4,017 matches
-
păuniță școlar - școlăriță pictor-pictoriță -easă: cârciumar - cârciumăreasă mire - mireasă croitor - croitoreasă împărat - împărăteasă ofițer - ofițereasă preot - preoteasă -esă: poet - poetesă • substantive masculine de la substantive feminine (mai rar): suf. -an: curcă - curcan gâscă - gâscan ciocârlie - ciocârlan -oi: cioară - cioroi rață - rățoi vulpe - vulpoi broască - broscoi c. la nivelul unor sufixe dezvoltând între ele aceeași opoziție: suf. -tor - toare: director - directoare trădător - trădătoare educator - educatoare traducător - traducătoare muncitor - muncitoare scriitor - scriitoare -el - ică: nepoțel - nepoțică vițel - vițică purcel - purcică Observații: • Între substantivele feminine
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
se denumește un tip uman, feminin, caracterizat prin răutate și viclenie. Denumind ființe umane, aceste substantive rămân, de fapt, termeni izolați din punctul de vedere al opoziției masculin-feminin; masculinul broscoi nu are un corespondent feminin broască, în lumea umană. Nici vulpe sau cioară nu sunt corespondentele feminine ale masculinelor vulpoi, cioroi, ci cel mult expresia gradului pozitiv, neutru, al însușirilor reprezentate, întrebuințare, însă, puțin frecventă. Nici femininul șerpoaică nu are corespondent masculin în lumea umanului. Sufixul -oi schimbă și genul substantivelor
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ascendent iu sunt neutre: acvariu, consiliu, sigiliu, iar cele terminate în diftongul descendent iu sunt masculine: chefliu, geamgiu, vizitiu. De altfel, aceste ultime substantive exprimă numai „obiecte” animate. Substantivele terminate în e pot fi feminine (cele mai numeroase): carte, înțelepciune, vulpe, vreme, masculine: frate, iepure, viezure, George, Vasile sau neutre (foarte puține): nume, prenume, sânge, spate. Parte din femininele terminate în e se diferențiază de celelalte prin sufixul din care face parte vocala: -re (infinitiv lung): apărare, coborâre, iubire, moștenire, -ătate
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-Ø/-ă, (ou-ouă) sunt caracteristice substantivelor neutre. Când dezinențele de număr nu asigură distincția de gen prin ele înseși, diferențierea se face la nivelul combinării dezinențelor de număr cu morfemul de determinare la singular: o/niște + e/i: feminin (o vulpe/niște vulpi) față de un/niște + e/i: masculin (un frate/niște frați), o/niște + ă/i - feminin (o bancă/niște bănci) față de un/niște + ă/i -masculin (un tată/niște tați); o/niște + e/e - feminin (o directoare/niște directoare
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ou-ouă) sunt caracteristice substantivelor neutre. Când dezinențele de număr nu asigură distincția de gen prin ele înseși, diferențierea se face la nivelul combinării dezinențelor de număr cu morfemul de determinare la singular: o/niște + e/i: feminin (o vulpe/niște vulpi) față de un/niște + e/i: masculin (un frate/niște frați), o/niște + ă/i - feminin (o bancă/niște bănci) față de un/niște + ă/i -masculin (un tată/niște tați); o/niște + e/e - feminin (o directoare/niște directoare) față de un
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
opoziția nominativ-acuzativ se neutralizează sub aspectul dezinenței; complementul direct urmează verbul-predicat, în timp ce subiectul îl precede: „Peștele mare (S) înghite peștele mic (C.D.).” 3. Dubla realizare a funcțiilor sintactice distinge frecvent complementul direct de subiect sau de complementul indirect. În enunțul „Vulpea a vrut-o o fetiță.”, prezența pronumelui personal o, cu funcție de complement direct, fixează aceeași identitate funcțională substantivului vulpea care îl anticipă. În absența pronumelui o, substantivul vulpea, dacă nu intervine o intonație deosebită, ar funcționa ca subiect: „Vulpea a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
