7,043 matches
-
553, În Guillaumont, op.cit., pp. 141, 145. 50. Ultimul dintre Perfecții cathari din sudul Franței a fost un oarecare Guillaume Bélibaste, pe drept cuvînt etichetat drept „ultimul, dar nu și cel mai bun”. 51. Duvernoy, Histoire, p. 322. 52. Sibille, văduva lui Raimond Peyre d’Arques, În Duvernoy, Registre II, p. 566. 53. Duvernoy, Registre II, p. 567. 54. Duvernoy, Registre II, p. 569; Textul latin În II, pp. 406-407. 55. Fournier II., pp. 406-407. 56. Fournier II., pp. 34; Duvernoy
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
ca pămîntul; pătrundere; petrecere; pisica; pix; pumn; punct; rasist; roagă; rochie; rock'n-róll; rușine; scîrbă; seara; sinistru; sobrietate; solid; sora; stilat; straniu; struț; subțire; sufletul meu; sunt; supărat; suplețe; tablă; tăciune; teamă; traur; tricou; umed; ură; de ură; urgie; urîțenie; văduvă; vodă; zid; Zorro (1); 802/194/55/139/0 nepot: rudă (135); bunic (96); copil (76); familie (54); unchi (27); neam (25); bunică (23); bucurie (19); fiu (17); bunici (14); nepoată (14); rude (12); băiat (11); bunel (11); urmaș (10
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ca prostul; rîpă; rîs; ritm; sac; sănătate; satisfacție; sau nu; say; scîrbă; smiley face; spectacol; spirit; spontan; stare pozitivă; stau de bine; stele; fără stres; succes; tata; teatru; tînăr; tot timpul; totdeauna; tristețe; trup; uneori; urît; vals; vas; ca varul; văduvă; veveriță; visător; voinic; tweed; zburdalnic (1); 785/176/66/110/0 veste: bună (149); noutate (128); știre (118); bucurie (37); informație (25); zvon (20); scrisoare (16); rea (15); anunț (13); fericire (10); proastă (10); vorbă (9); curiozitate (8); minunată (8
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
serbeze.377 Într-o legendă se spune că Iisus Hristos, urmărit de jidovi, a scăpat de prigonire, ascunzându-se în cofa cu apă a fiului unei văduve: "Zice că, pe timpul când prigoneau jidovii pe Domnul nostru Isus Hristos, merse fiul unei văduve la o fântână cu cofa ca să aducă apă. Ajungând el la fântâna aceea și luând apă, se întoarse pe încetul înapoi până pe vârful unui deal și acolo se pune un pic să se odihnească. Iată însă că, pe când sta el
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
să se întoarcă, pentru că “țara nu-l vrea”. La Tigănești, “logofătul poeziei”, Costachi Conachi, redacta Regulamentul Organic și drept răsplată i se încredințează logofeția cea mare, adică Ministerul Justiției. Acesta s-a căsătorit la 50 de ani cu Smaranda Donici, văduva lui Petrache Negri, mama lui Costache și a Elenei Negri. Cocuța, fiica lui, se pare că l-a deconspirat pe soțul ei caimacanul Nicolae Vogoridi, antiunionist, care a vrut să falsifice rezultatele scrutinului divanurilor ad-hoc. Cocuța și-a distrus astfel
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
în tine"" și mi-a adormit în verde", "cifra mea cea mai muiere", "N-ai să iarnă, primăvară", "N-ai să doamnă, domnișoară", "și incest ai fost prea cast". Și femeia devine: subțire, prună, paltină, icoană și datină, măduvă de văduvă, inimă de viperă, lumină" și mai ales "Stimată doamnă domnișoară". În concluzie: critica a acordat, cu câteva excepții, calificativ mare, poate cel mai mare atribut vreunui poet actual, poeziei lui Nichita Stănescu. A existat o evoluție în contextul creației lui
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
ajunge să pună discul... Și pachetul acesta e pentru tine... pentru înlocuitorul meu nu am cumpărat nimic! Ar fi fost... nedelicat! De altfel, peste câteva zile îi voi face un cadou de prost gust: va putea să se căsătorească cu văduva, chiar cu tine! Ea: Ai spus că sfârșim cu povestea asta! El: Ai dreptate, iartă-mă! Hai, uită-te ce ți-am adus... nu ești curioasă? E un cadou frumos, știu, sunt sigur de asta! Ea: Oh, e minunat... dar
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
un om, și lîngă el o scîndură ieșind, să știi că rămîi vadană. Cine nu face ițe de fată mare nu mai face cîtu-i lumea: rămîne văduvă. Cînd torc, femeile nu pun caier peste caier, ca nu cumva să devină văduve și să le țină și un al doilea bărbat. O fată mare se ferește a lua în căsătorie un bărbat văduv, sub cuvînt că pe lumea cealaltă ea va fi văduvă, căci bărbatul va avea de soție femeia dintîi - și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
