5,522 matches
-
mijlociu la mare. Rezervația este situată în Podișul Central al Moldovei, în partea nordică. Din punct de vedere morfogenic face parte din tipul Suceava și cuprinde podișuri sculptural erozive monoclinale, cu fragmentare deluroasă, cu văi largi însoțite de terase și versanți. Panta terenului este de la ușoară la moderată. b) Aspecte pedologice: pe suprafața rezervației sunt soluri de tipul brun argiloiluvial tipic, brun luvic și aluvial tipic. c) Aspecte hidrologice: rezervația este străbătută de pârâul Sacovăț, care colectează apele de pe raza rezervației
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
și stejarul au vârste de 120-140 ani cu înălțimi de 30-35 m și diametre de 50-70 cm. Specii de plante și asociații vegetale relevante: asociația Querceto-Ulmetum (stejăreto-șleau de terasă) pe terenul plan, respectiv asociația Aro orientalis Carpinetum (stejăreto-șleau teizat) pe versanți. Structura și compoziția floristică: Achillea millefolium, Aegopodium podagraria, Alliaria petiolata, Allium ursinum, Anemone ranunculoides, Asarum europaeum, Asperula odorata, Carex pilosa, Carex remota, Carex sylvatica, papucul doamnei Cypripedium calceolus, Carex strigosa, Cephalantera rubra, Dentaria bulbifera, Dentaria glandulosa, Dryopteris filix-mas, Epipactis helleborine
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
geologice/geomorfologice: Teritoriul rezervației este situat pe depozitele cu o grosime de aproximativ 360 m ale Basarabeanului, formate din marne argiloase, gresie, nisipuri și calcare. Argilele sunt localizate în locuri mai înalte. De asemenea, participarea lor este mai mare pe versanții cu pantă mică, ceea ce a generat formarea solurilor cu textura mai grea și stagnarea apei la baza orizontului B. Din punct de vedere geomorfologic, rezervația se încadrează în Podișul Moldovei, mai exact în partea nordică a Podișului Central. Panta terenului
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
a formațiunilor structurale caracteristice Podișului Moldovei. Din punct de vedere geomorfologic, rezervația se află în Podișul Central Moldovenesc. Este o zonă de dealuri și podișuri de platforma cu structura larg ondulată și monoclinală. Formele de relief mai des întâlnite sânt versanții cu înclinare slabă la moderat. b) Aspecte pedologice: tipul de sol prezent pe toată suprafața rezervației este solul brun eumezobazic tipic. c) Aspecte hidrologice: rețeaua hidrografică din cadrul rezervației aparține bazinului Bârlad. Alimentarea pluvială superficiala este dominantă. Majoritatea văilor au în timpul
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Principalele tipuri de habitate din aria protejată: 9130 - păduri tip Asperulo-Fagetum Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: din punct de vedere geomorfologic, rezervația Humosu se află în districtul Podișului SuceveiDealul Mare Hârlău. Este situată pe versanți cu energie medie de relief, cu pante de 10-12ș. Din punct de vedere geologic, teritoriul rezervației se află în Platforma Moldovenească, unitate ce reprezintă o prelungire spre sud-vest a platformei ruse, fiind alcătuită la suprafață de depozite sarmațiene sedimentare cvasiorizontale
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
tipuri de habitate din aria protejată: 91I0 - vegetație de silvostepă eurosiberiană cu păduri de Quercus sp. Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: circa 5% din suprafață se află pe un platou, iar restul pe un versant cu panta între 8-12°. Sedimentarul este de vârstă volhiniană, acoperit cu luturi loessoide de vârsta cuaternară. b) Aspecte pedologice: predomină cernoziomurile cambice și solurile cenușii de pădure. c) Aspecte hidrologice: apele pluviale și subterane de pe suprafața rezervației sunt colectate de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
