3,478 matches
-
vamale de export; - declarațiile de încadrare valutară; - confirmarea băncii privind încasarea contravalorii mărfii exportate; - OPIS cu documentele anexate și număr de file. Agenții economici care nu anexează documentele menționate mai sus (total sau parțial) vor intra în categoria celor nou veniți pe piață. Nu se vor lua în considerare documentele anexate în copie, fax sau nelizibile. b) Se vor lua în analiza numai cererile de licență ale agenților economici la care obiectul de activitate, declarat la Centrul Român de Comerț Exterior
ORDIN nr. 19 din 1 martie 1996 privind instituirea mecanismului de licentiere şi eliberare a certificatului de export pe anul 1996 în cadrul contingentului de ovine şi caprine vii şi carne de ovine şi caprine, convenit cu Uniunea Europeană (U.E.), prin Acordul European şi Protocolul Adiţional la Acordul European şi Acordul Interimar de asociere a României la Uniunea Europeană. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114036_a_115365]
-
gardul de fier și privește și ea lung, spre nicăieri. Are capul acoperit cu o bucată de pânză de culoare închisă, salbă de aur cu câțiva bănuți mici, discreți la gât. Rostește, mai mult pentru ea, un fel de litanie, venită parcă din noaptea timpului : „Căăpitanuuu’ de jandarmi, căpitanule, dă-ne și noua drumul la gard să ajungem la Sfânta Paraschevaaa, Căpitanule. Laas-oo și pe baba să pună o floare pe Sfânta, Căpitanule”. „Căpitanul” nu este altcineva decât un sergent-major de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
orei 17.00. Rândul continuă să fie dens, compact. La o primă evaluare vizuală, marea majoritate a celor angajați în el sunt pelerini din București, nu au bagaje voluminoase, sunt îmbrăcați „de oraș”, au dispărut deci aproape cu desăvârșire pelerinii veniți din alte localități. Spre deosebire de ziua precedentă, nu se mai văd nici grupuri de tineri din cartier. Să fie oare din cauza frigului de afară ? - temperatura a scăzut mult. Comerțul ambulant cu batiste, semințe prăjite, covrigi, alune rămâne însă tenace. O interacțiune
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
nestăvilit și nu știu prea bine în ce direcție politică se va îndrepta. La urma urmei, nu se poate trece cu vederea faptul că este singurul loc din țară unde am văzut atâția oameni împreună, reprezentativi pentru toate regiunile istorice, veniți benevol, cu mari sacrificii financiare pentru unii dintre ei. În ciuda faptului că televiziunile comerciale, în căutare de emoție și senzațional, nu încetează să vorbească de Prislop ca de un Lourdes al României („mii de bolnavi au venit să-și caute
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
numele de alint pe care localnicii l-au dat Sfintei Filofteia, martirizată la vârsta de 12 ani, face cu adevărat parte din viața orașului, a regiunii chiar. Pare a fi destul de sceptică față de fenomenul mai nou al autocarelor cu pelerini veniți și din alte regiuni ale țării. „Multe microbuze cu moldoveni, eu nu am pomenit așa ceva până acum câțiva ani, dar să știți că au multă evlavie”, spune femeia aproape ca pe o scuză. Dar ceea ce mi s-a părut a
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ajungerii la raclă, pe care am întâlnit-o în cadrul tuturor pelerinajelor mici, în care timpul de așteptare nu depășește trei, maxim patru ore. Oricum, pelerinajul de astăzi îmi lasă impresia că este unul „așezat”, cu participanți având experiența actului pelerin, veniți aici de plăcere, din pasiune chiar. Contactul cu sacrul și respectul care trebuie arătat acestuia : o femeie între două vârste, cu un puternic accent de periferie, se pronunță cu voce tare împotriva celor care „ating tot felul de obiecte de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
este frumoasă, răcoarea dimineții se face simțită. Mă uit cu atenție în jurul meu : parcă nicăieri până acum nu am participat la un pelerinaj atât de „rural”, al oamenilor săraci, plini de nevoi, prost îmbrăcați, cu chipul sculptat de suferință. Pelerini veniți preponderent din Bucovina și Maramureș, însăși imaginea sfârșitului unei lumi rurale, sparte în bucăți de 20 de ani de modernizare accelerată. Un amic din Iași pe care l-am întâlnit puțin mai târziu lângă scena unde aveau loc slujbele religioase
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
construiesc pelerinul, ci comunitatea care se creează în astfel de momente. La fel ca la Curtea de Argeș, odată cu sfârșitul zilei, încep să-și facă apariția și primele grupuri compacte de localnici din oraș. Nu au bagaje, sunt îmbrăcați mult mai lejer, veniți parcă mai mult din curiozitate, să vadă ce se mai întâmplă „la pelerinaj”, pleacă foarte rapid după ce fac un tur al locului, îmi este relativ greu să le apreciez numărul, dar am impresia că mai puțin de jumătate dintre ei
