6,589 matches
-
teoria care se afl] la baza celor mai multe politici de securitate național] și vom discuta unele alternative care susțin c] principiile etice ar trebui s] joace un rol proeminent în formularea acestor politici. Vom examina apoi justificarea recurgerii la violent] și ucidere pe timp de r]zboi și vom cerceta argumentele care susțin ideea unor limite ale violenței permise în aceste împrejur]ri. A doua parte a articolului va fi dedicat] problemelor etice determinate de practică descuraj]rii nucleare. Realismul Teoria care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
r]zboiul nu. Este dificil s] credem, totuși, c] respingerea absolut] a r]zboiului poate fi bazat] în mod coerent pe altceva decât interzicerea absolut] a aumitor tipuri de acte implicate în orice r]zboi. De exemplu, violența internațional] și uciderea. Orice interzicere a anumitor tipuri de acțiuni care ar elimina r]zboiul în toate cazurile ar fi echivalent] cu interzicerea utiliz]rii violenței în cazurile de autoap]rare. Într-adev]r, acceptarea acestora ar putea însemna o acceptare în principiu a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
anumite categorii de oameni trebuie stabilit] într-un mod mai direct. De ce anumite categorii de oameni se bucur] de o imunitate moral] în fața atacurilor? Principiile noastre legate de discriminare sunt o functie 1) a teoriei care stabilește de ce violență și uciderea sunt, în mod normal, inacceptabile și 2) a teoriei care stabilește de ce, în anumite cazuri, violența și uciderea sunt justificate. Aceast] din urm] teorie stabilește nu doar cazurile care justific] recurgerea la violent], dar și felul în care oamenii pot
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de o imunitate moral] în fața atacurilor? Principiile noastre legate de discriminare sunt o functie 1) a teoriei care stabilește de ce violență și uciderea sunt, în mod normal, inacceptabile și 2) a teoriei care stabilește de ce, în anumite cazuri, violența și uciderea sunt justificate. Aceast] din urm] teorie stabilește nu doar cazurile care justific] recurgerea la violent], dar și felul în care oamenii pot deveni victime ale unui atac, fiind legați într-un fel sau altul de motivul recurgerii la violent]. Pe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
țintă atacului.) Ideea noastr] c] violență este, în mod normal, inacceptabil] ne va indica felul în care funcționeaz] distincția dintre cei nevinovați și cei vinovați pentru a limita violență permis]. Teoria jus ad bellum ofer] o justificare pentru violență și uciderile care au loc într-un r]zboi. Cerință discrimin]rii este astfel un corolar al teoriei jus ad bellum. Această contrazice viziunea standard conform c]reia jus ad bellum și jus în bello sunt independente din punct de vedere logic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Ei ar putea s] disting] între vinov]ție și nevinov]ție pe baza criteriului s]vârșirii unei acțiuni care ar]ta c] acea persoan] trebuie s] fie atacat]. Ei ar putea, de asemenea, s] cread] c], toate celelalte fiind egale, uciderea unui nevinovat este o fapt] mai grav] decât uciderea unui vinovat. Ei sunt totuși atașați ideii c] exist] cazuri în care este acceptat] sau chiar imperativ] din punct de vedere moral atacarea și uciderea unor nevinovați - de exemplu, atunci când este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nevinov]ție pe baza criteriului s]vârșirii unei acțiuni care ar]ta c] acea persoan] trebuie s] fie atacat]. Ei ar putea, de asemenea, s] cread] c], toate celelalte fiind egale, uciderea unui nevinovat este o fapt] mai grav] decât uciderea unui vinovat. Ei sunt totuși atașați ideii c] exist] cazuri în care este acceptat] sau chiar imperativ] din punct de vedere moral atacarea și uciderea unor nevinovați - de exemplu, atunci când este necesar] uciderea unui num]r și mai mare de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cread] c], toate celelalte fiind egale, uciderea unui nevinovat este o fapt] mai grav] decât uciderea unui vinovat. Ei sunt totuși atașați ideii c] exist] cazuri în care este acceptat] sau chiar imperativ] din punct de vedere moral atacarea și uciderea unor nevinovați - de exemplu, atunci când este necesar] uciderea unui num]r și mai mare de nevinovați. Aceste persoane - pe care îi vom numi, nu foarte corect, consecințialiști - ar putea s] introduc] urm]torul argument: „Inacceptabilitatea uciderii trebuie explicat] în termenii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nevinovat este o fapt] mai grav] decât uciderea unui vinovat. Ei sunt totuși atașați ideii c] exist] cazuri în care este acceptat] sau chiar imperativ] din punct de vedere moral atacarea și uciderea unor nevinovați - de exemplu, atunci când este necesar] uciderea unui num]r și mai mare de nevinovați. Aceste persoane - pe care îi vom numi, nu foarte corect, consecințialiști - ar putea s] introduc] urm]torul argument: „Inacceptabilitatea uciderii trebuie explicat] în termenii efectelor asupra victimei. Ea este o functie atât
