18,503 matches
-
drum, un drum „fără întoarcere”. Un fapt banal, veți zice! Desigur, toate exporturile de animale vii sunt pentru bietele ființe, doar obișnuite „drumuri fără întoarcere”, plicticoase și dificile pentru oamenii care le execută și uneori dramatice și păguboase, dacă deraiază vagoanele sau se răstoarnă tirurile care le transportă. Astfel de evenimente au șanse minime de a deveni opere literare, cel mult niște eseuri cu reflecții despre rostul lor existențial în activitatea umană și destinele acestor ființe. Însă, în acest roman cu
PEŞTERA DOCTORULUI CHIRTOC(2) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373859_a_375188]
-
transportă. Astfel de evenimente au șanse minime de a deveni opere literare, cel mult niște eseuri cu reflecții despre rostul lor existențial în activitatea umană și destinele acestor ființe. Însă, în acest roman cu subiect aparent banal, caii încărcați în vagon...vorbesc. Bineînțeles, pe limba lor, tradusă de iubirea și talentul doctorului Chirtoc în limba română. Simțind unde călătoresc și că drumul este lung, neavând ce face, caii își povestesc viețile lor trecute pe la diverși stăpâni și diferitele lor pățanii la
PEŞTERA DOCTORULUI CHIRTOC(2) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373859_a_375188]
-
viața lor. Evenimente petrecute în România comunistă și postdecembristă, privite, e drept, din punctul de vedere al cailor. Comentarii în care critică și își judecă stăpânii, în funcție de comportamentul acestora față de ei. Evident că în aceste povești și comentariile cailor din vagon, autorul a dat frâu liber bidiviilor talentului său fantastic, care au zburat la înălțimi valorice deosebite, prin metaforele, vorbele de duh, procedee stilistice inedite, dar mai ales prin bogăția de idei și mesaje calde ce se degajă din zborul lor
PEŞTERA DOCTORULUI CHIRTOC(2) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373859_a_375188]
-
ce e mai grav, nimeni nu le ia în seamă, considerându-le fără soluții. Toți suntem resemnați: ăsta-i cursul vieții actuale, care, deși dureros, este fără întoarcere. De aceea caii doctorului Chirtoc: Breazul, Negruța cea borțoasă, care fată în vagon, Sura, Murgul cel Spetit, Dereșul, Șargul, toți vor duce pe drumul fără întoarcere toate amintirile și nostalgiile românilor, acolo,...în negura Istoriei, unde nepoții și strănepoții românilor vor căuta zadarnic farmecul retrăirii acelor vremuri. Se vor mulțumi doar cu parfumul
PEŞTERA DOCTORULUI CHIRTOC(2) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373859_a_375188]
-
două-trei piste de calculator, sperând să-l păcălească pe nebiruitul Timp, intenționând să-i țină trena cu toate proiectele de roman germinate în burta calculatorului. Sper ca sufletele cailor din drumul fără întoarcere să intre în mânzul Negruței fătat în vagon, pe care să-l trimită în Peștera doctorului, unde va crește cal năzdrăvan, ca să-l poarte pe doctor în zbor și astfel să-l întreacă pe urâciosul Timp. Numai așa va câștiga doctorul cursa. De aceea sufletul meu, cu sufletul
PEŞTERA DOCTORULUI CHIRTOC(2) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373859_a_375188]
-
Iar când orașul îl străbat rănind articulațiile din carnea plină Prin ore mă resimt stingheră nimic nu face să mă mai rețină. Îmi cercetez buzunarul în care azi am primit ultimul bilet, Pentru ultima călătorie cu o destinația necunoscută mie. Vagoanele sunt pline dar fără de lumină, Tăcerea muribundă se instalează și-n oasele turtite În care inima nu mai pulsează, Câtă tăcere, unde totul mă-ngheață! Referință Bibliografică: Tăcere muribundă Autor: Claudia Bota / Claudia Bota : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
CLAUDIA BOTA de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374025_a_375354]
