3,592 matches
-
Rai, Adam și Eva puteau să vorbească direct cu Dumnezeu. Dumnezeu a vorbit părinților noștri prin prooroci. Revelație (pe cale) naturală Omul înzestrat cu rațiune își poate da seama că toată lumea înconjurătoare este creația lui Dumnezeu. Revelație (pe cale) supranaturală Îngerul o vestește pe Fecioara Maria că va naște un prunc. „Prin credință înțelegem că s-au întemeiat veacurile prin cuvântul lui Dumnezeu, de s-au făcut cele ce se văd” (Evrei 11, 3) Domnul nostru Iisus Hristos le vorbea oamenilor despre Împărăția
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
cel mai mare a scos de sub pat o stea din hârtie colorată. S-au așezat ei în ordine descrescătoare apoi au început să ne colinde: Steaua sus răsare Ca o taină mare Steaua luminează Și adeverează. Steaua strălucește Și lumii vestește Că astăzi curată Preanevinovată Fecioara Maria Naște pe Mesia, EUGENIA ȘI COSTACHE BURAGA DASCALII MEI Foarte multă lume vorbește de Eugenia și Costache Buraga ca întemeietori ai muzeului care le poartă numele sau autori ai cărții „Dăinuiri Dăneștene”. O să scriu
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
și civilizație. Niceta dezgheța cu focul ceresc al credinței creștine inimile înghțate ale locuitorilor din ținuturile ripheice unde „Boreas leagă fluviile cu gheața”. Bessii cei duri, mai duri chiar decât gheața, războinici temerari, învățau să prețuiască munca și pacea. Păgânii vestiți prin omucideri și tâlhării care locuiau prin munți, deveniți monahi în urma predicii lui Niceta, trăiau acum ca fii ai păcii. Datorită misionarismului său, Sfântul Niceta a devenit învățător iscusit al celor neștiutori. Sfântul Paulin indică și regiunile și populațiile al
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
venerat până la Revoluția franceză când mormântul său a fost distrus. Ca urmare a cercetărilor întreprinse de H. I. Marrou, mănăstirile înființate de Cassian se pare că sunt mănăstirile moderne Saint Victor și Saint Savior. Călugării viețuitori ai acestor mănăstiri erau vestiți pentru castitatea și viața sfântă pe care o duceau. Mănăstirea pentru călugărițe a înființat-o pentru sora sa după cum el însuși mărturisește în Așezăminte mănăstirești XI, 18. Așezămintele mănăstirești au fost scrise în primul rând pentru acești călugări și călugărițe
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
lui Cassian că nu va putea fi la înălțimea lui Castor, de a scrie o lucrare așa de importantă și de sfântă, pentru că problemele monahale nu sunt lucruri de exprimat în cuvinte, ci de trăire. b) Cassian observă că personalități vestite prin viața și erudiția lor au scris deja în acest domeniu și cuvântul său, prin comparație, nu va fi decât o mică picătură. c) De asemeni, el precizează că nu se va ocupa de aspectele miraculoase din viața monahilor, ci
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
dispute teologice și în contactele bisericești ale epocii schismei acachiene, completat de preferința pontifului pentru tovărășia călugărilor studioși și înduhovniciți, respectiv a călugărilor „sciți” cărora li se adăugase și Dionisie Smeritul, au pledat pentru alegerea compatriotului nostru dintre alți monahi vestiți din capitala imperială. Aprecierea a fost reciprocă, acest lucru dovedindu-se prin remarcabilul portret moral pe care îl face teologul vest-pontic Papei Gelasius, la moartea sa, deși nu îl cunoscuse personal. Eruditul teolog daco-roman a răspuns invitației adresate de papă
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
deschisă în care omul trebuie să citească și să învețe să se închine și să-L slăvească pe Creatorul său”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Bogățiile oratorice, p. 28) 21 „... și nevăzute...” „... Se mai numește și înger, din cauză că vestește oamenilor cele câte voiește să le vestească Făcătorul tuturor.” (Sf. Iustin Martirul și Filozoful, Dialogul cu iudeul Tryfon, Partea Întâi, LVI, în PSB, vol. 2, p. 200) „Socotește, drept cauza primordială a existenței acestora pe Tatăl, cauza creatoare pe Fiul
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și să învețe să se închine și să-L slăvească pe Creatorul său”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Bogățiile oratorice, p. 28) 21 „... și nevăzute...” „... Se mai numește și înger, din cauză că vestește oamenilor cele câte voiește să le vestească Făcătorul tuturor.” (Sf. Iustin Martirul și Filozoful, Dialogul cu iudeul Tryfon, Partea Întâi, LVI, în PSB, vol. 2, p. 200) „Socotește, drept cauza primordială a existenței acestora pe Tatăl, cauza creatoare pe Fiul și desăvârșitoare pe Duhul. Prin urmare, duhurile
