KorAP: Find »[drukola/base=viță & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...96 97 98 ...180 >

4,489 matches

Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414

boabelor de pedicel (cod OIV 240; UPOV 38; IBPRG - 6.2.13.) reprezintă ușurința cu care se separă boabele de pedicel, exprimându-se în procente. 10. Sămânța întrunește un număr de patru descriptori ampelografici, care pot înlesni recunoașterea soiurilor de viță de vie. Observațiile se efectuează asupra a 100 de boabe maturate fiziologic, provenite de la 10 struguri de la care se analizează câte 10 boabe din zona mediană a strugurelui. Descriptorii, expresia caracterului și soiurile de referință sunt redate în tabelul 2

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
a unei semințe. 10.4. Striații transversale pe marginea seminței (cod OIV 244; UPOV -; IBPRG 4.3.2.) sunt specifice speciei Vitis rotundifolia și mai rar evidențiate la soiurile vinifera . 2.5.2. DESCRIPTORI PENTRU ÎNSUȘIRILE AGROBIOLOGICE ALE SOIURILOR DE VIȚĂ DE VIE Însușirile agrobiologice ale soiurilor de viță de vie sunt reprezentate de următoarele elemente: desfășurarea fenofazelor de vegetație, vigoarea de creștere a lăstarilor, fertilitatea și productivitatea soiurilor, rezistența față de factorii biotici (mană, făinare, putregaiul cenușiu al strugurilor, filoxeră, boli

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
marginea seminței (cod OIV 244; UPOV -; IBPRG 4.3.2.) sunt specifice speciei Vitis rotundifolia și mai rar evidențiate la soiurile vinifera . 2.5.2. DESCRIPTORI PENTRU ÎNSUȘIRILE AGROBIOLOGICE ALE SOIURILOR DE VIȚĂ DE VIE Însușirile agrobiologice ale soiurilor de viță de vie sunt reprezentate de următoarele elemente: desfășurarea fenofazelor de vegetație, vigoarea de creștere a lăstarilor, fertilitatea și productivitatea soiurilor, rezistența față de factorii biotici (mană, făinare, putregaiul cenușiu al strugurilor, filoxeră, boli virotice și micoplasme) și abiotici (cloroză ferică, salinitate

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
IBPRG 8.1.2.). Sunt examinate rădăcinile tinere prin secționare, pentru a se constata necrozarea țesuturilor cauzată de înțepăturile insectei. Notările care se fac sunt prezentate în tabelul 2.30. 2.5.3. DESCRIPTORI PENTRU ÎNSUȘIRILE TEHNOLOGICE ALE SOIURILOR DE VIȚĂ DE VIE Însușirile tehnologice ale soiurilor de viță de vie completează valoarea economică (comercială) a unui soi, mai ales a celor pentru struguri de masă și se apreciază prin șase descriptori tehnologici care se referă la procentul de legare a

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
prin secționare, pentru a se constata necrozarea țesuturilor cauzată de înțepăturile insectei. Notările care se fac sunt prezentate în tabelul 2.30. 2.5.3. DESCRIPTORI PENTRU ÎNSUȘIRILE TEHNOLOGICE ALE SOIURILOR DE VIȚĂ DE VIE Însușirile tehnologice ale soiurilor de viță de vie completează valoarea economică (comercială) a unui soi, mai ales a celor pentru struguri de masă și se apreciază prin șase descriptori tehnologici care se referă la procentul de legare a boabelor, masa medie a strugurelui și a bobului

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
struguri de masă și se apreciază prin șase descriptori tehnologici care se referă la procentul de legare a boabelor, masa medie a strugurelui și a bobului, producția de struguri la hectar, conținutul mustului în zaharuri și aciditate totală. În cazul vițelor portaltoi se apreciază producția de butași, formarea calusului și aptitudinile de rizogeneză (formarea rădăcinilor adventive). 1. Procentul de legare a boabelor (cod OIV 501; UPOV -; IBPRG 6.2.24.). Se stabilește la maturare prin numărarea boabelor legate, raportate la numărul

