2,509 matches
-
95 ; urmează, în paralel, cursurile școlii Populare de Artă din București (pe care o absolvă în 1977), clasa de canto condusă de profesoară Nina Bercaru. În 1975 câștiga Trofeul "Steaua litoralului", Constantă, obține premiul I la Festivalul "Constelații vâlcene", Râmnicu Vâlcea și debuteză la Radio cu o piesă, în primă audiție, a compozitorului George Grigoriu. În februarie 1976, trece cu 10 pe linie prima etapă la concursul TV "Steaua fără nume". În 1976, Obține Premiul I la Festivalul "Lotca de aur
Mihaela Runceanu () [Corola-website/Science/306020_a_307349]
-
printre altele, la finanțarea complexului sculptural realizat de Constantin Brâncuși de la Târgu-Jiu și la construirea noului corp de clădire al Bibliotecii Academiei Române, din București, inaugurat în 1938. Mircea Cancicov s-a aflat printre ctitorii Bisericii Sf. Apostoli Petru și Pavel - Vâlcele din Târgu Ocna. A fost ales membru de onoare al Academiei Române la 22.06.1937 iar la 28.05.1938 a devenit membru de onoare al Academiei de Științe din România. În 1948, după condamnare, a fost radiat din rândul
Mircea Cancicov () [Corola-website/Science/306220_a_307549]
-
autoturismelor și la Mara Automobile SRL (76,66%), dealer BMW în România . Se prezintă în județul Vâlcea ca deputat la alegerile din toamnă 2008 , sub eticheta PNL , dar pierde în fața unui candidat local.( Evenimentul Zilei 31 Jul. 2007 ; Ziarul de Vâlcea ,5 Dec. 2008) Conform CNSAS Cătălin Harnagea a fost supravegheat de către Securitate în anii '87-'88 având numele de urmărit "Nero". Colegiul CNSAS a emis o adeverință privindu-l pe Harnagea în 12 mai 2009, documentul fiind postat pe site
Cătălin Harnagea () [Corola-website/Science/304819_a_306148]
-
devenit membru al Partidului Comunist Român. După 1990, împreună cu mai mulți colegi, înființează o societate pe acțiuni (SC Rotarexim SA Râmnicu Vâlcea), unde îndeplinește funcția de director general. În același an devine membru al PSM și președinte al Comitetului Județean Vâlcea al PSM. În legislatura 1992-1996, a fost ales în funcția de deputat de județul Vâlcea, pe listele PSM. În această calitate, a fost membru al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților. În 1992 este ales membru al
Constantin Rotaru () [Corola-website/Science/305485_a_306814]
-
(n. 13 februarie 1956, Râmnicu Vâlcea) este un politician român. În prezent ocupă funcțiile de senator de Vâlcea și primar al orașului Râmnicu Vâlcea. Între 1981 și 1995 a fost inginer și, apoi, șef CTC la Direcția de Poștă și Telecomunicații Vâlcea. Între 1995 și 2004 a fost director general la Regal SRL (Radio și TV Vâlcea 1-4
Emilian Valentin Frâncu () [Corola-website/Science/305572_a_306901]
-
13 februarie 1956, Râmnicu Vâlcea) este un politician român. În prezent ocupă funcțiile de senator de Vâlcea și primar al orașului Râmnicu Vâlcea. Între 1981 și 1995 a fost inginer și, apoi, șef CTC la Direcția de Poștă și Telecomunicații Vâlcea. Între 1995 și 2004 a fost director general la Regal SRL (Radio și TV Vâlcea 1-4). Din 1997 până în 1999 a fost vicepreședinte la Asociația Patronală a Întreprinzătorilor Mici și Mijlocii din Județul Vâlcea (APIMM), apoi președinte până în 2006. Între
Emilian Valentin Frâncu () [Corola-website/Science/305572_a_306901]
-
înființat succesiv la Râmnicu Vâlcea, Horezu, Drăgășani și Bălcești posturile de Radio și TV locale Vâlcea 1-4 (în perioada 1993-1998). A înființat “Agenția de monitorizare și sondare a opiniei publice Kassandra” în 1999. Între 1988 și 2007 este președintele filialei Vâlcea a Asociației Filateliștilor din România. Din 1991 până în 1998 este membru în Societatea Ziariștilor din România (SZR) și în Organizația Internațională a Jurnaliștilor (OIJ). Este vicepreședintele filialei Vâlcea a Asociației Generale a Inginerilor din România (AGIR) din 1996 până în 2007