peștele mic (C.D.).” 3. Dubla realizare a funcțiilor sintactice distinge frecvent complementul direct de subiect sau de complementul indirect. În enunțul „Vulpea a vrut-o o fetiță.”, prezența pronumelui personal o, cu funcție de complement direct, fixează aceeași identitate funcțională substantivului vulpea care îl anticipă. În absența pronumelui o, substantivul vulpea, dacă nu intervine o intonație deosebită, ar funcționa ca subiect: „Vulpea a vrut o fetiță.” Forma de dativ a pronumelui personal lor stabilește identitatea de complement indirect a pronumelui le pe
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
distinge frecvent complementul direct de subiect sau de complementul indirect. În enunțul „Vulpea a vrut-o o fetiță.”, prezența pronumelui personal o, cu funcție de complement direct, fixează aceeași identitate funcțională substantivului vulpea care îl anticipă. În absența pronumelui o, substantivul vulpea, dacă nu intervine o intonație deosebită, ar funcționa ca subiect: „Vulpea a vrut o fetiță.” Forma de dativ a pronumelui personal lor stabilește identitatea de complement indirect a pronumelui le pe care îl reia: „Le-am lăsat lor și albumele
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
enunțul „Vulpea a vrut-o o fetiță.”, prezența pronumelui personal o, cu funcție de complement direct, fixează aceeași identitate funcțională substantivului vulpea care îl anticipă. În absența pronumelui o, substantivul vulpea, dacă nu intervine o intonație deosebită, ar funcționa ca subiect: „Vulpea a vrut o fetiță.” Forma de dativ a pronumelui personal lor stabilește identitatea de complement indirect a pronumelui le pe care îl reia: „Le-am lăsat lor și albumele de artă.”, în timp ce reluarea prin acuzativul pe fete marchează funcția de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și mlaștini, prin arbori ca salcia, plopul, stejarul, frasinul și plante agățătoare (vița sălbatică, iedera etc.), pe grinduri. Pădurea Letea, de pe grindul cu același nume, în plină vegetație are un aspect luxuriant. Fauna este foarte variată, cuprinzând: • mamifere ca mistrețul, vulpea, câinele enot, vidra, nurca etc.; • pești cum sunt crapul, șalăul, somnul, știuca, sturionii (nisetrul, morunul etc.), scrumbiile, hamsiile etc.; • aproape 300 de specii de păsări, marea majoritate fiind migratoare. Cele mai reprezentative sunt pelicanii, egretele, lebedele, cormoranii, rațele și gâștele
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
popândăul, iepurele etc.) și diferitele specii de păsări (prepelița, dropia). În regiunile de câmpii înalte, dealuri și munți cu o vegetație de păduri există cea mai mare varietate de animale, diferențiate pe etaje. În pădurile de stejar și fag viețuiesc vulpea, lupul, jderul, pisica sălbatică, dihorul, precum și numeroase păsări — cucul, privighetoarea, mierla, coțofana, pupăza etc. În munți, în pădurile de amestec și de conifere trăiesc mamifere (ursul, cerbul, căprioara, lupul, veverița, râsul etc.) și păsări (vulturi, cocoșul de munte, găinușa de
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
iepurelui de vizuină european (Oryctogalus cuniculusă în Australia, s-a soldat cu o creștere numerică a acestei specii ceea ce a determinat profunde modificări ale ecosistemelor locale. Această specie a devenit un concurent periculos al animalelor ierbivore domestice. S-au introdus vulpi din Europa, care sunt prădătorii naturali ai iepurelui, dar numai epidemiile de tularemnie și mixomatozele au redus numărul celor două specii exogene. Un alt exemplu nefast, a fost introducerea castorilor din Canada în zonele pădurilor din America de Sud, unde au fost