anii '20, socialismul internațional a oferit sprijin refugiaților politici și mai întîi antifasciștilor italieni. În 1930 s-a creat, sub egida ISM, un Comitet Matteotti care are drept sarcină de a atrage atenția asupra situației dificile în care se află văduva deputatului socialist. Această organizație, animată de o militantă din cadrul SFIO, Adrienne Marchand, este susținută de organizații feministe, pentru secțiunile franceză și italiană a Ligii Internaționale a Femeilor pentru Pace și Libertate (LIFPL), gruparea fostei comuniste din Marea Britanie, Sylvia Pankhurst, ca
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
Arabiei. La origine, mamelucii erau robi capturați în stepele pontice aduși de negustori în Egipt. Având calități militare remarcabile, sultanii egipteni au format un regiment de elită alcătuit din mameluci. După moartea sultanului Malik al-Muazzam Turanșah, a urmat la domnie văduva acestuia Șadjar ad-Durr (singura femeie care a cârmuit în Egiptul musulman), care, după o domnie de 80 de zile, l-a luat de bărbat pe comandantul militar mameluc Aibeg, care a devenit astfel primul sultan mameluc al Egiptului. Pe lângă aceste
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
Acceptă. O lună, am făcut naveta București-Galați. În timpul săptămînii, mă suna, seara, la văduva lui Sică Alexandrescu, pe strada Precupeții Vechi (mă documentam, în casa celebrului regizor, pentru un viitor volum memorial, care n-a mai apărut, din cauza Auricăi Alexandrescu, văduva cu pricina, care m-a reclamat la facultate eram student fiindcă-i luasem o piesă și nu i-o mai adusesem). În fine, la un moment dat, aflu că un actor vroia să mă... omoare. Eu stăteam cu Marga în
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
am condus-o pe ultimul ei drum, regretată de cei foarte puțini care își mai aminteau că au cunoscut-o... Prin ea am avut șansa să o cunosc și pe o altă doamnă a mijlocului de secol: Lidia Sava. Da, văduva marelui om de teatru Ion Sava (din care am montat în 2001 Vreau să număr stelele, la Iași, în premieră absolută!). Distinsă femeie! Cu un permanent zîmbet trist pe figură, cu o privire resemnată, de om pentru care viitorul nu
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
nu știu de ce! Piesa se numea Asta-i ciudat! Și fusese montată, în orașul de pe malul Dunării, de un regizor fără strălucire, dar cu un destin spectaculos (grec fugit din patria natală și, printre altele, căsătorit, prin deceniul șapte, cu văduva lui... Lucrețiu Pătrășcanu!). După reprezentație, a urmat masa, la restaurantul de pe colț: eram cel mai tînăr invitat! MRP, la final, a trecut printre noi și, însoțit de nevastă (care nota), după ce ne privea, dicta: "Cutare-și achită singur!", " Cutare-și
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
murit la numai 49 de ani... Dacă Vrabie, pot spune, mi-a fost ca un tată, Polixenia Karambi (traducătoare și secretară literară a Teatrului de Comedie) mi-a fost ca o mamă: prin ea am cunoscut-o pe Lidia Sava (văduva marelui artist Ion Sava, o mare doamnă!); tot ea m-a dus la Lucian Giurchescu și l-a convins să mă angajeze la Teatrul de Comedie, în locul ei (avea cancer la sîn și trebuia să se pensioneze); m-am simțit
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
de teatru. O să punctez aici întîmplări, soluții, sfaturi, propuneri, idei care mi s-au părut antologice: Horatio ar trebui să fie... un cîine! (regizorul a renunțat foarte greu la idee!); Hamlet, Laertes, Fortinbras sînt cu toții orfani, adică neadulți, fii ai Văduvei (de-aia F. e jucat aici de un copil; și trebuie să fie un copil rău!); de unde vin numele Rosencrantz și Guidenstern? Vartic crede că de la rosacrucieni și masoni; și duce mai departe ideea: "Vlad Mugur e Meșterul, iar actorii
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
trei zile sufletul logodnicului s-a umplut de otravă. Se simțea nenorocit și-l băteau gînduri de moarte. Se compara cu locotenentul în inima Martei și era sigur că Marta alege uniforma strălucitoare, pintenii... Și el, care, ca fiu de văduvă, nici n-a făcut armata! Într-un moment de desperare socoti c-ar fi bine să renunțe la favoarea legii militare, să se întoarcă peste un an în haină de ofițer și să-i arate Martei că poate fi și
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
plan se desfășoară viața apostolilor satului: învățătorul Herdelea și preotul Belciug. Undeva în sat, trăiește într-o casă mică, dar curată, Ion, feciorul Glanetașului. Acțiunea romanului începe cu o zi de duminică, în care oamenii sunt la horă în curtea văduvei lui Maxim Oprea. Hora are semnificația ei în tradiția satului. Acolo oamenii se așează după prestanța socială, împărțiți în grupuri bogate și sărace. Ion fusese un copil inteligent, încât învățătorul Herdelea voia să facă un "domn" din el, dar din pricina