Emilian Valentin Frâncu () [Corola-website/Science/305572_a_306901]
-
opiniei publice Kassandra” în 1999. Între 1988 și 2007 este președintele filialei Vâlcea a Asociației Filateliștilor din România. Din 1991 până în 1998 este membru în Societatea Ziariștilor din România (SZR) și în Organizația Internațională a Jurnaliștilor (OIJ). Este vicepreședintele filialei Vâlcea a Asociației Generale a Inginerilor din România (AGIR) din 1996 până în 2007. Între anii 1992 și 1995 este membru în Alianța Civică. În 1998 cofondează, împreună cu soția sa, Droseta Frâncu, Fundația “Vâlcea 1″ care acordă anual premii de excelență în
Emilian Valentin Frâncu () [Corola-website/Science/305572_a_306901]
-
pentru centre județene) la Muzeul Județean de Istorie, la Arhivele Naționale Vâlcea și la Biblioteca Județeană “Antim Ivireanul”, prin donații de aparatură și casete audio-video. A fost consilier județean (2000-2004) mandat în care s-a realizat finalizarea clădirii BIBLIOTECII JUDEȚENE Vâlcea, a fost un activ susținător al începerii construcției TEATRULUI DE STAT „Anton Pann” și s-a opus retrocedării MUZEULUI SATULUI. A fost ales apoi DEPUTAT și ulterior SENATOR. În ultimii 8 ani de mandat ca parlamentar, a reprezentat județul Vâlcea
Emilian Valentin Frâncu () [Corola-website/Science/305572_a_306901]
-
Șerban Alexandru Brădișteanu (n. 21 mai 1951, Sadova, Dolj) este un medic chirurg român. În legislatura 2000-2004 a fost senator de Vâlcea din partea PSD. A absolvit Institutul de Medicină din Cluj în anul 1978, după care a obținut repartiție la spitalul județean din Târgu Mureș. Acolo a devenit în anul 1991 medic primar în chirurgie cardiovasculară. În 1995 a plecat la Timișoara
Șerban Brădișteanu () [Corola-website/Science/305345_a_306674]
-
Apărării Naționale, Comandamentul Național al Jandarmeriei, Asociația Revoluționară „Adevăr și Dreptate” din România, Asociația „Cultul Eroilor”, Asociația Română „Antidrog”, Consiliul Județean Olt, Prefectura Olt, Primăria Municipiului Caracal etc. • Cetățean de onoare al localităților: Caracal, Piatra - Olt, Băbiciu, Brâncoveni, Curtișoara, Poboru, Vâlcele. Prezentat referate științifice în domeniul administrației publice în: RADSTEDHUS - Danemarca, REDON - Franța, SAINT-NICOLAS- Franța, ISPICA - Italia, VOLOS - Grecia, ȘPIȚ - Macedonia, BOCHUM - Germania, CHIȘINĂU - Moldova, SAINT NIKLAC - Belgia. Prof. univ. dr. Marin IONICĂ
Marin Ionică () [Corola-website/Science/305473_a_306802]
-
, zis "Anghel Șaptecai" sau "Anghel de la ocnă", din Vâlcele, Olt. Haiduc în pădurea Strehareț la început, apoi în toată Oltenia și până în București. A fost spaima boierilor și domniei implicându-se în multe atacuri asupra boierilor. A fost și cu Iancu Jianu peste Dunăre. S-a făcut cârciumar la
Anghel Panait () [Corola-website/Science/300005_a_301334]
-
unite prin raporturi srânse, atinge sensibilitatea spectatorului ("Coborârea de pe cruce"). ¤ La maturitate, intensitatea spirituală a personajelor se accentuează, dar în direcții opuse; construcțiile elaborate și ritmate pun în valoare contururile, armonia liniilor suple, atât ale personajelor, cât și ale vastelor vâlcele din fundal ("Tripticul Calvarului"); uneori însă, ajunge să suprime spațiul, să prefere expresia despuiată a unei abordări stilistice mai arhaice ("Polipticul Judecății de Apoi"). ¤ Artist de renume european din secolul al XV-lea până în mijlocul celui de-al XVI-lea
Rogier van der Weyden () [Corola-website/Science/313092_a_314421]
-