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
decât evitarea mingii. După trei minute echipele schimbă rolurile. Câștigă echipa cu mai multe puncte. Varianta a doua: joacă două echipe. În spațiul de 16 m, una dintre echipe schimbă pase în timp ce cealaltă încearcă să o deposedeze. Mai exista o „vulpe” care trebuie atinsă de echipa în posesia mingii. Orice atingere contează un punct. Este declarată învingătoare echipa care realizează cele mai multe puncte. Varianta a treia: una dintre echipe se afla în cercul de la centrul terenului iar cealaltă în afara acestuia. La un
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
cu Claritromicină sau TMP/SMX. 13.7 Trichinoza Trichinoza este o helmintioză invazivă, transmisă la om pe cale digestivă, care se declară obligatoriu și care poate determina manifestări clinice severe. Epidemiologie Gazdele animale obișnuite pentru trichinella sunt: carnivorele, caii, șobolanii, porcii, vulpile. Transmiterea la om se face prin consumul de carne proaspătă sau insuficient preparată termic, provenită de la animal infectat. Etiopatogenie Trichinella spiralis aparține clasei nematodelor și urmează un ciclu de evoluție reprezentat de chist, larvă și parazit adult. Larvele supraviețuiesc în
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
bătea crivățul extraordinar de puternic Încât iarna minerii ajungeau la minele de cărbuni ținându-se de niște odgoane legate de stâlpi de beton. Eschimoșii, populația băștinașă În aceste locuri, obișnuit locuiesc În adăposturi neîncălzite și poartă blănuri de reni, urși, vulpi, lupi... De menționat fidelitatea deportaților basarabeni. Ei, pe cât era posibil, formau grupuri și se ajutau reciproc În orice Împrejurare. În această ordine de idei preotul Vasile Țepordei face o descriere amplă cu sentimentul unei Îndatoriri față de românii deportați. Marea grevă
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
familia Dan, s-a îndrăgostit și, ignorând împotrivirea familiei, s-a căsătorit cu ea. Dumnezeu l-a înzestrat cu puteri deosebite i-a înfricoșat pe filisteni (triburi egeice așezate în sudul Palestinei), a omorât lei, a aprins făclii în cozile vulpilor și le-a trimis la filisteni, a rupt lanțurile cu care a fost prins de către filisteni. Îngroziți de puterea și vitejia lui Samson, filistenii i-au cerut Dalilei să afle secretul puterii soțului ei. Se spune în Cartea judecătorilor: La
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
creez disconfort printre șmecheri. Că mă și-nfurii... Îi cam fac și dacă nu-i ține motârca, îi și dezumflu." Scoate "roatele" și reușește să-i atragă pe doi mexicani. "Îmi ieșea foc din urechi, ochii îmi sticleau ca la vulpi noaptea când le vezi cu mașina. Și le-arăt jocul meu altora. Le trezesc curiozitatea mexicanilor și i-am umflat 50 de dolari unuia. Mi-am asigurat o zi de trai în America. M-a motivat!" Și dă-i cu
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
să facă aluzie la neîncrederea altora în propriile sale versuri. în acest caz, prin „versuri fără de talent” trebuie înțelese versurile care sfidează așteptările cititorului cu prejudecăți literare. Sînt altfel, deci, de cum le-ar vrea acesta. 3. Ion Heliade Rădulescu („Calul, vulpea, lupul”, „Cumetria cioarei cînd s-a numit privigătoare”, „Ingratul”), M. Eminescu („Scrisoarea II”, „Odin și Poetul”, „Oricare cap îngust”), Al.Macedonski („Scriitorul”, „Italo”, îndeosebi cîntul al doilea), A. Vlahuță („Delendum...”, „Slăvit e versul...”) etc . 4. „Divagări utile”, în Opere, p.