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Rambo, dotată în schimb cu un proiector cu led-uri foarte puternic. Prinde la repezeală câteva cadre cu oamenii lungiți pe pături, unii adormiți deja, apoi le adresează câteva întrebări, plasându-le lumina crudă a proiectorului direct în ochi : De unde veniți ? De ce ați venit la Suceava ? Ce vreți de la Sfântul ? Mai veniți și anul viitor ? La sfârșitul interviului-interogatoriu, cei mai mulți dintre pele rini se freacă la ochi, spun „mulțumesc” apoi întreabă cu mare nerăbdare când vor fi „dați la televizor”. Este de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
exod uman de mari proporții, de nomadism modern. Pe dealurile și tăpșanele din jur sunt parcate zeci de autocare, sute de autoturisme, și masă la pensiunea pe care o deține în orașul Hațeg grupurilor mai mari de 15-20 de persoane venite organizat, cu autobuze, dar îmi mărturisește faptul că, „pentru acest tip de turist, marja mea de profit este minimă. Pentru ei, autocarul este și mijloc de transport, și hotel pe roți !”. A.B. constată cu oarecare mândrie dezvoltarea unei microeconomii
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
scoarța unui copac, am găsit scris cu litere tremurate, nesigure : „Femei, nu faceți avort, el deschide ușa iadului”. Am surprins deseori, cu voie sau fără, discuții între femei cu vârste foarte diferite, dar mai toate trecute de 50 de ani, venite să se roage pentru „păcatele pruncuciderii”. Sunt vădit marcate de opiniile Părintelui Arsenie Boca despre acest subiect, pomenesc des cartea Pravila albă, sfaturi pentru cei căsătoriți. Multe dintre ele povestesc cu voce joasă celor din jur, ca o formă de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
politici ortodocși ! Alta ar fi atunci situația !” Ascult cu atenție slujba, așezat pe o bancă de lângă trapeza mănăstirii, pe ușa căreia are loc un du-te-vino permanent de oameni ce iau masa, de la simpli pelerini la jandarmi din corpul de pază, veniți mai mult să se încălzească. Maicile de la mănăstire și tinerele de la seminar aleargă și ele în toate părțile, slujba se va termina în curând, iar arhiereii prezenți, însoțiți de „oficialități”, vor trebui să ia masa. O aud pe una dintre
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
aeriene în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Nimeni din jur nu pare deranjat de acest fundal sonor, cel mai puternic dintre toate cele întâlnite de mine până în acest moment. Intru rapid în rând. Remarc mulțimea de preoți de parohie, veniți aici împreună cu credincioșii lor, grijulii și ușor speriați în același timp, ca puii de găină pe lângă cloșcă. De altfel, chiar aud pe cineva din preajma mea spunând, mirat și admirativ : „Ce de preoți !”. Așa cum se întâmplă de obicei, după primele 10-15
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
versus „mama” cea rea și răzbunătoare, pornind de la aspecte hagiografice și mitologice culese de pe ambele maluri ale Dunării. La sudul fluviului este semnalată prezența a mici sanctuare, grote sau izvoare „închinate” Sfintei Parascheva, „amenajate sumar, frecventate în majoritate de femei, venite să se roage și să se adreseze în mod direct Sfintei, fără intermediari (preoți) bărbați” (Mesnil, Popova, 1993 : 743). Imagini ale unor astfel de izvoare miraculoase din Serbia sau Bulgaria se pot găsi, de exemplu, într-un album bogat ilustrat
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
majorității; în mod concret, hotărârilor luate de Ana Pauker, Luka Laszlo și Teohari Georgescu". Mai departe aflăm că nu numai eșalonul superior al partidului era penetrat de străini, ci și cele inferioare; acolo erau de găsit "tot elemente alogene, "internaționaliste", venite, mare parte din ele, din afara granițelor țării, pe tancurile sovietice sau mai înainte, clandestin, peste frontiera de uscat, aer sau apă a României, cu însărcinări precise de a da viață marilor decizii privind înfeudarea țării" (Cosma: 1996, 10-11; vezi și
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
de vedere cultural, o înapoiere îngrozitoare, este plin de prejudecăți, și n-ar înțelege dacă ar fi desemnată secretar general o femeie să conducă Partidul Comunist. De aceste prejudecăți ar trebui să ținem seama și, spunea dânsa, sunt evreică, sunt venită nu de mult din Uniunea Sovietică, și există încă multe urme puternice ale influenței acestei politici de discriminare rasială, antisemită și munca fasciștilor români etc. etc. Așa este tovarășe, ai dreptate, dar nu putem și de aceea, spune ea, după ce
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