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ceva exterior naturii lor și le-o aduce comuniunea cu Duhul”. (Sf. Vasile cel Mare, Despre Sfântul Duh, cap. 16, în PSB, vol. 12, p. 53) „Căci îngerii, precum s-a scris, sunt duhuri slujitoare trimise spre slujire. Și ei vestesc darurile date de Dumnezeu, prin Cuvântul, celor ce le primesc. Și însuși îngerul, când e văzut, mărturisește că a fost trimis de Stăpânul, cum a mărturisit Gavriil lui Zaharia și același către Născătoarea de Dumnezeu Maria. Și cel ce vede
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Scopul primei Lui veniri n-a fost ca să judece pe oameni, ci ca să-i învețe prin cuvânt și faptă ce trebuie să facă și ce nu, nu să pedepsească pe cei răi și să dea fericire celor buni, ci ca să vestească, în chip minunat și cu putere dumnezeiască, învățătura Sa la întreg neamul omenesc, așa după cum fusese prezis de către prooroci”. (Origen, Contra lui Celsus, Cartea a II-a, cap. XXXVIII, în PSB, vol. 9, p. 131) „Dar nici Iisus însuși și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Sale și luminează sufletele noastre”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la ziua Nașterii Mântuitorului nostru Iisus Hristos, care era necunoscută atunci, dar a fost făcută cunoscută cu puțini ani înainte, de către unii care au venit din Apus și au vestit-o, I, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 8) „După venirea lui Hristos, cei ce locuiesc pământul au ajuns din fiare, oameni, dar, mai bine spus, toți aceia care pășesc cu adevărat pe
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
dar vrednic de Dumnezeu, a nimicit prin ea și toată mulțimea de patimi care nu mai au după ea altă temelie sau cauză a existenței”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea Întâi, Ep. 2, în PSB, vol. 81, p. 31) „... să vestim cu binecredincioșie și taina coborârii neschimbate pentru noi prin trup a Dumnezeului tuturor, mărturisind deodată pe Hristos cu adevărat Dumnezeu și om: Dumnezeu fiind în mod necauzat pentru Sine 51, iar om făcându-Se pentru noi mai pe urmă. N-
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
cădea să fie netulburat pântecele acela în care a pășit Creatorul universului! Se cădea să fie lipsit de orice frământare sufletească sufletul care a fost învrednicit să slujească unor taine atât de mare! Aceasta este pricina pentru care îngerul o vestește pe Fecioară înainte de zămislire, iar pe Iosif, atunci când avea să nască”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia IV, V, în PSB, vol. 23, p. 54) „Noi nu tăgăduim că trupul Domnului a fost zămislit de Duhul Sfânt
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și necălcat de nici un păcat”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la ziua Nașterii Mântuitorului nostru Iisus Hristos, care era necunoscută atunci, dar a fost făcută cunoscută cu puțini ani înainte, de către unii care au venit din Apus și au vestit-o, VI, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 19) „Se naște dintr-o Fecioară care nu știa de nuntă. Ea nici n-a ajutat la ce s-a întâmplat, nici n-a luat
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și să ne veselim, iubiților”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la ziua Nașterii Mântuitorului nostru Iisus Hristos, care era necunoscută atunci, dar a fost făcută cunoscută cu puțini ani înainte, de către unii care au venit din Apus și au vestit-o, I, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 7 8) „Nu te întreba cum, căci unde va vrea Dumnezeu se biruiește rânduiala firii. A voit, a putut; S a pogorât, a mântuit. La
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
trebuie să-i premeargă moartea. Dacă deci moartea trupului ar fi avut loc undeva pe ascuns, nearătată fiind moartea și întâmplată fără martori, nearătată și fără martori ar fi fost și învierea Lui. Sau pentru ce, odată înviat, ar fi vestit învierea Sa, iar moartea ar fi căutat să o sufere pe ascuns? Sau pentru ce ar fi alungat pe draci în văzul tuturor și pe orbul din naștere l-ar fi făcut să vadă de față cu alții și apa
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
în fața ambelor tribunale, al iudeilor și al romanilor, când sărbătoarea i-a adunat pe toți, în mijlocul zilei, în văzul comun al lumii întregi. Și pentru că numai cei prezenți vedeau ceea ce se făcea a poruncit soarelui care s-a ascuns să vestească în toată lumea îndrăzneala lor”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Scrisori din exil. Către cei ce se scandalizează de fărădelegile și persecuțiile comise și 62 despre Pronia lui Dumnezeu, XVII, 9-10, în vol. Scrisori din exil. Către Olimpiada și cei rămași
