6,447 matches
-
mea, Tu să strigi cât ai putea: «Sai, Ștefane, la hotară, C-a intrat sabia-n țară» Atunci eu te-oi auzi, Ca un zmeu m-oi repezi Și nici urm-a rămânea De dușman în țara mea!» APRODUL PURICE Ungurii veniră în Moldova, să ne-o jefuiască și să ne-o coprindă. Ștefan strânse oaste în grabă și le ieși înainte. Se începu o luptă îngrozitoare. Pământul se înroși de sângele celor cari picau morți. Pe când Ștefan s-arunca cu
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
activa trăsături atitudinale (variabile latențe), precum avariția, goana după lux, lipsa onoarei: Nimic nu-mi lipsește ... în afară de cinste. E! Parcă toate fețele tinere și frumoase au cinste!..." Capabilă să producă schimbări sociale, Ileana va activa diferite roluri actanțiale (soția baronului ungur și femeia ușoară a satului), care demonstrează faptul că satisfacția materială va suplini moștenirea culturală și socială, prin acceptarea unui soț de altă naționalitate și ulterior prin negarea stării de demnitate. ÎI.5.b. Modalizarea indice identitar Acțiunile unei ființe
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
pe românește, să mai facă niște tumbe și giumbușlucuri, ca aprigii democrați de la PDL, să-și mai descrețească frunțile și să nu-și ronțăie unul altuia gâtul. Acum iată una, chiar pe placul meu. In localitatea brașoveană Racoș, românii și ungurii au uitat de „nem tudom romaniok", s-au aliat, au pus mâna pe topoare, furci și ce mai are omul contondent prin casă, prin curte, sau prin codrii noștri de fag și au năvălit ca în vremurile de demult peste
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
ca în vremurile de demult peste țiganii din localitate, după ce cinci bronzați dintre aceștia l-au agresat pe băiatul primarului. Este un semn bun, un exemplu edificator, care arată cât de ușor pot fi depășite disensiunile seculare dintre români și unguri, dacă găsesc altceva de bătut, decât să se bată între ei. Ar trebui ca exemplul acesta să se generalizeze și atunci România ar avea numai de câștigat. Totuși aud și o știre, care mă lasă oarecum rece și o să vă
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
un gât zdravăn de detergent, de calitate germană garantată, decât să intre la noi în spital c-o unghie ruptă și să iasă cu SIDA, ulcer, septicemie, TBC, hepatită și schizofrenie, toate însoțite și cu obligația de coplată, inventată de ungurul de la conducerea sănătății naționale. V-aș mai spune și alte noutăți, dar a sunat clopoțelul pentru cină și mi-i teamă să nu paț vreun conflict familial. Scuze! De-i Osama sau Obama... Totul a fost bine, până când americanilor li
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
mare tam-tam, o aiureală ca de exemplu, ceva cu reorganizarea teritoriului național în noi județe. In 8 sau 16, nu contează, zvonul să fie. De aici începe descântecul acela al țiganului, asta are, asta n-are, care are? Tărăboi cu ungurii, tărăboi cu județele, tărăboi cu Opoziția, tărăboi chiar și cu ai tăi, dar asta contează cel mai mult, pe asta s-a mizat, pe ascunderea într-un nor de fum a adevăratelor intenții. Ca, chestia să fie mai lată, mai
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
niciuna din cele 5 secțiuni ale instituției în cauză. Între 1903 și 1913 statistică a înregistrat trei titulari ai unui doctorat în științe sociale (doi ruși și un belgian), zece în științe economice (cinci belgieni, doi ruși, un japonez, un ungur și un constantinopolitan cu nume slav), trei în științe politice (câte unul din Belgia, Japonia și Suedia), 11 în științe politice și administrative (câte patru din Belgia și Polonia, respectiv câte unul din Bulgaria, Italia și Rusia); așadar, dintr-un
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Italia și Rusia); așadar, dintr-un total 27 de doctori ai Școlii de Științe Politice și Sociale a Universității Libere din Bruxelles, 11 erau belgieni, cinci ruși, patru polonezi, doi japonezi, un bulgar, constantinopolitan, un italian, un suedez și un ungur 36. Dar să revenim la perioada pe care am avut-o inițial în vedere, cănd învățământul de științe politice și administrative nu era cantonat la nivelul unei singure școli, ci era partajat de mai multe facultăți, cu deosebire Facultatea de
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
de bunurile altora. Trăgeau cu arma în budane de 7000 de litri de vin de Tokay și vinul curgea șuvoaie. Cât putea să bea cei câțiva soldați care intraseră în cramă? Restul se pierdea aiurea. Povestea moș Cioată cum bătrânii unguri plângeau când vedeau asemenea risipă. Dar de unde să știe românul de la Cursești sau Pocreaca faptul că irosește unul din vinurile cele mai renumite din lume. Toți care fuseseră acolo reținuseră doar că era un vin extraordinar de bun și tare