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
vedere moral atacarea și uciderea unor nevinovați - de exemplu, atunci când este necesar] uciderea unui num]r și mai mare de nevinovați. Aceste persoane - pe care îi vom numi, nu foarte corect, consecințialiști - ar putea s] introduc] urm]torul argument: „Inacceptabilitatea uciderii trebuie explicat] în termenii efectelor asupra victimei. Ea este o functie atât a r]ului implicat de pierderea de c]tre victim] a viitoarelor bucurii ale vieții, cât și a r]ului implicat de violarea autonomiei victimei. Dar cerință discrimin
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
atât a r]ului implicat de pierderea de c]tre victim] a viitoarelor bucurii ale vieții, cât și a r]ului implicat de violarea autonomiei victimei. Dar cerință discrimin]rii, așa cum este ea înțeleas] în mod tradițional, presupune c] inacceptabilitatea uciderii nu poate fi explicat] în acest fel. În conformitate cu aceast] cerinț], inacceptabilitatea uciderii este, cel putin parțial, inerent] în ins]și natura actului. Aceasta nu înseamn] totuși c] cerință discrimin]rii susține c] actul de a ucide este în sine un
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
viitoarelor bucurii ale vieții, cât și a r]ului implicat de violarea autonomiei victimei. Dar cerință discrimin]rii, așa cum este ea înțeleas] în mod tradițional, presupune c] inacceptabilitatea uciderii nu poate fi explicat] în acest fel. În conformitate cu aceast] cerinț], inacceptabilitatea uciderii este, cel putin parțial, inerent] în ins]și natura actului. Aceasta nu înseamn] totuși c] cerință discrimin]rii susține c] actul de a ucide este în sine un eveniment sau o întâmplare nefericit]. Uciderea nu trebuie considerat] un eveniment mai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acest fel. În conformitate cu aceast] cerinț], inacceptabilitatea uciderii este, cel putin parțial, inerent] în ins]și natura actului. Aceasta nu înseamn] totuși c] cerință discrimin]rii susține c] actul de a ucide este în sine un eveniment sau o întâmplare nefericit]. Uciderea nu trebuie considerat] un eveniment mai oribil decât o moarte accidental]. Cineva ar putea crede astfel c] motivul prevenirii uciderii unei persoane nu este mai puternic decât cel al prevenirii morții accidentale a unei persoane nevinovate.) Dar, dac] este inacceptabil
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
totuși c] cerință discrimin]rii susține c] actul de a ucide este în sine un eveniment sau o întâmplare nefericit]. Uciderea nu trebuie considerat] un eveniment mai oribil decât o moarte accidental]. Cineva ar putea crede astfel c] motivul prevenirii uciderii unei persoane nu este mai puternic decât cel al prevenirii morții accidentale a unei persoane nevinovate.) Dar, dac] este inacceptabil s] ucizi din cauza naturii actului, si nu din cauza naturii actului considerat că întâmplare, atunci inacceptabilitatea să trebuie s] fie legat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
din cauza naturii actului considerat că întâmplare, atunci inacceptabilitatea să trebuie s] fie legat] de natură relațiilor dintre agent, acțiunile sale și consecințele acelor acțiuni. Aceast] perspectiv] plaseaz] ins] accentul nu pe victim], ci pe agent, afectând astfel înțelegerea eticii actului uciderii. A ucide este inacceptabil din cauza efectelor acestei acțiuni asupra victimei, nu din cauza felului în care agentul este legat prin acțiunea să de moartea victimei. (Pentru o comparație, vezi argumentele lui Philip Pettit în sprijinul promov]rii, măi degrab] decât a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cuvântului, de obicei ca mijloc de influențare a comportamentului al uneia sau mai multor persoane. Pe scurt, terorismul const] în violarea cerinței discrimin]rii. Având în vedere aceste lucruri, ar trebui s] accept]m abordarea axat] pe agent a actului uciderii pentru a ne putea susține conving]tor condamnarea neechivoc] a terorismului. Ceea ce ne repugn] în cazul terorismului nu este neap]rât violență asupra nevinovaților. Numeroase acte legitime de r]zboi implic] violent] asupra nevinovaților. Ceea ce distinge terorismul de aceste acte
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
repugn] în cazul terorismului nu este neap]rât violență asupra nevinovaților. Numeroase acte legitime de r]zboi implic] violent] asupra nevinovaților. Ceea ce distinge terorismul de aceste acte de r]zboi este faptul c] acesta are drept obiectiv r]nirea sau uciderea nevinovaților, pe când actele legitime de r]zboi fac acest lucru neintenționat. Decurge de aici c] diferența dintre terorism și actele legitime de r]zboi nu este o diferenț] a consecințelor așteptate. Este, măi degrab], o diferenț] în natură inerent] a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