a habitatelor: vegetație: pădure; geomorfologice: deal; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: păduri Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: face parte din Podișul Moldovei, districtul Podișul Sucevei. Rezervația este situată pe versanți cu energie și aparține provinciei platformei est-europene, ținutul de relief mare cu pante de 12-15°, cu expoziție nord estică. Stratele de suprafață sunt depozite sarmațiene sedimentare. Roca de solificare este formată din luturi, marne și nisipuri. Pe versanți se găsesc
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
situată pe versanți cu energie și aparține provinciei platformei est-europene, ținutul de relief mare cu pante de 12-15°, cu expoziție nord estică. Stratele de suprafață sunt depozite sarmațiene sedimentare. Roca de solificare este formată din luturi, marne și nisipuri. Pe versanți se găsesc depozite deluviale provenite din amestecul rocilor sus menționate. b) Aspecte pedologice: sol brun luvic tipic, slab moderat până la puternic erodat. c) Aspecte hidrologice: rețeaua hidrografică din cadrul rezervației aparține bazinului Siret. Alimentarea pluvială superficială este dominantă. d) Aspecte climatologice
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Moldovei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: pădure; geomorfologice: deal; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: 91I0 - vegetație de silvostepă eurosiberiană cu păduri de Quercus sp. I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: se află pe un versant puternic înclinat cu expoziție estică; formațiunile geologice sunt de vârsta basarabeană, fiind formate din alternanțe de argile și marne argiloase. b) Aspecte pedologice: tipul de sol prezent pe toată suprafața rezervației este solul cernoziom cambic puternic erodat. c) Aspecte hidrologice
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: păduri Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: rezervația se află în cadrul platformei moldovenești, în Podișul Sucevei, zona masivului păduros Dealul Mare-Hârlău, în treimea superioară a versantului dealului Cătălina cu înclinare de 35-45°. În cadrul rezervației apar la suprafață depozite sarmațiene reprezentate prin calcare oolitice acoperite cu un strat de sol subțire. b) Aspecte pedologice: tipul de sol prezent pe toată suprafața rezervației este renzina litică și litosol
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
a formațiunilor structurale caracteristice Podișului Moldovei. Din punct de vedere geomorfologic, rezervația se află în Podișul Central Moldovenesc. Este o zonă de dealuri și podișuri de platformă cu structura larg ondulată și monoclinală. Formele de relief mai des întâlnite sunt versanții cu înclinare slabă la moderat. b) Aspecte pedologice: tipul de sol prezent pe toată suprafața rezervației este solul brun eumezobazic tipic. c) Aspecte hidrologice: rețeaua hidrografică din cadrul rezervației aparține bazinului Bârlad. Alimentarea pluvială superficială este dominantă. Majoritatea văilor au în timpul
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: 1530* - pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice; 40C0 - tufărișuri de foioase ponto-sarmatice; 62C0 - stepe ponto sarmatice. Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: este un versant afectat de alunecări de teren; rezervația se află în zona de afloriment a depozitelor sarmațiene reprezentate prin stratele cu Cryptomactra, de facies salmastru. Aceste formațiuni sunt acoperite pe alocuri cu luturi loessoide. b) Aspecte pedologice: tipurile de sol prezente sunt
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
CFR Iași-Tg. Frumos, DJ Tg. FrumosBăiceni, DL Băiceni-rezervație. Încadrarea în ecoregiunea României: Podișul Sucevei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: ; geomorfologice: deal; geologice: domeniul sedimentar. Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: rezervația este amplasată pe versantul vestic al dealului Laiului și dealului lui Viteazu; pot fi diferențiați următorii membri litologici: în bază apar argilele și nisipurile de Băiceni, oolitul de Hărmănești, nisipurile de Bahlui Sirețel, oolitul de Hârlau, nisipurile de Sticlăria-Sângeap, gresia oolitică de Crivești. Obiectul