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
pentru cea mai mioritică țară din lume. Este vorba de țigani și de maghiari. Am disecat împreună mai demult istoria țiganilor, încă de la plecarea lor din India și împrăștierea lor în lume. De asemenea am mai atins câteodată și problema ungurilor, această națiune, prea mică pentru un război mare, dar care visează zi și noapte la Ungaria Mare (o utopie care nu a existat niciodată). Aceasta ne-o spune prof. univ. Ion Coja într-un studiu foarte bine documentat. După părerea
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
și noapte la Ungaria Mare (o utopie care nu a existat niciodată). Aceasta ne-o spune prof. univ. Ion Coja într-un studiu foarte bine documentat. După părerea lui și a altora, Ungaria Mare este scornită de mințile înfierbântate ale ungurilor care confundă veșnic realitatea cu visurile deșarte de mărire! Acea Ungarie așa-zis Mare (Austro-Ungaria) nu a fost decât un artificiu administrativ, o găselniță birocratică, a unui funcționar oarecare, numit Buest, decizie luată în 1867, de azi pe mâine, întrun
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
imperiale austriece? Oare ar trebui să le aducem aminte acestor hahalere, care azi calomniază România cu atâta rușine, faptul penibil, că în armata care i-a alungat pe otomani din Budapesta și din Ungaria, nu a existat nici măcar un combatant ungur! Măcar unul de leac. Deci acum este un fapt cunoscut, când turcii, care transformaseră Ungaria în pașalâc, au fost alungați de armatele unei puteri europene, creștine, în acea armată nu a fost nici un ungur care să fi ridicat sabia pentru
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
nu a existat nici măcar un combatant ungur! Măcar unul de leac. Deci acum este un fapt cunoscut, când turcii, care transformaseră Ungaria în pașalâc, au fost alungați de armatele unei puteri europene, creștine, în acea armată nu a fost nici un ungur care să fi ridicat sabia pentru gloria, libertatea sau demnitatea maghiară! Nici unul! De asemenea se știe că în cele aproape două secole de ocupație turcească, nu s-a înregistrat nici un moment de rezistență, de opoziție ungurească la ocupația musulmană. Nu
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
capitala unui stat adevărat, suveran, încă din 1527, după dezastrul de la Mohaci. Abia după 400 de ani, la Trianon, a apărut din nou pe harta lumii un stat ungar. Abia de data asta și pentru prima oară în istoria lor, ungurii erau majoritari în propria lor țară. Iar statul ungar era, pentru prima oară, un stat național! Dar credeți că ei au fost bucuroși! Aș, de unde? Uită-te române și te crucește, ce să vezi, comunitatea internațională le-a făcut ungurilor
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
ungurii erau majoritari în propria lor țară. Iar statul ungar era, pentru prima oară, un stat național! Dar credeți că ei au fost bucuroși! Aș, de unde? Uită-te române și te crucește, ce să vezi, comunitatea internațională le-a făcut ungurilor acest dar, iar ei, maghiarii, consideră că atunci, la Trianon, s-a produs cel mai mare dezastru din istoria lor! Halal logică! Și azi maghiarii deplâng la nesfârșit dispariția granițelor care aparțineau altora, adică imperiului habsburgic, imperiu care oricum nu
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Și azi maghiarii deplâng la nesfârșit dispariția granițelor care aparțineau altora, adică imperiului habsburgic, imperiu care oricum nu era unguresc? Dar pe ei se pare că nu-i deranjează ridicolul situației?! Până la tratatul de la Trianon, vreme de 400 de ani, ungurii au trăit sub guvernarea și administrarea altora, ba a turcilor, ba a austriecilor. Abia după Trianon, ungurii s-au trezit și ei fără stăpân, liberi să se guverneze cum vor! Și au început probabil să se teamă precum copiii rămași
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
nu era unguresc? Dar pe ei se pare că nu-i deranjează ridicolul situației?! Până la tratatul de la Trianon, vreme de 400 de ani, ungurii au trăit sub guvernarea și administrarea altora, ba a turcilor, ba a austriecilor. Abia după Trianon, ungurii s-au trezit și ei fără stăpân, liberi să se guverneze cum vor! Și au început probabil să se teamă precum copiii rămași noaptea singuri în casă. Pun pariu că nu știți care a fost prima inițiativă a politicienilor maghiari