astfel încât amenințarea de folosi focul nuclear numai în acele feluri ar putea s] descurajeze efectiv ceea ce intenționeaz] s] descurajeze. Aceasta este o întrebare care ține de strategie. Dat fiind faptul c] toate politicile de descurajare din prezent au amenințat cu uciderea populației civile, precum și faptul c] nu au existat dezbateri serioase în cadrul comunit]ții strategice asupra necesit]ții ameninț]rilor, putem conchide c] exist] un consens general în rândul experților în strategie asupra ideii c] o descurajare viabil] și efectiv] presupune
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fetele s] fac] sport f]r] tunici și copiii s] nu învețe muzic] și scriere, în timp ce pentru ionieni acestea erau niște nebunii. Montaigne a alc]tuit un catalog de obiceiuri exotice cum ar fi prostituția masculin], canibalismul, femeile r]zboinice, uciderea țâț]lui la o anumit] vârst] că act de pietate și el povestește experimentul lui Darius din opera istoricului grec Herodot. Darius i-a întrebat pe greci câți bani ar cere pentru a accepta s] m]nânce trupurile taților lor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în inițierea procesului. Tooley ne cere s] ne imagin]m un preparat chimic care, injectat în creierul unui pui de pisic], determin] creșterea acestuia într-o pisic] „cu un creier de tipul celui al ființelor umane adulte”. Conform lui Tooley, uciderea unui pui de pisic] injectat, dar care nu a început inc] s]-și dezvolte „acele propriet]ți care l-ar transforma într-o persoan]” este echivalent din punct de vedere moral cu uciderea unui pui de pisic] neinjectat. El merge
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
al ființelor umane adulte”. Conform lui Tooley, uciderea unui pui de pisic] injectat, dar care nu a început inc] s]-și dezvolte „acele propriet]ți care l-ar transforma într-o persoan]” este echivalent din punct de vedere moral cu uciderea unui pui de pisic] neinjectat. El merge mai departe și aplic] aceste rezultate la problema avortului, ajungând la concluzia c] „la prima vedere nu este mai puțin greșit s] ucizi un organism uman, care este o potențial] persoan], dar nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
prima vedere nu este mai puțin greșit s] ucizi un organism uman, care este o potențial] persoan], dar nu o persoan], decât este abținerea intenționat] de a injecta un pui de pisic] cu un preparat chimic special, și în schimb uciderea lui”. Ar trebui s] avem încredere în intuițiile noastre cu privire la aceste cazuri? Cred c] nu. Nu este clar ce continuitate și ce diferențe exist] între lumea noastr] și una în care este posibil s] transformi pisici în persoane. Și nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
, ÎNTÂMPLATĂ LA ANUL 1777, OCTOMBRIE 1. Povestire în versuri compusă în ultimul sfert al veacului al XVIII-lea, textul deplânge uciderea, prin înșelăciune, de către turci a voievodului moldovean Grigore al III-lea Ghica, pentru opoziția sa față de anexarea Bucovinei, făcută „cadou” Habsburgilor în 1775 de Stambul. Este, în chip semnificativ, o temă generală a literaturii române din acel timp, pentru că pieirea
VERSURI PENTRU MOARTEA DOMNULUI GRIGORIE GHICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290500_a_291829]
-
de cronici rimate; un condeier necunoscut (Mihail Kogălniceanu a crezut că este vorba de Enache, un străbun al său) surprinde într-o povestire în versuri (care mai circulă și sub titlul Stihuri asupra domnului Grigorie Ghica, voievod al Țărei Moldovei) uciderea mișelească a domnitorului. Pe imbrohorul turc venit la Iași Ghica îl prezintă ca fiind animat de cele mai bune gânduri, când, de fapt, țelul lui era criminal, pe care îl și înfăptuiește cu prilejul vizitei domnitorului (o vizită protocolară) la
VERSURI PENTRU MOARTEA DOMNULUI GRIGORIE GHICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290500_a_291829]
-
sau mai puțin capabil) să filosofeze pe marginea subiectului, să genereze contemplarea lumii din perspectiva deșertăciunii. Preocuparea lui pare a fi mai mult istorisirea faptului înspăimântător și înconjurarea lui în lamentații aducătoare de expresivitate. Cel ce a scris stihurile despre uciderea lui Grigore Ghica - text care lui N. Iorga îi provoca o iritare maximă: „banală plângere versificată”, „narațiune difuză și palidă, fără nici un element adevărat dramatic într-însa, fără un cuvânt energic și o comparație justă” - expediază rapid contextul filosofic (refuzându
VERSURI PENTRU MOARTEA DOMNULUI GRIGORIE GHICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290500_a_291829]