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
europene Vitis, selectarea unor descriptori primari și secundari potriviți pentru descrierea morfologică și evaluarea trăsăturilor agronomice în special pentru soiurile vechi, neglijate de mai multă vreme precum și utilizarea repartiției secvenței simple (SSR) de analiză a markerilor în identificarea soiurilor de viță de vie. Rezultatele obținute de grupul de lucru al proiectului GENRES 81, au stabilit unele neconcordanțe în ceea ce privește caracterele morfologice, însușirile agrobiologice și tehnologice ale unor soiuri care au fost studiate în cadrul colecțiilor ampelografice ale partenerilor. Nepotrivirile se refereau mai ales

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
realizându-se astfel armonizarea acestui descriptor ampelografic. Rezultatele obținute și concluziile au fost prezentate în ultima versiune a celei de a doua ediții a "Listei descriptorilor OIV pentru soiurile și speciile Vitis" grupului de experți OIV "Resurse genetice și selecția viței de vie" în martie 2007, iar la Adunarea generală a OIV din iunie 2007 a fost aprobată. Această a doua ediție a fost tradusă și în a cincea limbă (franceză, engleză, germană, italiană și spaniolă) și cuprinde codurile descriptorilor cu

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
fost completată cu descriptori suplimentari și anume: 18 descriptori ampelometrici ale frunzei mature, trei pentru caracterele ampelografice, patru pentru rezistența la factorii biotici, doi descriptori pentru sistemele enzimatice și șase pentru markeri (SSR repetiția secvenței simple) în identificarea soiurilor de viță de vie De asemenea, cea dea a doua ediție a acestei liste cuprinde 14 descriptori primari, prioritari, stabiliți de ampelografii care au lucrat în cadrul Proiectului european GENRES CT96 N0 81 și care sunt asumate de OIV. Acestea permit o caracterizare

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
în cadrul Proiectului european GENRES CT96 N0 81 și care sunt asumate de OIV. Acestea permit o caracterizare ușoară și rapidă a unui soi, fiind ușor de notat și nu necesită măsurători sau analize de laborator. Dintre toate organele vegetative ale viței de vie s-a demonstrat că frunza reprezintă organul cel mai important, cu un impact mare în ampelografie, micșorând subiectivitatea descrierii, asigurând valori parametrice utile testelor statistice specifice. Frunza matură permite prelucrarea semiautomată a datelor. Un software special care permite

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
special care permite înregistrarea rapidă și corectă a măsurătorilor biometrice a fost creat de grupul GENRES 081, care măsoară frunze, prelucrează și stochează datele rezultate (Blahous ș.a., 2000). 2.6. METODA AMPELOMETRICĂ PENTRU STUDIUL CARACTERELOR MORFOLOGICE ALE FRUNZEI SOIURILOR DE VIȚĂ DE VIE 2.6.1. NOȚIUNI DE AMPELOMETRIE Ampelometria ca metodă de studiu a soiurilor de viță de vie, se bazează pe unele caractere botanice exprimate numeric, considerând că fiecare soi, poate fi definit printr-o valoare proprie caracteristică. Până în

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
care măsoară frunze, prelucrează și stochează datele rezultate (Blahous ș.a., 2000). 2.6. METODA AMPELOMETRICĂ PENTRU STUDIUL CARACTERELOR MORFOLOGICE ALE FRUNZEI SOIURILOR DE VIȚĂ DE VIE 2.6.1. NOȚIUNI DE AMPELOMETRIE Ampelometria ca metodă de studiu a soiurilor de viță de vie, se bazează pe unele caractere botanice exprimate numeric, considerând că fiecare soi, poate fi definit printr-o valoare proprie caracteristică. Până în prezent, o atenție deosebită a fost acordată frunzei ca principal organ ampelografic, la care au fost măsurate