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Deși fusese crescut în spirit religios de mama sa și în spirit de respect față de valorile naționale, Apostol Bologa a studiat filosofia la Budapesta, și-a făurit o concepție despre viață bazată pe ideea datoriei față de stat. Fiind fiu de văduvă, era scutit de înrolare în armată, dar o va face voluntar, văzând admirația logodnicei sale față de "uniformele ofițerilor" și totodată pentru a-și verifica în practică ideea datoriei față de stat. Rănit, decorat de câteva ori, avansat locotenent, protagonistul ajunge la
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
flăcău și învățase de la tatăl său meșteșugul de "zodier și vraci". Trăia în satul Tupilați boierul Năstasă Bolomir, de care fugeau femeile. Fusese căsătorit cu fata unui boier, care s-a întors plângând la părinții săi; a doua soție fusese văduva unui grec, femeie frumoasă și bogată, care în doi ani se ofilise. Cea de-a treia soție era "o copilă de șaptesprezece ani" care nu se ofilea, ci "dimpotrivă, părea mai fericită". Într-o zi, boierul a aflat că soția
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Trică. Destinul familiei Marei se intersectează cu destinul familiei neamțului Hubăr. Acțiunea se petrece într-un târg ardelenesc, la Radna, lângă Lipova, unde personajele au diferite meserii: precupeață, măcelar, cojocar, și nu sunt dezumanizate de puterea banului. Mara e o văduvă cu doi copii, este chibzuită și din instinct de apărare este așa prevăzătoare. Ea iese în evidență prin complexitatea și realismul ei: Proporția aceea de zgârcenie și afecțiune maternă, de hotărâre bărbătească și de sentiment al slăbiciunii femeiești e făcută
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
natură, datini, folclor și are un narator omniscient. Este un roman social și psihologic un bildungsroman. Titlul indică numele protagonistei romanului, iar tema o reprezintă viața târgului transilvănean. La începutul romanului sunt câteva informații despre Mara: "A rămas Mara, săraca văduvă cu cei doi copii, sărăcuții de ei, dar era tânără și voinică și harnică". Protagonista câștiga bani din taxa de trecere pe podul de la Mureș, din negustorie în târguri transilvane și își împărțea "averea" în trei ciorapi: unul pentru casă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Rică, poet, student, publicist, teoretician politic și, numai de nevoie, arhivar, desconsideră un simplu negustor, fără nici un orizont cultural și fără maniere. Rică este de fapt un semidoct, un incoerent, un exaltat nesincer, care a văzut poate în Zița o văduvă cu dare de mână, capabilă să îl întrețină până la terminarea studiilor. Nu greșim dacă afirmăm că mobilul permanent al eroului este parvenirea. La sfârșitul scenei, Veta încearcă să îl salveze pe Rică arătându-i calea pe o fereastră, care dă
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
-sa în căsătorie sau s-o înzestreze“, deși jalba începuse în felul următor, „cu lacrimi jăluesc mă riei tale pentru Gheorghe de la Negreni sud Ilfov, că el cu o fată a mea sunt veri al doilea... și eu fiind o văduvă săracă au tot măglisit-o pă fie-mea...“ Populația este mai aproape de practica judiciară decât de legislația după care se judecă anumite pricini. Atunci când au o problemă, pe care n-o pot re zolva prin medierea familiei sau a vecinilor, țăranii
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
vine“. În București, situația judecătorilor, dar și cea a împricinaților este mult mai ușoară. Mahalagiii pot fi aduși la judecată mult mai rapid și fără prea mari complicații. La 23 iunie 1778 se judecă la Mitropolie procesul pentru moștenire între văduva Pulheria umbrătășanu și Ioniță umbrătășanu, nepotul soțului decedat. Cei doi nu reușesc niciodată să ajungă împreună la judecată; când ajung sunt nehotărâți și încă ne pre gătiți pentru acceptarea jurământului. Când într-una din zile, păhărniceasa se plânge „că este
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
vânzătoare în diverse prăvălii. Personajele sunt cele mai diverse: țărani și mahalagii nemulțumiți de comportamentul consoartelor lor, preoți și călugări acuzați de seducție și chiar de viol, boieroaice „cu fumuri de emancipare“ care pretind un pic de independență, femei abandonate, văduve plecate fără zestre, tinere seduse etc. Bucureștiul dă cel mai mare număr de reclamații. Capitala reprezintă o mare atracție pentru lumea rurală. Nevestele se ascund de soți în mahalalele ei, bărbații își caută refugiul în cârciumile sau casele de toleranță
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]