-
nu filtrează. Ne pleacă materia cenușie, Ne pleacă „Greierele și furnica” din poezie. Ne pleacă, fără întors, principalele resurse, Prin școlarizări și prin burse. Ne pleacă pădurile, adâncurile și grâul, Ne pleacă oile și aurul și brâul. Prin conducte, prin vagoane, prin cale, prin cisterne, Lăsându-ne cu lamentările terne. Ne pleacă și serul din seringă și apa care irigă, Se pleacă fără de frică, prin tot ce curge și pică. Ne pleacă pământul din orașe și sate, Prin proprietari alogeni ai
POEME (1) de RĂZVAN DUCAN în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374052_a_375381]
-
Osias Hofstatter-,,Gurs'',1940-aquarel; o altă imagine a acestui lagăr a pictat-o Felix Nussbaum-1940. aquarel; cât și lucrarea,,Mabull''-1940 , Otto Karas-Kaufman care ne-au lăsat imagini grafice ale lagărelor din Theresienstadt precum ,,Stația de tren'' unde convoiul de vagoane oprea pentru a fi coborâte victimile. Unul din renumiții artiști plastici Isis Kischka (n.26 oct.1908) este arestat în 1941 și trimis la lagărul din Compiegne. De aici este deportat la Drancy și eliberat în 1944. În lagăr va
H O L O C A U S T U L REFLECTAT ÎN ARTA PLASTICĂ de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371827_a_373156]
-
parazitism social, iar la întrebarea -cu ce se ocupă, a răspuns - poet. A fost condamnat la exil în afara orașelor mari și la muncă obligatorie. Poezia nu este o muncă. Poetul este un nimic. În România, nomenclatorul profesiilor prevedea - scriitor de vagoane, dar nu exista scriitor. Abia în 1990, profesia de scriitor a căpătat suport juridic. Între talent și profesie se interpune munca și dăruirea. Enescu s-a exprimat plastic referitor la necesitatea muncii. De fapt, scriitorul trăiește pentru scris, nu neapărat
VIOLON D”INGRES de BORIS MEHR în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372027_a_373356]
-
arestat, iar eu am rămas singură pe drumuri. Am plecat cu trenul și în gară la Ciulnița, în tren s-au urcat soldații. Toți călătorii erau controlați și, cum n-aveam buletin și nici bilet de tren, am coborât din vagon și așa am ajuns la șatră. Țiganii m-au primit și m-am hotărât să rămân cu ei. N-aveam unde merge. Ai mei își luaseră de multă vreme mâna de pe mine. - Bine, bine, dar acum țiganii pleacă ...în lumea
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” DEPORTAREA ȚIGANILOR ÎN TRANSNISTRIA, ANUL 1942 de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372292_a_373621]
-
efervescentă. Zăpada de pe cărărușele înguste păstra ca o martiră ironicele urme de porumbel. Continuam a înfiripa un dialog nonverbal cu rottweilerul din fața mea. Se gudura, surâzând. Îi simțeam privirea dulce, atingându-mi sufletul. Lumea rurală îmi părea acum ca un vagon robust de tren. Rumegam în gând biografiile săteniilor. Libelulele ciocolatii cu cărțulii subțiri în ghiozdănele modeste, înaintau spre cetatea cu fizionomie terifiantă, unde notele deveau bau-baul și coșmarul existenței juvenile,spre școală. Rottweilerul meu , scruta ca un Moromete eurile dimineții
PUNEȚI PE SHUT DOWN NEGATIVISMUL, SĂRUTAȚI UN ROTTWEILER ! de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372386_a_373715]
-
nu le poți afla de pe internet, iar a-ți pune întrebări la care să încerci a găsi singur răspunsul este primul pas. Unul extrem de greu... Moșul s-a ridicat mi-a mai zâmbit, parcă puțin trist și a plecat din vagon... Mi-am dat cu cartea în cap. Era clar un atac bine conceput de concurență pentru a mă scoate din joc. Devenisem competitiv, deci periculos! Ha, haaa! Așa deci?! Bravo mie! Voi cere o mărire a primelor de risc și
ILUZIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372416_a_373745]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > CIRCARII Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Se strecurau cu greu printre noroaie, vagoane și căruțe colorate, cătându-și loc la margini de cetate și adăpost de nesfârșita ploaie. Întâi deshamă caii de povară și le pun pături groase pe spinare, de foc se îngrijește fiecare apoi așează tabăra de seară. Aveau de la vlădica o
CIRCARII de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372824_a_374153]
-
gării, iar restul, se strecurau înviorând doliul liniilor de cale ferată. Nu a început încă aglomerația. De la peronul unu, urc în tren, obișnuit cu șirul orelor nesfârșite de așteptare, spre destinația cunoscută. Pare pustiu, nici un călător nu vine după mine; vagonul lung și compartimentele goale își așteptă pasagerii derutați. Nefiind sigur că am luat trenul care trebuie, cobor și verific plăcuța de pe vagon. Urc liniștit înapoi și conductorul îmi compostează biletul cu un sunet sec, stingher, însă ferm care îmi pătrunde
AUREL AVRAM STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
obișnuit cu șirul orelor nesfârșite de așteptare, spre destinația cunoscută. Pare pustiu, nici un călător nu vine după mine; vagonul lung și compartimentele goale își așteptă pasagerii derutați. Nefiind sigur că am luat trenul care trebuie, cobor și verific plăcuța de pe vagon. Urc liniștit înapoi și conductorul îmi compostează biletul cu un sunet sec, stingher, însă ferm care îmi pătrunde neplăcut în urechi. Citește mai mult Trebuie să schimb trenul, exact în timpul orei de acalmie din Gara de nord. Razele provenind de la
AUREL AVRAM STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
gării, iar restul, se strecurau înviorând doliul liniilor de cale ferată. Nu a început încă aglomerația.De la peronul unu, urc în tren, obișnuit cu șirul orelor nesfârșite de așteptare, spre destinația cunoscută. Pare pustiu, nici un călător nu vine după mine; vagonul lung și compartimentele goale își așteptă pasagerii derutați.Nefiind sigur că am luat trenul care trebuie, cobor și verific plăcuța de pe vagon. Urc liniștit înapoi și conductorul îmi compostează biletul cu un sunet sec, stingher, însă ferm care îmi pătrunde
AUREL AVRAM STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
obișnuit cu șirul orelor nesfârșite de așteptare, spre destinația cunoscută. Pare pustiu, nici un călător nu vine după mine; vagonul lung și compartimentele goale își așteptă pasagerii derutați.Nefiind sigur că am luat trenul care trebuie, cobor și verific plăcuța de pe vagon. Urc liniștit înapoi și conductorul îmi compostează biletul cu un sunet sec, stingher, însă ferm care îmi pătrunde neplăcut în urechi.... XXX. IOAN LILĂ. UN PARFUM CUNOSCUT VENIT DE DEPARTE SAU VIAȚA CA O GUMĂ, de Aurel Avram Stănescu, publicat
AUREL AVRAM STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
spre școală...și totul a început să decurgă normal... ...Of dragă... ce greu îmi e, cîte probleme cîtă vînzoleala și cîte și mai cîte, dar lasă că o să treacă toate...Azi dimineață am fost la muncă am descărcat piatră din vagoane și sînt tare obosit - dar nu-i nimic toate trec iar eu mă consolez cu gîndul că mă chinui pentru ca să ne fie nouă bine - familei mele... 14.01.1987 ...Dragă... azi am primit scrisoarea ta care m-a bucurat, mă
PETITIE CATRE VREMURILE ODIOASE XIII de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370980_a_372309]
-
a plătit la fața locului banii pentru masă și cazare și ne-am suit în tren. Deși am plecat din București pe soare, cu cât ne apropiam de destinație vremea devenea tot mai închisă, până când la Bușteni am coborât din vagon pe o ploaie rece și deasă, ce te pătrundea până la piele. Doi câte doi, ținându-ne de mână, cu cele două tovarășe în frunte, am pornit-o pe jos spre Poiana Izvoarelor. Cale lungă să ne-ajungă! Drumul ducea prin