Gheorghe (Ghiță) Mocanu (n. 31 martie 1938, Vâlcele, județul Bacău, d. 28 august 1993, Onești) a fost pictor, profesor de desen, inițiatorul și mentorul cercului de desen „Ion Diaconescu” din Onești. S-a născut lângă Târgu Ocna, în satul Vâlcele, ca fiu al lui Grigore și al Elenei
Gheorghe Mocanu () [Corola-website/Science/313240_a_314569]
-
Gheorghe (Ghiță) Mocanu (n. 31 martie 1938, Vâlcele, județul Bacău, d. 28 august 1993, Onești) a fost pictor, profesor de desen, inițiatorul și mentorul cercului de desen „Ion Diaconescu” din Onești. S-a născut lângă Târgu Ocna, în satul Vâlcele, ca fiu al lui Grigore și al Elenei Mocanu. După absolvirea studiilor liceale și satisfacerea stagiului militar, între anii 1959 și 1961, ca instructor artistic la Casa de Cultură Tg. Ocna, are prilejul să cunoască temeinic tradiția folclorică a zonei
Gheorghe Mocanu () [Corola-website/Science/313240_a_314569]
-
Niculițel) • (Ostrov) • (Poștă) • (Rahman) • (Sarichioi) • (Sarighiol de Deal) • (Sarinasuf) • (Sâmbătă Nouă) • (Somova) • (Telita) • (Topolog) • (Trestenic) • (Valea Nucarilor) • (Visterna) • (Vișina) • (Acâș) • (Apă) • (Berveni) • (Bolda) • (Cehăluț) • (Culciu Mic) • (Foieni) • (Supuru de Sus) • (Tiream) • (Turulung) • (Negrilești) • (Poiana) • (Șendreni) • (Tecuci) • (Vânători) • (Golești) • (Podu Dâmboviței) • (Vâlcelele) • (Babă Ana) • (Bătrâni) • (Boldești) • (Cioranii de Sus) • (Cireșanu) • (Drăgănești) • (Fefelei) • (Mizil) • (Păulești) • (Ploiești) • (Potigrafu) • (Starchiojd) • (Șirna) • (Valea Cucului) • (Valea Scheilor) • (Zalhanaua) • (Dulceanca) • (Pietroșani) • (Almăj) • (Amărăștii de Sus) • (Apele Vii) • (Barcă) • (Bojoiu) • (Cârcea) • (Castranova) • (Cioroiu Nou) • (Craiova) • (Desa) • (Drănic) • (Galicea Mare
Listă de așezări daco-romane din România () [Corola-website/Science/314624_a_315953]
-
Sus) • (Livadă) • (Luna de Jos) • (Mărtinești) • (Mera) • (Micești) • (Mihai Viteazu) • (Moldovenești) • (Mureșenii de Câmpie) • (Pădurenii) • (Pălatca) • (Pețea) • (Petreștii de Jos) • (Pintic) • (Pruniș) • (Rădaia) • (Recea-Cristur) • (Rediu) • (Sava) • (Sânnicoară) • (Sic) • (Soporu de Câmpie) • (Suatu) • (Șardu) • (Suceagu) • (Tritenii de Jos) • (Turda) • (Tureni) • (Urișor) • (Vâlcele) • (Viișoara) • (Viștea) • (Angheluș) • (Ariușd) • (Baraolt) • (Boroșneu Mare) • (Brateș) • (Căpeni) • (Cernatu) • (Reci/Comolau) • (Ilieni) • (Măgheruș) • (Moacșa) • (Olteni) • (Poian) • (Reci) • (Sânzieni) • (Sfântu Gheorghe) • (Târgu Secuiesc) • (Valea Mare) • (Crăciunel) • (Cristuru Secuiesc) • (Dârjiu) • (Dejuțiu) • (Eliseni) • (Filiaș) • (Inlăceni) • (Lutița) • (Mărtiniș) • (Medișoru Mare) • (Merești) • (Mugeni) • (Ocland
Listă de așezări daco-romane din România () [Corola-website/Science/314624_a_315953]
-
după 1908. În deceniul patru al secolului trecut se construiesc primele hoteluri, vile și clădiri administrative. Apa curentă este introdusă după 1936. Techirghiol este o stațiune așezată pe malul nord-vestic al lacului cu același nume (11,6 km), într-o vâlcea înconjurată de un climat mai continental, în care se simt mai mult efectele brizei de lac, decît cele ale brizei marine. Zona în care s-a dezvoltat așezarea este deținătoarea unor urme de viață neîntrerupte din neolitic. Prima mențiune documentară
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
de 32 km, suprafața bazinului de recepție - 142 km²; căderea râului - 169 m, panta medie - 5,21‰, maxima - 20,6‰ în primii 1,6 km. Bazinul este situat pe Podișul Nistrului, la altitudinea de 150-300 m, cu suprafața dezmembrată de vâlcele și ravene cu versanți abrupți. Este constituit în principal din calcare, acoperite de argile nisipoase se vârsta cuaternară. Cea mai mare parte a bazinului este valorificată agricol. Pădurile ocupă doar 3% din suprafața totală. Rețeaua hidrografică constă din râul principal