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
de agricultură din Viena, la Congresul de viticultură de la Marburg. Louis Ravaz (1902) preia această idee și dezvoltă ampelometria frunzei la rang de metodă de recunoaștere a soiurilor, folosind-o în lucrarea sa "Les vignes américaines", la caracterizarea speciilor de vițe portaltoi. O contribuție deosebită la dezvoltarea ampelometriei în viticultură au avut-o: H. Moog (1938) exprimând notația caracterelor morfologice în formule matematice, preconizând asfel folosirea "metodei șirului de variație"; M.A: Rodrigues (1955) care propune metoda filometrică și carpometria pentru

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
deosebită la dezvoltarea ampelometriei în viticultură au avut-o: H. Moog (1938) exprimând notația caracterelor morfologice în formule matematice, preconizând asfel folosirea "metodei șirului de variație"; M.A: Rodrigues (1955) care propune metoda filometrică și carpometria pentru descrierea soiurilor de viță de vie, bazându-se pe faptul că valorile diferitelor elemente ale frunzei variază în raport cu poziția lor pe lăstar; P. Galet (1954 - 1964) apelează la codificarea valorilor măsurătorilor obținute, aprofundând metoda ampelometrică, considerând că identificarea unui soi poate fi realizată prin

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
poate fi realizată prin compararea rezultatelor obținute cu datele de referință ale soiului respectiv. În România, primele încercări cu privire la ampelometrie aparțin lui A. Billeau (1937) care folosește această metodă întocmind diagrama foliară a unui număr de 33 de soiuri de viță de vie mai răspândite în cultură la acea vreme, asupra cărora a făcut peste 4500 de măsurători și calcule. Acesta a folosit următoarea metodologie de lucru: la un număr de 50 - 100 frunze adulte pentru fiecare soi, situate pe lăstarul

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
prezentarea lui prin valori numerice. Neajunsul acestei prezentări constă în faptul că nu face nici o referire la gradul de sectare al frunzei. Un studiu efectuat de profesorii T. Martin și M. Neagu (1940) privind aportul ampelometriei la caracterizarea soiurilor de viță de vie și în funcție de regiunea unde se cultivă și de portaltoiul folosit, făcând comparație și cu datele obținute de A. Billeau, arată că valorile ampelometrice variază în funcție de soi, regiune, portaltoi, neexistând raporturi caracteristice pe baza cărora se pot diferenția soiurile

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
obținute de A. Billeau, arată că valorile ampelometrice variază în funcție de soi, regiune, portaltoi, neexistând raporturi caracteristice pe baza cărora se pot diferenția soiurile, iar metoda ampelometrică nu poate furniza informații sigure pe baza cărora să se poată determina soiurile de viță de vie. 2.6.2. FOLOSIREA METODEI AMPELOMETRICE PENTRU DIFERENȚIEREA SOIURILOR DE VIȚĂ DE VIE 2.6.2.1. Determinarea valorilor ampelometrice ale frunzei Pentru obținerea mărimilor ampelometrice sunt necesare frunze adulte, sănătoase care nu prezintă nici un simptom de boală

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
neexistând raporturi caracteristice pe baza cărora se pot diferenția soiurile, iar metoda ampelometrică nu poate furniza informații sigure pe baza cărora să se poată determina soiurile de viță de vie. 2.6.2. FOLOSIREA METODEI AMPELOMETRICE PENTRU DIFERENȚIEREA SOIURILOR DE VIȚĂ DE VIE 2.6.2.1. Determinarea valorilor ampelometrice ale frunzei Pentru obținerea mărimilor ampelometrice sunt necesare frunze adulte, sănătoase care nu prezintă nici un simptom de boală sau atac de dăunători, situate între nodurile 7-12 ale lăstarului. Se consideră că

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
notate de la 1 la 51, între care se fac 68 măsurători ampelometrice directe . Datele obținute, prelucrate electronic, permit determinarea a 53 de valori ampelometrice care vor sta la baza calculării indicatorilor statistici unidimensionali și multidimensionali folosiți în diferențierea soiurilor de viță de vie. 2.6.3. INDICATORII STATISTICI UNIDIMENSIONALI FOLOSIȚI ÎN DESCRIEREA SOIURILOR Indicatorii statistici unidimensionali folosiți în calculul statistic al valorilor ampelometrice ale frunzei adulte de viță de vie sunt: media aritmetică, mediana, maxima, minima, modulul, asimetria distribuției, abaterea standard

