2,609 matches
-
primăvară, depurativ. Alte specii din flora ruderală a României sunt: "U. urens" L. (urzica mică), cu flori monoice; "Parietaria offlcinalis" L. (parachemiță), sporadică prin locuri ruderale, bogate în humus. Sunt plante erbacee, cu frunze stipelate, simple sau compuse, alteme. Organele vegetative au glande secretoare. Florile sunt unisexuate, dispuse dioic, iar fructul este o achenă (nuculă). "Cannabis sativa" L. (cînepa) este o plantă cultivată pentru fibrele liberiene textile și pentru fructele sale oleaginoase, comestibile. "C. sativa var. indica" Lam. Conține cannabină, cu
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
din familiile Saxifragaceae și Crassulaceae sunt considerate ca plante ornamentale decorative deosebit de valoroase. Sunt plante erbacee sau frutescente, cu frunze groase, cămoase, în care se acumulează apă. Trăiesc mai ales pe stânci, în locuri uscate și se înmulțesc frecvent pe cale vegetativă (prin rizomi sau muguri aerieni). Florile sunt bisexuate (sau unisexuate), actinomorfe, grupate în cime, cu piese florale în număr variabil, libere; fructul este o polifoliculă cu semințe mici. Speciile genului Sempervivum au numai o rozetă de frunze bazale. S. tectorum
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
proprietăți tonice, stomahice și antihemoragice. Infuzia de frunze se administrează ca digestiv și antispastie sedativ. Uleiul volatil din flori de portocal are o putemică acțiune antispastică. Cuprinde arbori cu frunze opuse și nestipelate, cu nervație penată sau palmată. În organele vegetative prezintă latex. Florile sunt grupate în inflorescențe corimboase sau în panicule. Floarea este bisexuată (rar unisexuată), de tipul 4-5, dialisepală și dialipetală, cu 8 stamine pe două verticile și cu disc nectarifer. Gineceul este format din două carpele concrescute, iar
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
și Prut și are flori unisexuate, dispuse dioic, iar bacele sunt mici, de culoare albastru-violacee. Cuprinde specii lemnoase (arbori sau arbuști), erbacee sau suculente, adeseori cu latex. Florile lor au gineceu tricarpelar, trilocular și sincarp. Se remarcă prin hetemorfismul aparatului vegetativ și prin flori unisexuate, cu înveliș floral simplu (sau lipsește). Cuprinde plante lemnoase sau erbacee, cu latex. Unele specii au aspect cactaceu, ca urmare a adaptării la secetele prelungite. Frunzele lor sunt alterne (sau opuse), stipelate. Flori mici, unisexuate, nude
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
semicărnoase, cu numeroase semințe prevăzute cu aril. În mod spontan, în Republica Moldova crește doar Paeonia peregrina (bujor străin) întîlnit prin tufișuri și luminișuri de păduri, în sudul Moldovei. Sunt arbori, arbuști sau liane sau plante erbacee, care în organele lor vegetative au glande și canale cu uleiuri eterice. Au frunze opuse și flori pentamere. Androceul polimer, adeseori poliadelf, iar gineceul este apocarp sau sincarp. Cuprinde specii tropicale și subtropicale sempervirescente, cu frunze simple, pieloase, iar florile sunt solitare, actinomorfe, bisexuate, cu
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
care funcționează independent de sistemul nervos central (din creier). Acest sistem nervos autonom coordonează mai rapid, ușurează activitatea cerebrală, care ar fi supraîncărcat de informații, putând ajunge la blocarea activității cerebrale (inhibiția corticală). Printre astfel de reflexe ale sistemului nervos vegetativ se pot aminti: "respirația, activitatea cardiacă, digestia, excreția, setea, ca și reproducția (înmulțirea speciei)". Funcțiunea creierului se realizează printr-o rețea densă de neuroni - această activitate a creierului se măsoară prin EEG (electroencefalogramă) - care stabilesc intensitatea biocurenților produși la acest