constituie coloana societăților civile se administrează după reguli proprii, independente de sfera politică. Regimurile leniniste, și leninismul romantic în particular, percep societățile pe care le guvernează ca un inamic ideologic, urmărind "convertirea" treptată a acestora. Bineînțeles că orice inițiativă civică venită "de jos" este imediat catalogată drept "contrarevoluționară" și tratată ca atare. Participarea politică este organizată, gestionată și supravegheată direct și permanent de către partidul-stat leninist. În Occident, genul acesta de implicare a societății în problematica politică este falacios și ridicol: prin
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
toate ușile și striga: „Aveți morți, câți morți aveți?” - și vedeai cum Încarcă căruța până-n vârf. Uneori zicea: „Stați să-i duc mai Întâi pe ăștia, pe urmă vin iar”... Toate ușile se deschideau și Începeau: „Mai avem, mai avem, veniți și pe la noi, mai sunt morți” - și ăsta Încărca ce Încărca și pe urmă striga: „Mă mai Întorc o dată, că nu mai am unde să-i pun”... Ei, asta era groaznic... Morții nu erau Îngropați? Îi duceau la cimitir, dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Îmbolnăveau de tifos? Da, se Îmbolnăveau și ei. S-a prăpădit foarte multă lume și dintre localnici, dar ei erau mult mai rezistenți, mai rezistenți la frig, mai rezistenți la cald, mai rezistenți la păduchi, mai rezistenți la orice. Ăștia veniți erau mai sensibili - erau, totuși, din Bucovina, iar Bucovina era pe vremea austro-ungară, lumea era mai sensibilă, mai curată și, dând de condițiile astea mult mai grele, n-au rezistat decât din Întâmplare, zic eu... Adică În orice zi puteai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
un băiat care a venit la Câmpulung pentru că a fost alungat din Universitatea București. Deci așa cum am fost eu scoasă din școală, așa au fost scoși restul elevilor și studenților, și fiecare copil Învăța cu câte unul din tinerii aceștia veniți și ei acasă de pe la Universități. Exista o legislație referitoare la munca obligatorie pentru evrei? La Câmpulung nu, nu au fost luați și trimiși la munci obligatorii. Ceva s-a Întâmplat la un moment dat, presupun că la Începutul anului 1941
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
hărăzită. Iubito, e timpul ca pomii-n floare să ne ningă/ Prea mult în veac am așteptat această primăvară/ Când astrele coboară să ne-atingă/ Iar tânguirea noastră în lacrimi de bujor și tei dispară./ E visul, e speranța, iubirea venită să ne-ncingă/ Cu lină adiere, cu dor ce ne -mpresoară./ Iubito, e timpul ca pomii-n floare să ne ningă/ Prea mult în veac am așteptat această primăvară.// Când în fântâni răcoarea să ne-mpingă. Adâncul înspre clopot va
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
amintesc de versurile lui Whitman 494: "Întâlnirea mea a fost dată, e sigur. Eu știu că-s pe măsura timpului și spațiului și că n-am fost niciodată măsurat și nu voi fi vreodată. Eu sunt drumețul unei permanente călătorii; (veniți și m-ascultați voi toți!) Cu dreapta vă arăt drumul mare, deschis tuturora. Nici eu și nici nimeni altul nu putem străbate acest drum pentru voi. Trebuie voi înșivă să-l străbateți. Azi, înaintea zorilor m-am suit pe deal
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
este un ales care transmite prin vers cuvintele sacre menite să-l înalțe. Am demonstrat că fiecare om se naște capabil să primească Duhul Sfânt. Dar mintea omului e un nimic prin ea înseși, fără cunoașterea dăruită genetic, fără informația venită noetic și fără Dumnezeu, creatorul și arhitectul tuturor lucrurilor. Deasupra noastră, cerul, astrele și planetele ne dau senzația că totul stă în puterea noastră și adeseori refuzăm să ascultăm ceea ce sinele ascuns ne șoptește. Trăim sub imperiul activității unui creier
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
răsare Mă bucură tainic oricare apus Și-aprinsă, orice ivire de soare... Mă-neacă-n fiorul cel veșnic și nalt A necontenirii sălbatică lege. Dar bradul când moare nu lasă decât Cenușa, dintr-însa alt brad să se-nchege... Prieteni, veniți să privim acest cer Și codrii cu brazii și munții cu slavă, Căci noi, numai noi îndrăznim să simțim A morții și-a vieții bucurie grozav 1200. Precum trecu profetul la marginea imperiilor, acolo unde este limbul, acolo poetul se
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
când cu noapte Îngingeți firmamentul ca un imens prăpăd; Aud, ce- i drept, în juru-mi, pași fără somn, și șoapte, Și simt priviri deasupra-mi făr-ca vreun ochi să văd. Ci Ahriman se teme, cum știe, de Zoroastru; Mai mari veniți, mai dârz e-nțeleptu-n crezul său, Și-n fața măreției cerești pe care astrul O dă profetului bun, pălește zeul rău. Sunteți, că vreți, că nu vreți, de raze-ntretăiate; Cu-a voastre spaime-n tremur, nădejdi se-ntrepătrund; Voi nu mă
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]