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
pentru noi, ca să treacă și la viață pentru noi”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Glafire la Ieșire, Cartea Întâi, 5, în PSB, vol. 39, p. 265) „... Și iarăși puțin și Mă veți vedea, deoarece a treia zi va învia, după ce a vestit și duhurilor din închisoare. Iubirea de oameni s-a arătat desăvârșită și prin aceasta, El mântuind nu numai pe cei ce viețuiau pe pământ, ci vestind iertarea și celor coborâți și ținuți în întunericul ascunzimilor fără fund 63 , precum s-
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
iarăși puțin și Mă veți vedea, deoarece a treia zi va învia, după ce a vestit și duhurilor din închisoare. Iubirea de oameni s-a arătat desăvârșită și prin aceasta, El mântuind nu numai pe cei ce viețuiau pe pământ, ci vestind iertarea și celor coborâți și ținuți în întunericul ascunzimilor fără fund 63 , precum s-a scris (I Pt. 3, 19)”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Cartea a Unsprezecea, cap. 2, în PSB, vol. 41, p. 995
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
noastre și n-ar fi dat mai degrabă viață, ca Dumnezeu, firii care are nevoie de viață?” (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Cartea a Douăsprezecea, Introducere, în PSB, vol. 41, p. 1138) „... Fericitul Evanghelist Ioan ne vestește și timpul învierii, zicând: În ziua întâi a săptămânii (duminica), Maria Magdalena a venit la mormânt dis-de-dimineață, fiind încă întuneric. Matei amintindu-ne același fapt, a spus că învierea a avut loc după ce s-a făcut seară adâncă 64. Dar
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
cinci sunt 73 cele înțelepte și cinci, cele nebune. Dar, întârziind Mirele, au ațipit și au dormit toate. Însă la mijlocul nopții s-a făcut strigare: Iată Mirele, ieșiți întru întâmpinarea Lui (Mt. 25, 1 ș.u.). Vezi cum ni se vestește Mirele la mijlocul nopții? Iar ce este strigarea și modul întâmpinării, ne va lămuri dumnezeiescul Pavel, spunând odată că Însuși Domnul, întru poruncă, la glasul arhanghelului și întru trâmbița lui Dumnezeu, Se va pogorî din cer (I Tes. 4, 16); iar
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Însă Dumnezeu vorbește și prin David: Pune-voi cuvintele Mele în gura ta (Ps. 80, 11). La fel grăiește și Pavel: Să-mi dea mie cuvânt când voi deschide gura mea (Efes. 6, 19). Dumnezeu deschide deci gura celor care vestesc cuvântului Domnului”. (Origen, Omilii la Cartea Ieșirii, omilia III, cap. II, în PSB, vol. 6, p. 71) „Din multe locuri ale Scripturii se pot desprinde trăsăturile alese ale proorocilor: libertatea cu care vorbeau, puterea lor, trezvia lor, vegherea lor și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
admire ca învățături ale lui Dumnezeu, și scoțând folos nu numai din îndemnuri și din mustrări, ci și din vestirea proorociilor, încât fiind convinși din aceste întâmplări prin Lege și prooroci, că Duhul cel dumnezeiesc este Cel ce le-a vestit, să poată stărui mai departe în credință așa cum o vrea Cuvântul. Potrivit voii lui Dumnezeu, proorocii au spus, fără nici un înțeles ascuns, tot ce putea fi înțeles, necesar și de folos pentru îndrumarea năravurilor. În schimb, tot ce era mai
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
prin gura profeților”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, omilia XV, I, în col. PSB, vol. 21, p. 167) „De aceea, harul lui Dumnezeu a rânduit ca sfinții profeți să stea pe locul înalt al profeției, ca să ne vestească mai dinainte când e vorba să vină asupra noastră urgia lui Dumnezeu, pentru ca noi, deșteptându-ne prin pocăință și îndreptându-ne sufletul căzut, să îndepărtăm cu mult înainte de la noi pedeapsa trimisă de Dumnezeu”. (Sf. Ioan Gură de Aur, E
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
în PSB, vol. 1, p. 204) „Căci de fapt merită să fie socotită drept cea mai mare fericire darul ce s-a dat de Dumnezeu de a deosebi ce-i fals de ceea ce-i drept și curat, precum și de a vesti fără rezerve credința Sfinților Părinți, această credință (a Bisericii - n.n.) pe care și noi am primit-o și o ținem mai departe pentru că poartă în ea pecete apostolică, aprobând-o și pe ea ca și pe celelalte învățături de credință
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]