Creier () [Corola-website/Science/304662_a_305991]
-
Pe desene sunt reprezentate cu culoarea roșie. Artera este compusă din trei straturi: tunica externă, tunica musculară (tunica mijlocie) și tunica internă. Tunica externă e alcătuită din țesut conjunctiv cu fibre de colagen și elastină, de asemenea și fibre nervoase vegetative și vase de sânge ce asigură oxigen pentru peretele vascular. Tunica mijlocie, sau medie, e constituită din celule musculare netede și fibre conjunctive elastice. Tunica internă (numită și endoteliul vascular) e un epiteliu pavimentos simplu, aflat pe o membrană bazală
Aparatul cardiovascular () [Corola-website/Science/304031_a_305360]
-
rezistență bună, fiind posibilă adaptarea la aproape orice tip de stres din mediu. Stadiul al treilea este cel de epuizare (aparține bătrâneții) când scad aproape toate resursele adaptative ale organismului. Adaptarea nu se mai menține din cauza scăderii reacțiilor de tip vegetativ. Apar vădit consecințele negative ale acțiunii îndelungate a acestor mecanisme neurovegetative. Orice tip de stres apare pe fondul adaptării permanente a organismului la mediu când se poate produce un dezechilibru marcant între solicitările mediului și posibilitățile de răspuns reale ale
Stres () [Corola-website/Science/304126_a_305455]
-
Numărul zilelor cu temperaturi negative se situează între 50 și 60, cu gheață prezentă între 110 și 138 zile și cu durata stratului de zăpadă între 90 și 110 de zile. Precipitațiile medii anuale oscilează în preajma valorii de , iar perioada vegetativă este între 200 și 210 zile. Orașul Białystok este împărțit în 28 de unități administrative, denumite în poloneză "osiedla". Primele 27 au fost înființate la 25 octombrie 2004. Cea de a douăzeci și opta, Dojlidy Górne, a fost înființată doi
Białystok () [Corola-website/Science/297953_a_299282]
-
asemenea, cele interioare au câte o macula verde verzuie sau gălbuie, în funcție de specie, situată apical. Pe cele șase antere se deschid pori sau șanțuri. Ovarul este format din trei celule, iar din el rezultă o capsula tricelulară. Înmulțirea se face vegetativ (asexuat) prin bulbi, prin diviziunea atentă a lor când plantă este matură, prin mutare când plantă este în hibernare, imediat după ce frunzele se ofilesc; sexuat se înmulțește prin semințe. Există numeroase varietăți de ghiocei, cu flori simple sau duble ("Galanthus
Ghiocel () [Corola-website/Science/311798_a_313127]
-
în substanță de consistentă mare cu ajutorul unor fluxuri luminoase interferente" (1990), "Relevarea seriilor pilite sau deteriorate pe piese metalice" (1992), "Stabilirea calibrului proiectilului retenționat în corpul uman prin supraproiecții de imagini teleradiografiate" (1996) și "Relevarea urmelor papilare create pe organele vegetative (fruct) ale plantei" (2003). Este membru fondator și vicepreședinte al Consiliului Științific al Revistei Criminalistică (2001), membru fondator și vicepreședinte al Asociației criminaliștilor din România (2001), membru fondator al Revistei Psihocriminalistica (2002), vicepreședinte al Asociației Române de Poligraf (2004), președintele
Gheorghe Popa () [Corola-website/Science/311886_a_313215]
-
care ajută la controlarea emoțiilor și a activității sexuale. Hipotalamusul controlează deasemenea temperatură corporală, foamea și setea. În viața intrauterină hipofiza se dezvoltă în interiorul hipotalamusului, acestea având o legătură foarte importantă. Este constituit din mai mulți nuclei: Este centrul reglării vegetative, având funcții foarte importante: termoreglare, foame și sațietate, comportamentul hidric și alimentar, actele instinctive și manifestările vegetative instinctuale (frică, furie), reglează ritmul somn-veghe, coordonează activitatea glandelor endocrine, influențează metabolismul.