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
și printre cele numai câteva popoare din Europa care au fost în stare să elaboreze un cod juridic propriu, vestitul jus valachicum... Deci domnilor este clar, așa s-au petrecut lucrurile după Trianon! A fost un moment jenant pentru bieții unguri, iar guvernanții și mai apoi istoricii români, ca niște veritabili domni, ca niște adevărați boieri, ca niște buni vecini, ca niște oameni adevărați, sau abținut să-l popularizeze, să-l mediatizeze și să-l comenteze! Nu au făcut caz și
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
oricui ar călca hotarele. Se întâmpla aceasta în acel august fierbinte al anului 1968 când armatele Tratatului de la Varșovia în frunte cu Armata Roșie au trecut mișelește granițele fostei Cehoslovacii și au ocupat-o. Deci rușii coalizați cu bulgarii, polonezii, ungurii, germanii din est au trecut cu tancurile peste pământul Cehoslovaciei impunând un guvern favorabil politicii lor. Atunci România care era membră și ea a Tratatului de la Varșovia, dar care semnase și un tratat cu Cehoslovacia s-a ridicat vehement împotriva
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
1989 și cele următoare de la Cristuru- Secuiesc, Zetea și Dealu când au ucis români și le- au băgat șobolani în gură? Ce nerușinat popă și ce nerușinat popor! Și-au cerut japonezii scuze de la americani, nemții de la francezi! Numai ungurii de la români, nu! Iar acum, mai vine și jigodia aceasta să pretindă românilor ca să-și ceară ei scuze de la maghiari! Dar se pare că din peisajul Golgotei noastre nu putea să lipsească reprezentantul oficial al iadului în România, popa Tokes
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
târziu. Mă îngrozesc și la gândul că eu și urmașii mei aparținem unei națiuni urgisite căreia trei națiuni crescute precum șerpii la pieptul său i-au adus o faimă sinistră. Și această treime sinistră numește în ordine, jidanii, țiganii și ungurii. Evreii (nație care a fost numită la noi jidani până după al dolilea război mondial), mai ales la finele secolului XIX și începutul secolului XX ne- au făcut un rău renume în toată lumea folosind mijloacele mas media, ungurii tot la
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
țiganii și ungurii. Evreii (nație care a fost numită la noi jidani până după al dolilea război mondial), mai ales la finele secolului XIX și începutul secolului XX ne- au făcut un rău renume în toată lumea folosind mijloacele mas media, ungurii tot la fel, dar cu prelungire până în zilele noastre, iar țiganii au invadat ei sub denumirea de români aproape toată lumea cunoscută, cu excepția Groenlandei și Antarcticei. Deci, după părerea mea, ceea ce s-a întâmplat în Norvegia, nu este decât creștetul
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
stat mai ales după Ausgleich -, a pregătit o infrastructură instituțională. După 1918, din păcate, această infrastructură nu a fost bine folosită de România Mare, preferânduse înlocuirea ei completă cu sistemul birocratic din Regat. Situația românilor nu seamănă cu cea a ungurilor din Ardeal. Având aproape mereu un stat al lor, ei nu șiau pregătit un scenariu pentru eventualitatea separării de Ungaria, de negândit pentru cei mai mulți. Astfel încât, când totuși separarea s-a produs, ungurii ardeleni au intrat într-o criză profundă la
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
Regat. Situația românilor nu seamănă cu cea a ungurilor din Ardeal. Având aproape mereu un stat al lor, ei nu șiau pregătit un scenariu pentru eventualitatea separării de Ungaria, de negândit pentru cei mai mulți. Astfel încât, când totuși separarea s-a produs, ungurii ardeleni au intrat într-o criză profundă la nivel comunitar, reflectată de "transilvanismul" lor interbelic, și în fond nerezolvată până azi. V. N.: În ce privește raporturile între intelectualitatea română și Biserică, aici lucrurile mi se par foarte complexe. Pe de o
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
că, din păcate, nici pentru maghiari nu au slujit totdeauna drept model, dar rămân figuri importante din cultura lor. S. A.: Eu am născocit sintagma "bovarism geocultural" când am vorbit despre românu-l care se vede vecin cu francezii, și nu cu ungurii și ceilalți. Dar există și o altă dimensiune a acestui bovarism geocultural. E mult mai ușor, de fapt, să-ți plasezi modelul într-o depărtare cât mai mare, decât să te uiți la vecinu-l tău. E mult mai ușor astfel
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]