ÎN TABĂRĂ, CU MAMA (PRIMA PARTE) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371092_a_372421]
-
Hofstatter - „Gurs", 1940-aquarel; o altă imagine a acestui lagăr a pictat-o Felix Nussbaum, „1940. Aquarel” cât și lucrarea „Mabull" -1940, Otto Karas-Kaufman care ne-au lăsat imagini grafice ale lagărelor din Theresienstadt precum „Stația de tren" unde convoiul de vagoane oprea pentru a fi coborâte victimile. Unul din renumiții artiști plastici Isis Kischka (n.26 oct.1908) este arestat în 1941 și trimis la lagărul din Compiegne. De aici este deportat la Drancy și eliberat în 1944. În lagăr va
HOLOCAUSTUL REFLECTAT (ŞI) ÎN ARTA PLASTICĂ de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/371095_a_372424]
-
spre școală ... și totul a început să decurgă normal ... Of dragă ... ce greu îmi e, cîte probleme cîtă vînzoleala și cîte și mai cîte, dar lasă că o să treacă toate ... Azi dimineață am fost la muncă am descărcat piatră din vagoane și sînt tare obosit - dar nu-i nimic toate trec iar eu mă consolez cu gîndul că mă chinui pentru ca să ne fie nouă bine - familei mele ... 14.01.1987 ... Dragă ... azi am primit scrisoarea ta care m-a bucurat, mă
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE 8. de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/370966_a_372295]
-
Văcărești a deținutului Vulcănescu Mircea Aurel". Finalul se precipită. Călăii îl condamnă la moarte după cum reiese din schimbul de adrese de mai sus. Și ca totul să fie ,ca la carte", Penitenciarul Jilava emite o Foaie de transferare (pentru uzul vagoanelor penitenciare) în care se specifică: ,Deținutul Vulcănescu Mircea Aurel cu nr. matricol 12/S/1951 condamnat la 8 ani temniță grea pentru faptul de crimă contra umanității se transferă la Penitenciarul Aiud pentru executarea pedepsei". în colțul de sus-stânga al
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A110 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (03.03.2014) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371082_a_372411]
-
am plecat..., și totul a început să decurgă normal... ...Of dragă... ce greu îmi e, cîte probleme cîtă vînzoleala și cîte și mai cîte, dar lasă că o să treacă toate...Azi dimineață am fost la muncă am descărcat piatră din vagoane și șunt tare obosit - dar nu-i nimic toate trec iar eu mă consolez cu gîndul că mă chinui pentru ca să ne fie nouă bine - familei mele... 14.01.1987 ...Dragă... azi am primit scrisoarea ta care m-a bucurat, mă
PETIȚIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE.16 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371275_a_372604]
-
din mers. Toți eram îmbrăcați ca de zile mari, numai tata era în salopetă. Ajungem în gară. Trenul personal era tras la linie. Șuieră dând semnalul de plecare, așa că stricăm rândul și ne bulucim, unul peste altul, să urcăm în vagon. În compartiment ne așezăm pe băncile de lemn cu mușama veritabilă, care însă nu rezistase briceagului; dovadă pomelnicele cu cei vii - trecuți prin tren, încrustate peste tot. Tata strigă: - Fato, inventarul! Îl fac rapid pe degete, murmurând: ”eu, doi părinți
HAINA de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344987_a_346316]
-
zvon În gară între două trenuri Te-aștept, sunt singur pe peron ... Din fum și depărtări de șine Se-aude un marfar de fier Ce poate pleacă, poate vine Himeric din pământ sau cer ... Târziu abia un tren-fantomă, Cu vechi vagoane gri-petrol, E tras parcă pe targă-n comă La cap de linie și-i gol ... Un om cu șapcă, pe o scară, Ca o stafie cu un braț Pe jumătate înafară Și-arată chipul trist de zaț ... Iar din oraș
AŞTEPT ORICÂT de ROMEO TARHON în ediţia nr. 830 din 09 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345796_a_347125]