Hipotalamus () [Corola-website/Science/311348_a_312677]
-
În viața intrauterină hipofiza se dezvoltă în interiorul hipotalamusului, acestea având o legătură foarte importantă. Este constituit din mai mulți nuclei: Este centrul reglării vegetative, având funcții foarte importante: termoreglare, foame și sațietate, comportamentul hidric și alimentar, actele instinctive și manifestările vegetative instinctuale (frică, furie), reglează ritmul somn-veghe, coordonează activitatea glandelor endocrine, influențează metabolismul.
Hipotalamus () [Corola-website/Science/311348_a_312677]
-
a fost folosit într-o acțiune teroristă, la Tokio. ul poate pătrunde în organism prin piele sau, cel mai frecvent, pe cale inhalatorie, fiind un lichid volatil la temperatura normală. Acțiunea toxică se manifestă prin blocarea enzimei acetilcolinesterază din sinapsele nervilor vegetativi parasimpatici și de la nivelul plăcii motorii a mușchilor scheletici. Prin blocarea enzimei, care descompune acetilcolina, se ajunge la o creștere de concentrație a acesteia la nivel sinaptic. Persistentă acetilcolinei la nivelul sinapselor determina o stare de excitație continuă. Intoxicația se
Sarin () [Corola-website/Science/310842_a_312171]
-
din genul "Saintpaulia" sunt originare din Tanzania (munții Nguru) și Kenya (zona tropicală a Africii de Est). Genul Saintpaulia cuprinde plante erbacee, aproape fără tulpini sau cu tulpini foarte scurte, cărnoase, pubescente, vivace. Alte specii: Saintpaulia se înmulțește atât pe cale vegetativă prin despărțirea tufelor și butași de frunze cât și prin semințe. Înmulțirea prin despărțire se face atunci când frunzele s-au îndesit foarte mult. Se scot plantele din ghivece și se despart de rozetele de frunze, plantându-se fiecare rozetă în
Saintpaulia () [Corola-website/Science/309097_a_310426]
-
Frunză este un organ vegetativ lateral al tulpinii sau ramurilor, de forma plata, care îndeplinește funcția fundamentală în procesul de fotosinteză, dar servind și la respirație și transpirație. Formă plata a acestui organ vegetativ este o caracteristică a spermatofitelor și reprezintă o adaptare și o
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
Frunză este un organ vegetativ lateral al tulpinii sau ramurilor, de forma plata, care îndeplinește funcția fundamentală în procesul de fotosinteză, dar servind și la respirație și transpirație. Formă plata a acestui organ vegetativ este o caracteristică a spermatofitelor și reprezintă o adaptare și o perfecționare pentru că țesutul asimilator propriu-zis să se organizeze pe o suprafata cât mai mare. Frunză se deosebește net de celelalte două organe vegetative normale (rădăcina și tulpina) nu numai
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
transpirație. Formă plata a acestui organ vegetativ este o caracteristică a spermatofitelor și reprezintă o adaptare și o perfecționare pentru că țesutul asimilator propriu-zis să se organizeze pe o suprafata cât mai mare. Frunză se deosebește net de celelalte două organe vegetative normale (rădăcina și tulpina) nu numai prin formă, ci și prin simetria bilaterală, creștere definită (limitată), durata scurtă de viață, structura dorsiventrală. Frunzele au dimensiuni mult mai reduse decât celelalte două organe vegetative ale majorității plantelor, dar, prin numărul lor
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
se deosebește net de celelalte două organe vegetative normale (rădăcina și tulpina) nu numai prin formă, ci și prin simetria bilaterală, creștere definită (limitată), durata scurtă de viață, structura dorsiventrală. Frunzele au dimensiuni mult mai reduse decât celelalte două organe vegetative ale majorității plantelor, dar, prin numărul lor foarte mare, însumează o suprafata uriașă, pentru a-și putea Îndeplini rolurile principale. După apariție, frunzele se maturizează în câteva zile și ating dimensiunile specifice unor frunze mature: toate țesuturile meristematice suferă diferențiere
