Ș. e lumea provincială
STIRBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289936_a_291265]
-
la Praga. Din 1930 colaborează cu poezie, studii și traduceri la „Azi”, „Cuvântul”, „Viața românească”, „Revista Fundațiilor Regale” ș.a., iar între 1941 și 1945 prezintă la Radio București poeți anglo-saxoni contemporani. După 1960 scrie la „Ramuri”, „Familia”, „România literară”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Contemporanul” ș.a. Debutează editorial în 1945, cu volumul Poezii, însoțit de o prezentare elogioasă a lui Perpessicius. Traduce și alcătuiește antologii din poezia americană modernă și contemporană și din lirica irlandeză veche ori din cea polonă. Transpune, în colaborare cu
STERIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289925_a_291254]
-
de versuri, îi apare în 1926. E prezent cu poezii, nuvele, fragmente de roman istoric, studii privind istoria Banatului și în „Luceafărul” (Timișoara), „Înnoirea “ (Arad), „Societatea de mâine”, iar după război scrie la „Lupta patriotică” (Timișoara), „Luptătorul bănățean”, „Orizont”, „Steaua”, „Tribuna”, „Semenicul” (Reșița). A mai semnat Sim, Drumețiu. S.-U. va pendula între studii istorice și poezie. Activitatea lui este, în primul rând, una de animator. Întemeietor de reviste, de societăți culturale, lider eficient într-o Timișoară cosmopolită, el și-a
STOIA-UDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289944_a_291273]
-
Electromagnetica (1950-1952), apoi Școala de Literatură „M. Eminescu” (1952-1954). În 1968 va absolvi Facultatea de Filologie a Universității bucureștene. Activitatea sa jurnalistică se desfășoară la „Tânărul scriitor” (șef de secție, 1954-1957), „Luceafărul” (redactor, 1958-1966), „Viața studențească” (redactor-șef, 1966-1974), „Flacăra”, „Tribuna României” (redactor-șef adjunct, 1974-1977), „Urzica” (redactor-șef din 1982). Debutează cu versuri la „Albina” în 1950, iar în volum în 1957 cu Fierul dracului. Poezia lui S. răspunde comenzilor ideologice ale momentului sau urmează formula tradiționalistă, de inspirație rurală
STOIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289946_a_291275]
-
precum și la Liceul „Petru Rareș” din Feldioara. Debutează în 1960, la „Astra”, cu un grupaj de poezii, iar editorial în 1969, cu placheta Consemnele necesare. Mai colaborează la „Argeș”, „Familia”, „Flacăra”, „Contemporanul”, „Cronica”, „Luceafărul”, „Săptămâna”, „România literară”, „Steaua”, „Transilvania”, „Vatra”, „Tribuna”, „A Hét”, „Utunk”, „Convergențe românești” (Marea Britanie), „Nad Odrze” (Polonia), „Tiszatáj” (Ungaria), „Mele”, „The Passage” (SUA) ș.a. De la început S. se dovedește un poet canonic, în spiritul grandilocvent al vremii, invocând întru susținerea sentimentului patriotic atât comuniunea elementelor naturale (umane, vegetale
STOIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289958_a_291287]
-
studiul Exercițiul esențial: Wallace Stevens și George Enescu, în „Secolul 20”, revista la care, până la plecarea din țară, va publica constant articole despre modernismul englez și american. De asemenea, a scris la „România literară”, „Contemporanul”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „Astra”, „Steaua”, „Tribuna”, „Familia” ș.a. Din păcate, aceste articole sau eseuri despre Wordsworth, Gerard Manley Hopkins, Joyce, Pound, Auden, F. R. Leavis, John Crowe Ransom, Andrew Marvell, John L. Ashbery, A. R. Ammons, Richard Wright, Voltaire, Rousseau, Victor Hugo, Vladimir Maiakovski ș.a. nu au
STOENESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289940_a_291269]
-