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
minimă) Statutul legislativ (actul de declarare): interes științific local: Hotărârea CJ nr. 8/1994 interes științific național: Legea 5/2000 Localizarea geografică: 46°56’ latitudine nordică, 27°59’ longitudine estică; pe raza localității Bohotin, în apropierea DN 28 Iasi-Huși, în versantul nordic al dealului Moșna. Căile de acces: localități apropiate: satul Bohotin, comuna Răducăneni; accesul la rezervație se face pe DN Iași-Albița; DL Răducăneni-rezervație. Încadrarea în ecoregiunea României: Podișul Central al Moldovei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: pășuni; geomorfologice: deal
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: pășuni; geomorfologice: deal; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: formațiuni ierboase/pajiști și arbuști/tufișuri Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: rezervația se află pe versantul nordic al dealului Moșna; în aflorimentul Pietrișu sunt vizibile depozite sarmațiene aparținând basarabianului superior și chersonianului. Succesiunea este constituită în partea inferioară din nisipuri cu intercalații de argile și argile nisipoase în grosime de 8 m (între 159 m și
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
2004 Localizarea geografică: 46°57’50” latitudine nordică, 27°53’41” longitudine estică; la vest de localitatea Răducăneni, la circa 900 m de intravilanul localității, DE 164 teren neproductiv nr. 98 din tarlaua T3 situat pe stânga Pârâului Pietrei pe versantul nordic al dealului Gorgu (altitudine maximă 269 m). Încadrarea în ecoregiunea României: Podișul Central al Moldovei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: pășuni; geomorfologice: deal; geologice: domeniul sedimentar. Fauna fosilă provine din fosta Mare Sarmatică. Pârâul Pietrei, din perimetrul localității
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
marcatori, modalizatori, modificatori, operatori, predeterminanți (și predeterminatori), referenți, relativizatori, relatori, rematizatori, semnificanți, semnificați, specificatori, șifteri, tematizatori. - Substantivele atrase de la alte genuri către masculin se includ în același tipar (în DOOM1: acumulatoare/acumulatori, adjuvante, aștri/astre, echivalente, fagoturi, nuclee, robinete, rubefiante, versante/versanți, dar în DOOM2: acumulatori/acumulatoare, adjuvanți/adjuvante, aștri, echivalente/echivalenți, fagoturi/fagoți, nuclee/nuclei, robinete/robineți, rubefianți/rubefiante, versanți). Interesant este, din nou, comportamentul terminologiei gramaticale, numeroase variații evidențiind tocmai atracția spre acest tipar flexionar: antecedente - antecedenți (antecedenți adverbiali
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
modalizatori, modificatori, operatori, predeterminanți (și predeterminatori), referenți, relativizatori, relatori, rematizatori, semnificanți, semnificați, specificatori, șifteri, tematizatori. - Substantivele atrase de la alte genuri către masculin se includ în același tipar (în DOOM1: acumulatoare/acumulatori, adjuvante, aștri/astre, echivalente, fagoturi, nuclee, robinete, rubefiante, versante/versanți, dar în DOOM2: acumulatori/acumulatoare, adjuvanți/adjuvante, aștri, echivalente/echivalenți, fagoturi/fagoți, nuclee/nuclei, robinete/robineți, rubefianți/rubefiante, versanți). Interesant este, din nou, comportamentul terminologiei gramaticale, numeroase variații evidențiind tocmai atracția spre acest tipar flexionar: antecedente - antecedenți (antecedenți adverbiali, GALR
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
