6,856 matches
-
treilea număr își schimbă titlul și subtitlul, devenind „Brazda literară. Revistă lunară de cultură și informațiuni literare”, iar de la al patrulea număr secretar de redacție este N. Cristinoiu. În articolul inaugural, intitulat Primul pas, publicația își anunță în termeni foarte vagi obiectivul de a contribui la popularizarea culturii: „Ne-am gândit tocmai la un mic izvor de bogăție sufletească, din care oricine poate câștiga ceva pentru sufletul său.” Tot acolo se spune: „Revista noastră va avea o nuanță mai mult populară
FAGETUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286937_a_288266]
-
observa că la Sadoveanu indivizii au o autenticitate fenomenală, nu una structurală. D. nu se deosebește esențial de acest tip de creatori rurali care concep nu atât eroi, cât un specimen uman ce nu configurează structuri psihologice, ci o ontologie vagă a spiritului. Numai că, la el, este resimțită mai dramatic invazia civilizației, a tot ce periclitează și anihilează frumusețea și sfințenia naturii. De aceea satul apare ca spațiu sacru. Ca și țăranul lui Sadoveanu, țăranul, aici, este apăsat de civilizație
DRUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286886_a_288215]
-
prin distilări succesive și chiar spre o anume încifrare a patosului inițial. Această evoluție a fost văzută de Gheorghe Grigurcu ca o treptată despovărare a imaginii de retorism, în favoarea unei poetici a sensibilității, ce presupune impresie eliptică, densități suave, contururi vagi, cultivarea nuanței. Axul tematic central e cel al comunicării dintre intimitatea ființei și lume, concepută ca o traversare armonioasă prin peisajele imaginației, stârnite de cuvinte și devenite prilej de încântare, sau, dimpotrivă, ca o înaintare spre expresia rigidă, austeră. Notele
FILIMON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286994_a_288323]
-
de vedere, este firească includerea sa în categoria activităților de contrainformații. Influențarea opiniilor populației din alt stat Spre deosebire de tehnicile prezentate până acum, cele descrise în continuare vizează în principal influențarea opiniei publice din altă țară. Având în vedere caracterul relativ vag al acestei sarcini, rezultatele concrete obținute în urma aplicării acestor tehnici sunt mai dificil de evaluat. Deși multe dintre exemple pot părea nesemnificative luate separat, efectul general pe termen lung asupra opiniei publice este semnificativ. Prin urmare, aceste tehnici sunt utile
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
cel puțin în ceea ce privește Guvernul Statelor Unite, este oferit de definițiile informațiilor secrete, strict secrete și strict secrete de importanță deosebită de mai sus. În principiu, acestea pot părea simple, deși termenii cheie „daune”, „daune grave” și „daune deosebit de grave” sunt relativ vagi, atât în sine, cât și atunci când sunt aplicați unui concept general precum securitatea națională. De fapt, situația reală este chiar complicată. Modul în care a fost pusă problema - ce informații ar trebui protejate de accesul și dezbaterea publice - presupune o
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
fotografiezi... din spațiu, interferențele și turbulențele sunt departe. Atmosfera este mult mai transparentă de deasupra decât de dedesubt”. Pentru a ilustra afirmația, a sugerat următoarea demonstrație: „Luați o coală de hârtie cerată. Țineți-o aproape de față și veți vedea ceva vag. Țineți-o pe o coală de ziar și este perfect transparentă. O situație asemănătoare este și aici”. Discursul la a doua întâlnire anuală a Asociației Armatei SUA, 26 octombrie 1956, citat în McDougall, The Heaven and the Earth, p. 224
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
a mai întreprinde nimic constructiv, fără a demonstra de ce e în stare, fiind tot mai apăsat de sentimentul ratării, până când e scos definitiv din viața socială. Felul în care autorul gândește personajul, descrierea comportamentului său și a ambianței sunt însă vagi. Dezlânat, inconsistent și fără fermitate, ca însăși viața eroului, romanul este o încercare ratată de a propune încă un neadaptat plin de calități. Comentatorii scrisului lui M. l-au așezat în descendența marilor povestitori moldoveni, de la care a moștenit doar
MICLESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288103_a_289432]
-
generativă în gramatica și teoria textului. Se propune o abordare personală, conform căreia structura de suprafață a textului poetic este structura de suprafață și structura de adâncime a propozițiilor în succesiunea lor liniară, în timp ce structura de adâncime este o mulțime vagă, care apare sub forma unei nebuloase semantice, structurată în două sau mai multe domenii semantice. Între componentele unui domeniu semantic, ca și între domeniile semantice considerate global, se stabilesc relații de diferite tipuri. Din această perspectivă sunt prezentate ca sublumi
MIHAILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288126_a_289455]
-