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
la baza calculării indicatorilor statistici unidimensionali și multidimensionali folosiți în diferențierea soiurilor de viță de vie. 2.6.3. INDICATORII STATISTICI UNIDIMENSIONALI FOLOSIȚI ÎN DESCRIEREA SOIURILOR Indicatorii statistici unidimensionali folosiți în calculul statistic al valorilor ampelometrice ale frunzei adulte de viță de vie sunt: media aritmetică, mediana, maxima, minima, modulul, asimetria distribuției, abaterea standard, coeficientul de variație, suma pătratelor abaterilor și varianța. Calcularea acestor indicatori presupune existența unei populații compuse din serii simple (șiruri de variație) și un număr de valori

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
domeniul ampelografiei și anume: analiza statistică în componenți principali (ACP), analiza cluster (AC), analiza factorial discriminantă (AFD) etc. Beneficiind de aportul adus de informatică Erika Dettweiller de la Universitatea din Hohenheim reia metoda ampelometrică ca bază de studiu a soiurilor de viță de vie și o corelează cu analiza statistică discriminantă. 2.7.1. ANALIZA ÎN COMPONENȚI PRINCIPALI (ACP). Această metodă a fost inițiată de către Karl Pearson în 1901 și integrată în statistica matematică de către Harold Hotelling în anul 1933, fiind dezvoltată

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
cei mai excentrici). Reprezentarea indivizilor pe planul factorial permite aprecierea repartiției lor și reperarea zonelor cu densități mai mari sau mai mici. 2.7.1.3. Aplicarea analizei în componenți principali în ampelografie Pentru folosirea metodei în diferențierea soiurilor de viță de vie se iau în considerare valorile medii ale unui număr de 30 de variabile care sunt indicate în “Lista minimă a descriptorilor necesari caracterizării ampelografice a soiurilor de viță de vie” propusă de Institutul de Viticultură de la Geilweilerhof din

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
principali în ampelografie Pentru folosirea metodei în diferențierea soiurilor de viță de vie se iau în considerare valorile medii ale unui număr de 30 de variabile care sunt indicate în “Lista minimă a descriptorilor necesari caracterizării ampelografice a soiurilor de viță de vie” propusă de Institutul de Viticultură de la Geilweilerhof din Germania (anul 1991). Acestea se referă la lungimea nervurilor principale (N1, N2, N3, N4); distanța dintre baza sinusurilor laterale și punctul pețiolar (UO); deschiderea sinusurilor laterale (SS, SI) și a

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
lungimea nervurilor (21a, 31a, 41a); raportul dintre baza sinusurilor laterale și nervurile pe care se sprijină sinusurile (UN2, ON3); raportul dintre lungimea și lățimea limbului (L-A). Spre exemplu măsurătorile ampelometrice efectuate la un număr de 15 soiuri autohtone de viță de vie studiate în colecțiile ampelografice ale SCDVV Iași și USAMV Iasi sunt redate în tabelul 2.47 (Liliana Rotaru, Țârdea C-tin, 2002 și Doina Damian și colab., 2011). Pentru prelucrarea statistică a datelor s-a folosit programul XL-STAT

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
de nivel”. Se verifică în final, dacă suma indicilor de nivel din ierarhie este egală cu inerția totală a norului I. 2.7.2.3. Aplicarea analizei cluster în ampelografie Această metodă permite stabilirea gradului de asemănare între soiurile de viță de vie, precum și formularea unor ipoteze de înrudire între grupuri de soiuri. În acest sens, prin pachetul de informații din programul calculatorului se întocmește histograma clasificării ierarhizate a soiului și se elaborează dendrograma clasificării soiurilor. 1. Histograma clasificării ierarhizate a

A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN (2011) [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]