Râul Dobrușa () [Corola-website/Science/314846_a_316175]
-
cu versanți abrupți. Este constituit în principal din calcare, acoperite de argile nisipoase se vârsta cuaternară. Cea mai mare parte a bazinului este valorificată agricol. Pădurile ocupă doar 3% din suprafața totală. Rețeaua hidrografică constă din râul principal și câteva vâlcele scurte, care vara seacă. Lungimea totală a cursurilor de apă este de 67 km. Valea râului este în formă de „V”, cu lățimea de 2,5-5,5 km, între satele Târșiței și Dobrușa nu este exprimată. Pantele sunt concave și
Râul Dobrușa () [Corola-website/Science/314846_a_316175]
-
Lungimea totală a cursurilor de apă este de 67 km. Valea râului este în formă de „V”, cu lățimea de 2,5-5,5 km, între satele Târșiței și Dobrușa nu este exprimată. Pantele sunt concave și convexe, abrupte, dezmembrate de vâlcele și ravene, cu înălțimea de 100-200 m, versantul stâng este acoperit cu vegetație de stepă, iar cel drept valorificat (terenuri arabile).Lunca este bilaterală, cu lățimea de 100-150 m, în aval de s. Târșiței în multe locuri lipsește, în buna
Râul Dobrușa () [Corola-website/Science/314846_a_316175]
-
asupra acestor izvoare). Există mai mult de 3.000 de mărci de apă minerală la nivel mondial disponibile în lumea întreagă. În România se găsesc numeroase izvoare de apă minerală, în stațiuni balneare ca: Govora, Căciulata, Călimănești, Biborțeni, Zizin, Bodoc, Vâlcele, Covasna, Borsec, Sângeorz, Vatra Dornei, Băile Slănic, Lipova.
Apă minerală () [Corola-website/Science/318980_a_320309]
-
Satu Mare Direcția Județeană de Statistică Sălaj Direcția Județeană de Statistică Sibiu Direcția Județeană de Statistică Suceava Direcția Județeană de Statistică Teleorman Direcția Regională de Statistică Timiș Direcția Județeană de Statistică Tulcea Direcția Județeană de Statistică Vaslui Direcția Județeană de Statistică Vâlcea Direcția Județeană de Statistică Vrancea Direcția Regională de Statistică Călărași Direcția Județeană de Statistică Giurgiu Direcția Regională de Statistică a Municipiului București --------
HOTĂRÂRE nr. 201 din 30 martie 2016 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 957/2005 privind organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional de Statistică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270418_a_271747]
-
Satu Mare Direcția Județeană de Statistică Sălaj Direcția Județeană de Statistică Sibiu Direcția Județeană de Statistică Suceava Direcția Județeană de Statistic�� Teleorman Direcția Regională de Statistică Timiș Direcția Județeană de Statistică Tulcea Direcția Județeană de Statistică Vaslui Direcția Județeană de Statistică Vâlcea Direcția Județeană de Statistică Vrancea Direcția Regională de Statistică Călărași Direcția Județeană de Statistică Giurgiu Direcția Regională de Statistică a Municipiului București ---------- Anexa 2 a fost înlocuită cu anexa 2 din HOTĂRÂREA nr. 201 din 30 martie 2016 publicată în
HOTĂRÂRE nr. 957 din 18 august 2005 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional de Statistică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270497_a_271826]
-
erau protejate de către un boier trimis special. Sarea și arama extrasă din mine au reprezentat o sursă însemnată de venit. Ocnele reprezentau un bun al domniei, fiind concesionate și zeciuite. Cea mai importantă ocnă era cea de la Ocnele Mari, lângă Vâlcea. Sarea se exporta mai ales în sudul Dunării, de unde se adunau astfel venituri importante. Vlad Dracul mărturisește despre cetatea Giurgiu că "„nici o piatră din acest castel nu e, care să nu fi costat pe tatăl meu [Mircea] un bolovan de
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]