macabre. Virtuozitățile picturale din Acșam Dovalar, Banchet la curte, decorativul miniatural și stilizat din Rondelurile de porțelan sunt de orientare parnasiană, ca și unele viziuni clasicizante (Ospățul lui Pentaur), cu „exotismul” lor temporal. De simbolism îl apropie pe M. muzica vagă a trecerii (Fântâna, Rondelul lucrurilor, Rondelul lunei), penumbra melancolică a instantaneelor „impresioniste” (Pe balta clară), nostalgia plecărilor, atracția himericului (Tutunul, Castele-n Spania), anticipative tonalități bacoviene (Rondelul orașului mic) și voluptățile senzuale, de mare rafinament, mai ales olfactiv (Rondelul crinilor
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
este prezent în mod ideal și Monica recită un vers dintr-un imn al său („Protejează pe cel ce te invocă, o Trinitate”), atunci când se încheie discuția despre viața cu adevărat fericită. Mediul se potrivește cu subiectele pentru că are o vagă savoare care amintește de dialogurile ciceroniene, chiar dacă totul este învăluit într-o atmosferă mai intimă. Augustin vorbește deja despre experiențele pline de dezamăgiri din trecut, despre descoperirea „stelei polare” (creștinismul) care îl poate călăuzi; amintește despre propriile lecturi ale cărților
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
refere la Logos în afara situației determinate de economia întrupării, cum sunt suferința, slăbiciunea, strigătul pe cruce. El a suferit cu carnea sa, natura divină rămânând neatinsă, într-un fel pe care rațiunea umană nu-l poate pricepe; ca să ofere o vagă analogie, Chiril recurge la imaginea fierului înroșit în foc: dacă acesta primește o lovitură, fierul e cel afectat nu și focul care l-a pătruns. Problema kenozei și a implicațiilor sale este dezbătută îndelung în ultima parte a dialogului care
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
nesigură pentru că, potrivit unora, e vorba de Anastasios I (491-518), iar după alții de Anastasios al II-lea (713-716). Datorită demonstrației lui Krumbacher, se consideră de-acum că Roman trebuie plasat în vremea primului Anastasios, pentru că lucrurile spuse în mod vag în Viața scrisă la Bizanț de un anonim sunt imaginabile numai dacă, în istoria imperiului nu ar fi apărut încă al doilea Anastasios. Așadar, Roman trebuie plasat în prima jumătate a secolului al șaselea; apoi, Maas a descoperit în imnul
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
în schițele și în însemnările pretins epistolare din Priveliști și amintiri (1912), Floarea iubirei (1914) și Dragostea unui trubadur (1916). Printre înduioșări, înfrigurări, deprimări, o „inimă tristă” bate și un peisaj, la rându-i, plângător intră numaidecât în rezonanță. Câteva vagi fizionomii și un umor silit nu destramă monotonia acestor debile narațiuni suspinătoare. SCRIERI: Flori de câmp, Vălenii de Munte, 1909; Priveliști și amintiri, București, 1912; Floarea iubirei, București, 1914; Dragostea unui trubadur, București, 1916; Flori de pădure, București, f.a
GIULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287285_a_288614]
-
un constructor de embleme identitare”, eseul având ca finalitate ideală reconstituirea unui portret esențializat, cvasimetafizic, din mulțimea de contextualizări critice succesive pe care opera eminesciană le-a provocat. Intențiile sunt într-o bună măsură subminate de tonul oracular, care cultivă vagul neargumentabil, ori de prețiozitățile ideatice și stilistice. Respingând ideea de istorie literară, Geneza și structura poeziei românești în secolul XX (2001) este o panoramă a modernismului poetic românesc organizată în cheie tematistă, prin asimilarea unor ecouri ale criticii de tip
GOCI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287303_a_288632]
-
instituind impresia concretului, familiarului și autenticității; prin procedări comportamentiste, ele năzuiau să surprindă coordonatele unor psihologii. Piesa eponimă a cărții (un mic roman, de fapt) include două jurnale intime - al unei fete și al unui bătrân - independente, cu o foarte vagă legătură între ele, care trezesc însă interesul prin justețea și minuția observației realiste, prin conturarea nuanțată a personajelor și a mediului acestora, prin expresivitatea și eleganța stilului. Primul roman al scriitorului, Condotierul (1970), e o cronică, în maniera acreditată de
GIUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287283_a_288612]
-
asigura creșterea economică cel puțin cinci ani consecutiv. Din motive ideologice și teoretice, Uniunea Europeană asociază această capacitate de creștere economică cu „economia de piață” și, pentru a separa criteriile achiziției de prosperitate de criteriile simplului liberalism economic a inventat conceptul vag de „economie de piață funcțională” - o noțiune teoretică măsurabilă doar politic, care include mai multe componente ale economiei, între care: un set de instituții liberale și capitaliste ale economiei, un set de performanțe macroeconomice compatibile cu cele ale lumii occidentale
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
din Iași). Receptarea poeziei lui H. (altfel, generoasă) a fost una dintre cele mai contradictorii; pentru unii critici lirica lui „e de o limpezime de cristal, fără încifrări insolite” (Zaharia Sângeorzan), pentru alții (Nicolae Manolescu) poetul „cultivă stările tulburi, anxioase, vagul sufletesc și și-a pus la punct un stil interogativ din care nu lipsesc aluziile livrești (Iov, Robinson, Clitemnestra, Hamlet, Pandora).” Sigur este faptul că scriitorul își cenzurează drastic orice fior emoțional, afectivitatea fiind sancționată de reflexivitate. Dacă nu e
HURJUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287467_a_288796]
-
comemorări și ceremonii un fel de normă și de fanfară” (Virgil Ierunca, Eminescu nu e acasă). Sunt comentate congresele și conferințele scriitorilor, oglindind „nu numai precauțiile unui regim care se teme de scriitorii săi, dar și oscilațiile scriitorimii întru conștiința vagă a rolului pe care l-ar putea juca dacă ar fi cu adevărat unită, fără rivalitățile, invidiile și interesele de moment” (Monica Lovinescu, Conferința scriitorilor din România, 10/1972), ca și ravagiile cenzurii și ale autocenzurii, care „i-a făcut
LIMITE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287817_a_289146]
-
imagini globale asupra grupului familial. Aceasta a fost însă - și în parte mai este - mai mult un deziderat decât o realitate. Dificultatea ce apare aici este că, cu cât imaginea e mai globală (holistică), cu atât este mai „impresionistă”, mai vagă. Mergând la precizie și exactitate, ajungem la parțial și fragmentar. Între global și exact subzistă o tensiune fundamentală (Iluț, 1986). Demersurile actuale din sociologia și antropologia familiei, bazate pe date riguroase și reprezentative, atât pe dimensiunea istorică, dar și pe
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
noțională bine circumscrise. El stă sub semnul a ceea ce Georgescu-Roegen (1979, p. 112) numește noțiune „înconjurată de o zonă de penumbre”. O analiză a limbajului cotidian și a textelor relevă o varietate de conținut a termenului, mergând de la înțelesuri mai vagi atribuite de simțul comun până la definiții mai exacte oferite de juriști. Sociologia și antropologia încearcă, în definirea familiei, să depășească nivelul simțului comun, dar nu se pot opri nici la aspectele formale, legale (enunțuri juridice), întrucât, prin esența sa, abordarea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
lucru este evident la populațiile exotice, unde schimbul intertribal de femei este o condiție aproape obligatorie a supraviețuirii (Lévi-Strauss, 1973). În societățile complexe, unde se intersectează multiple criterii de grup (etnic, religios, de vârstă, socioeconomic), distincția interior-exterior este mult mai vagă. De aceea, binomul conceptual „endogamie-exogamie” a fost înlocuit cu unul mai flexibil, „homogamie-heterogamie” (vezi 6.2.). Expresia „reguli de căsătorie” acoperă mai multe realități detectabile în toate culturile umane: cu cine să te căsătorești (începând de la „aranjamente”, unde se desemnează
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
lipsesc anumite deprinderi șiabilități comportamentale (behaviorismul), fie că are o gândire distorsionată (cognitivismul), fie că este prizonierul unor grave conflicte interne (psihodinamicismul). Indiferent de etiologie, răul se găsește în individ. Mediul psihosocial apropiat este luat în considerare doar la modul vag și ca factor explicativ al felului în care obstrucționează sau facilitează manifestarea caracteristicilor și a tensiunilor individuale. Dimpotrivă, terapia modernă (interpersonală) are ca asumpție de bază faptul că simptomul, problema unui membru al familiei, reflectă calitatea familiei ca sistem; boala
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
redundante, fiindcă a întreba ceea ce ai mai întrebat, fie direct, fie indirect, înseamnă ori lipsă de memorie, ori dezinteres față de pacient (ori, bineînțeles, amândouă), ceea ce duce la neîncredere și, prin urmare, la probabilitatea de a rata terapia. • Trebuie excluse întrebările-clișeu, vagi, lipsite de conținut, de felul celor: „Ce ați mai putea spune?”, „Și ce ați simțit atunci?”, despre care cu ironie W. Griffin (1993) spune că sunt utilizate de scenariștii hollywoodieni și de psihologi pop. (Numărarea unor astfel de întrebări și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
psihologi pop. (Numărarea unor astfel de întrebări și în programele noastre de radio și TV n-ar fi o sarcină ușoară.) Cu asemenea întrebări nu se obțin răspunsuri utile nici în cercetare și cu atât mai mult în terapie. • Întrebările vagi, generale trebuie traduse în întrebări specifice. Dacă, bunăoară, interesează reacțiile unui partener marital față de un anumit comportament al celuilalt, nu vom întreba: „Și ce stare ați avut atunci?”, ci ne vom referi la cele trei planuri: „Ce ați simțit atunci când
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
inefabile și transpun armonios sensibilitatea și visarea. O viziune romantică se sprijină pe o recuzită adecvată: decoruri misterioase, tablouri luminate de vis și de lună, codri seculari, stânci etc. R. se distinge prin lirismul pur, printr-o trăire evanescentă, prin vagul melodios desfășurat în imagini de o sugestivitate delicată, fiind considerat de St. O. Iosif și D. Anghel un precursor al lor și al simbolismului românesc. SCRIERI: Novelă de castel, Cernăuți, 1894; Poezii postume, îngr. și postfață St. O. Iosif și
ROBEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289288_a_290617]