genuri către masculin se includ în același tipar (în DOOM1: acumulatoare/acumulatori, adjuvante, aștri/astre, echivalente, fagoturi, nuclee, robinete, rubefiante, versante/versanți, dar în DOOM2: acumulatori/acumulatoare, adjuvanți/adjuvante, aștri, echivalente/echivalenți, fagoturi/fagoți, nuclee/nuclei, robinete/robineți, rubefianți/rubefiante, versanți). Interesant este, din nou, comportamentul terminologiei gramaticale, numeroase variații evidențiind tocmai atracția spre acest tipar flexionar: antecedente - antecedenți (antecedenți adverbiali, GALR, II, 219), centre - centri (centri nominali, Acte, 383; centri funcționali, Dobrovie-Sorin, 2002: 116), componente - componenți (componente facultative, GALR, II
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
mers. ORIGINEA CÂINELUI-LUP (CIOBĂNESC GERMAN ȘI CIOBĂNESC CEHOSLOVACĂ) Deși originea câinelui-lup este sălbatică, calitățile și frumusețea de care dispune Îl situează În topul elitei raselor de câini utilitari. Există izvoare scrise Încă din timpuri mult Îndepărtate, că În Alsacia, pe versanții munților Vosges, se creșteau câini asemănători cu lupii din sălbăticie, de către călugării scoțieni, veniți să pună bazele mănăstirii din Münster. De-a lungul timpului acești câini s-au extins și asupra altor teritorii, populând toată Valea Ronului, până În Munții Pădurea
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
de manifestare proprie identității lor. Constrânși de nevoi și silnicie, oamenii au pribegit în locuri mai ospitaliere, rupându-se de vatra natală, topindu-se treptat în mediul în care i-a așezat soarta. Astăzi un grup restrâns de istroromâni de pe versanții Monte Maggiore, parțial deznaționalizați atrag atenția lumii civilizate mai mult ca o curiozitate de arheologie lingvistică. Zona de locuire a românilor din Istria este situată în partea central-estică a peninsulei Istria din Republica Croația în două grupuri de sate - la
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
vitreg. Primele servicii militare le-a făcut începând din anul 25 î. Hr. în provincii. Provinciile Imperiului Roman Cele mai importante provincii romane erau: provinciile apusene, provinciile răsăritene și provinciile din Orient. Caesar încredințase moștenitorilor puterii sale, extinderea teritoriului roman pe versanții nordici ai Alpilor, și pe malul drept al Rinului. Dar Augustus nu era un om al războiului și era conștient de dificultatea de a domina durabil imensul imperiu ce i-l lăsase Republica cu o armată, desigur, disciplinată și de
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
tuturor laurilor nobililor triumfători, îi prădau necontenit pe țăranii și negustorii Italiei septentrionale. Această stare nu putea fi combăturtă în mod serios câtă vreme nu se luau măsuri drastice, și anume, romanii să traverseze înățimile Alpilor și să supună și versanții nordici. În direcția Galliei trebuiau luate măsuri asemănătoare. Populațiile din valea superioară a Ronului au fost supuse de către Caesar, dar se numără în rândul celor care au creat dificultăți generalilor fiului său. Pe de altă parte, pașnicile districte de graniță
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
o facă în toate zilele următoare, ducând doar grija viței de vie crescută la poalele lui și a zahărului din boabele de struguri, ale căror povești aveam să le aflu, într-o altă amiază, pe la 900 de metri altitudine, pe versantul de nord-est al Etnei, la Linguaglossa. Acolo am învățat cu Francesco despre Nerello Mascalese și Nerello Capuccino, strugurii roșii și despre Carricante și Catarratto 44, strugurii albi, crescuți pe pantele vulcanului, pe un sol generos. La cantina 45 Gambino am
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
un spectacol demonstrativ. Într-o zi, când soarele era pe la chindie, am pornit-o toți, Victor Ion Popa și Maria Mohor, echipierii, învățătorii cursanți, săteni și ne-am oprit în Valea Oanei, într-o frumoasă poiană, de pe dealul Hîrtop, pe versantul sud-estic al dealului Ursoaia. Parcă pluteam deasupra acestui peisaj cu săciuri, cu vii și livezi, peisaj care se deschidea în toate părțile sub un apropiat apus de soare și un răsărit de lună. Se adunase acolo un număr impresionant de
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]