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
nu au vase lemnoase și deci nu sunt omologe frunzelor plantelor superioare. Frunză propriu-zisă apare la ferigi, iar la spermatofite ea are cea mai evoluata organizare. Funcțiile principale ale frunzei sunt: fotosinteză, transpirația și respirația. Fiind cel mai plastic organ vegetativ al plantei, frunză se poate metamorfoza, adaptându-se pentru îndeplinirea altor funcții: de protecție, de absorbție, de depozitare a substanțelor de rezervă și a apei, de înmulțire vegetativa. O frunză completă este formată din trei părți: limb, pețiol și baza
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
ale frunzei sunt: fotosinteză, transpirația și respirația. Fiind cel mai plastic organ vegetativ al plantei, frunză se poate metamorfoza, adaptându-se pentru îndeplinirea altor funcții: de protecție, de absorbție, de depozitare a substanțelor de rezervă și a apei, de înmulțire vegetativa. O frunză completă este formată din trei părți: limb, pețiol și baza (teaca). a. "Eliptica" - întâlnită la "Fagus sylvatica", "Viburnum lantana", caracterizându-se prin diametrul transversal mai scurt decât cel longitudinal, întretăierea lor făcându-se la mijlocul limbului. b. "Ovala" - întâlnită
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
(n. 12/25 aprilie 1884, București; d. 29 aprilie 1955, București) a fost un medic, fiziolog și farmacolog român, profesor universitar la facultatea de medicină din București. A studiat interdependența dintre sistemul nervos somatic și cel vegetativ, a creat metoda viscerografică în medicina experimentală și în clinică, a adus contribuții la patogenia și tratamentul anginei pectorale. Precursor al teoriei sistemelor biologice și al biociberneticei, promotor al farmacologiei nespecifice. Membru de onoare (din 1938) al Academiei Române. Fiul unui
Daniel Danielopolu () [Corola-website/Science/305712_a_307041]
-
spermatozoizi haploizi de la B. mandarina, s-au obținut amfidiploizi, cuprinzând câte o garnitură diploidă de la fiecare din cele două specii. Fenomenul de poliploidie are mare importanță atât din punct de vedere practic cât și științific. Plantele autopoliploide cultivate au masa vegetativă mai mare, dau producții mai mari, ca de altfel și mulți alopoliploizi. Adesea aceste plante sunt mai rezistente la boli sau la condițiile climatice. Poliploidia are un rol important în evoluția plantelor. Vigoarea și rezistența poliploizilor explică răspândirea lor în
Mutație genetică () [Corola-website/Science/305775_a_307104]
-
2n = 34) este arctică, pe când forma tetraploidă (2n=48) este subarctică și central europeană. La plante adesea se produce poliploidia somatică-constând în multiplicarea garniturii cromozomice din celulele somatice. Prin urmare, apar unele părți ale plantei cu structuri poliploide. Prin înmulțire vegetativă din aceste părți se pot obține plante întregi poliploide. În regnul animal, după cum s-a mai arătat, poliploidia, deși există, este mult mai puțin răspândită și nu are un rol esențial în evoluția animalelor. În stare naturală poliploidia se cunoaște
Mutație genetică () [Corola-website/Science/305775_a_307104]
-
a doua realitate", ce putem să o numim "împlinirea". "Toporul are o margine pentru tăiat" era, pentru Aristotel, analog cu "Oamenii au corpuri pentru activitatea umană". Activitatea rațională a părții intelectuale a sufletului, împreună cu celelalte două părți ale sufletului-partea sa vegetativă și animalică, ce o are în comun cu celelalte animale-astfel în viziunea lui Aristotel constituie esența unui suflet uman. Aristotel a folosit conceptul său de suflet în multe din lucrările sale; De Anima (Despre suflet) oferă un bun loc de
Suflet () [Corola-website/Science/314525_a_315854]