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
chema la Secu' să ne amenințe și să ne bată căpitanul Piele, precum pățea Herta Müller în 1976, poate că nu ne mai intră amenințători în case, deranjând provocator mobila, sau tăind, săptămână de săptămână, coada, picioarele și apoi capul vulpii de pe jos, cum pățea Herta Müller în anii '80, poate că nu ne mai dă afară din serviciu pentru a rămâne fără mijloace de subzistență și a ne forța să emigrăm sau nu ne mai trimite cea mai bună prietenă
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
vedere, Însemnați-le pe un catastif și mi le trămite ca să le adaog la a doua edițiune”. Din același punct de vedere, „Prologul” constituie o veritabilă radiografie morală a ciocoiului, a acestor „inemici ai onoarei și ai tuturor virtuților cetațenești”, „vulpi cu două picioare” cum Îi numește Filimon. Utilizarea pluralului evidențiază ideea că Dinu Păturica nu este un caz, ci exprimă un fenomen social În ceea ce are mai caracteristic. „Prologul” este În același timp elementul de baza al rechizitoriului, el cuprinzând
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Marin Sorescu, În Finlanda, printre poeți..., în "Secolul 20", nr. 10-11-12 (262-263-264), 1982, p. 201. 216 Ibidem. 217 Deși aparent anecdotic, acest fenomen este destul de des întâlnit mai ales în cazul unor animale mai mici precum iepuri de câmp sau vulpi. 218 Anul 1979 îl aduce din nou pe scriitor în Finlanda, cu prilejul Festivalului de la Lahti. Acesta pomenește de Pentti Saarikoski care i-a tradus poezia Capriciu. Și de această dată a intrat în contact cu numeroși artiști și oficialități
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
să se mire: Cum?! Nu vrei nici să mănânci?! Și asta-i încă una... Bre! bre! Așa lighioaie îndărătnică încă n-am văzut! Și Ianoș își tremura o ureche, făcând semne prietenului din cerdac" (Mihail Sadoveanu, Ianoș Năzdrăvan) (b) "Dară vulpea n-avea timp de vorbă. Rupea și înghițea ca de frica morții. După ce isprăvi, începu a-și linge mustățile și, întorcându-se spre arici, îi zise: Ce ziseși, ce ziseși, că nu auzii bine?" (Petre Ispirescu, Ariciul și vulpea) (c
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Dară vulpea n-avea timp de vorbă. Rupea și înghițea ca de frica morții. După ce isprăvi, începu a-și linge mustățile și, întorcându-se spre arici, îi zise: Ce ziseși, ce ziseși, că nu auzii bine?" (Petre Ispirescu, Ariciul și vulpea) (c) " Iar în urmă-i, din tufișuri, / De prin tainice-ascunzișuri, / Se ivesc pe jumătate / Păsărele ciufulite, / Alarmate / Și-ngrozite: / Cine-i?... Ce-i?... Ce-a fost pe-aici?.../ Ciripesc cu glasuri mici / Cinteze și pitulici." (George Topârceanu, Acceleratul) (d) "Fără
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
morari de-o șchioapă) (h) "Te mai doare nasul, puișorule! întrebă mam'mare. Nu... răspunse Goe. Să moară mam'mare? Să moară! Ad' să-l pupe mam'mare, că trece!" (I. L. Caragiale, D-l Goe...) (i) "Carul apropiindu-se de vulpe, țăranul ce mâna boii o vede și, crezând că-i moartă cu adevărat, strigă la boi: Aho! Aho! Boii se opresc. Țăranul vine spre vulpe, se uită la ea de aproape și, văzând că nici nu suflă, zice: Bre! da
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pupe mam'mare, că trece!" (I. L. Caragiale, D-l Goe...) (i) "Carul apropiindu-se de vulpe, țăranul ce mâna boii o vede și, crezând că-i moartă cu adevărat, strigă la boi: Aho! Aho! Boii se opresc. Țăranul vine spre vulpe, se uită la ea de aproape și, văzând că nici nu suflă, zice: Bre! da' cum naiba a murit vulpea asta aici?! Ti!... ce frumoasă cațaveică am să fac nevestei mele din blana istui vulpoiu! Zicând așa, apucă vulpea de după
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]