care o va absolvi în 1951. Redactor, încă din perioada studenției (1948-1951), la revistele pentru copii „Licurici”, „Pionierul”, „Pogonici”, între 1963 și 1967 este angajat la „Gazeta literară” și „Luceafărul”. Ulterior devine liber profesionist. Mai colaborează la „România literară” și „Tribuna”. Debutează în 1946 în paginile ziarului „Victoria”, condus de N. D. Cocea, cu Scenariu pentru un film care nu va fi turnat niciodată, satiră politică la adresa lui Iuliu Maniu, în contextul alegerilor din acel an. Primul volum, Eu, Tică și alții
STOIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289945_a_291274]
-
Musnai László, Dani János, Engel Károly, G. Abafáy-Öffenberger. De folclor se ocupă Ion Mușlea, Engel Károly și Dumitru Pop. Despre relațiile literaturii culte cu folclorul scriu V. Fanache (Elemente folclorice în poezia lui M. Beniuc), Dumitru Pop (Folclorul literar al „Tribunei”), Ion Mușlea (Timotei Cipariu și literatura populară), Ion Taloș (Începuturile interesului pentru folclorul românesc din Banat). Inițiativa urmărea să resusciteze tradiția de la „Studii literare”, revista condusă de D. Popovici, și publicația să devină purtătorul de cuvânt al forțelor academice din
STUDII DE ISTORIE LITERARA SI FOLCLOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289993_a_291322]
-
la contribuție talentul literar. Ca să-i flateze, de pildă, pe profesorii de la liceul unde învățau copiii săi și să obțină eventual pentru aceștia un regim privilegiat, "poetul" omagia liceul în versuri: " Clasica viață romană începu-tu-și-au păi mersul/ Câți poeți după tribune recitat-au aici versul/ Nobili vor fi umblat pe stradă cu mândrie ducând toga/ Poate chiar o-unde astăzi falnic stă liceul LOGA." Exhibarea latinității se explică prin faptul că odraslele autorului aveau probleme la limba latină. "Profesorului de latină
O epopee critică eroi-comică by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17157_a_18482]
-
Membru al cenaclului de proză Junimea, figurează în antologia Desant ’83. Debutează în „Vatra” (1980), iar prima carte, Cu ochi blânzi, îi apare în 1985 (Premiul Uniunii Scriitorilor pentru debut). Colaborează cu proze scurte și cu articole de opinie la „Tribuna”, „Vatra”, „Tomis”, „Convorbiri literare”, „România literară”, „Luceafărul”, „Caiete critice” ș.a. I s-a conferit Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române (1990). Unanim apreciată de critică, prima culegere de proze a lui L. a reținut atenția îndeosebi prin secțiunea intitulată revelator, La
LACUSTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287735_a_289064]
-
Brote și I. Bechnitz (la Sibiu). După dispute aprinse, avea să dobândească adeziunea majorității membrilor Societății studenților români „România jună” din Viena, precum și a redactorilor ziarului transilvănean „Telegraful român”. O contribuție deosebită la răspândirea junimismului în Transilvania i-a revenit „Tribunei”, atâta timp cât s-a aflat sub conducerea lui I. Slavici. Apartenența, pentru o scurtă perioadă (1866-1875), a unor junimiști marcanți (Maiorescu, Negruzzi, Pogor, Rosetti) la Loja masonică ieșeană nu a avut vreo influență asupra activității culturale a J. Dacă a avut
JUNIMEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287687_a_289016]
-
literar”, „Revista română”, „Preocupări literare”, „Democrația”, „Semnalul”, „Drum nou” (Turnu Măgurele), „L’Indépendance roumaine”, „Victoria”, „Tinerețea”, „Veac nou”, „Buletinul apărării patriotice”, „Cotidianul de amiază”, „Apărarea”, „Contemporanul”, „Femeia și căminul”, „Forum”, „Gazeta literară”, „Secolul 20”, „Astra”, „Revue roumaine”, „Luceafărul”, „Steaua”, „Ateneu”, „Tribuna”, „Almanah literar”, „Echinox”, „Manuscriptum”, „Revista de istorie și teorie literară” ș.a. Numai o parte din această publicistică a intrat în alcătuirea volumelor Études sur la littérature roumaine contemporaine (1937), Profiluri literare franceze (1945), Eseuri (1971), Eseuri literare, filosofice și artistice
BIBERI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285719_a_287048]