2,805 matches
-
module marine 45262425-6 Lucrări de fabricare de izolații 45262426-3 Lucrări de fabricare de piloți 45262500-6 Lucrări de zidărie și de zidire 45262510-9 Zidărie de piatră 45262511-6 Fasonare de pietre 45262512-3 Zidărie de piatră de construcții 45262520-2 Lucrări de zidire 45262521-9 Zidărie de fațadă 45262522-6 Lucrări de zidărie 45262600-7 Diverse lucrări specializate de construcții 45262610-0 Coșuri industriale 45262620-3 Pereți de susținere 45262630-6 Construcție de furnale 45262640-9 Lucrări de ameliorare a mediului 45262650-2 Lucrări de acoperire metalică 45262660-5 Lucrări de înlăturare a azbestului
jrc6214as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91386_a_92173]
-
de izolații 45262426-3 Lucrări de fabricare de piloți 45262500-6 Lucrări de zidărie și de zidire 45262510-9 Zidărie de piatră 45262511-6 Fasonare de pietre 45262512-3 Zidărie de piatră de construcții 45262520-2 Lucrări de zidire 45262521-9 Zidărie de fațadă 45262522-6 Lucrări de zidărie 45262600-7 Diverse lucrări specializate de construcții 45262610-0 Coșuri industriale 45262620-3 Pereți de susținere 45262630-6 Construcție de furnale 45262640-9 Lucrări de ameliorare a mediului 45262650-2 Lucrări de acoperire metalică 45262660-5 Lucrări de înlăturare a azbestului 45262700-8 Lucrări de modificare a clădirilor
jrc6214as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91386_a_92173]
-
căile de serviciu, dar cu excepția căilor situate în interiorul atelierelor de reparare a șinelor, în depouri sau în depozitele de locomotive și liniile secundare private: - Terenuri; - Linii de cale ferată și terasamente, în special rambleuri, excavații, drenuri și rigole, șanțuri de zidărie, apeducte, ziduri de acoperire, plantații pentru protecția pantelor etc.; peroane pentru mărfuri și călători; acostamente și piste; ziduri de împrejmuire, garduri vii, parapete și garduri; benzi de protecție împotriva incendiilor; dispozitive de încălzire a macazurilor; puncte de încrucișare etc.; ecrane
jrc112as1971 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85247_a_86034]
-
excluzând liniile situate în interiorul atelierelor de reparații ale căilor ferate, ale depourilor sau ale remizelor pentru locomotive, precum și liniile deviate sau liniile secundare private: - terenuri; - corpul și platforma liniei, în special rambleurile, debleurile, canalele de drenare și tranșeele, tranșeele de zidărie, podețele tubulare, zidurile de îmbrăcare, plantațiile de protejare a taluzurilor etc.; platforme pentru călători și mărfuri; acostamente și pasarele; ziduri de incintă, garduri vii, împrejmuiri; benzi protectoare împotriva focului; dispozitive pentru încălzirea macazurilor, a inimilor de macaz etc.; panouri parazăpadă
32006R0851-ro () [Corola-website/Law/295300_a_296629]
-
similare manuale, pentru prelucrarea lemnului 8205.30 kg S 28.62.30.63 Șurubelnițe de mână 8205.40 kg S 28.62.30.65 Unelte manuale de uz gospodăresc 8205.51 kg S 28.62.30.73 Alte unelte pentru zidărie, turnare, cimentare, modelare și zugrăvit 8205.59.10 kg S 28.62.30.77 Alte unelte manuale (inclusiv cele care funcționează prin detonarea unui cartuș de nituit) pentru fixarea prizelor de perete și similare 8205.59 (.30 + .90 kg S
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
62.40.23 Unelte pentru găurit, cu partea activă din diamant sau diamant aglomerat excl. partea activă și suportul sculelor pentru mașini unelte sau unelte manuale, pentru găurit rocă) 8207.50.10 kg S 28.62.40.25 Sfredele pentru zidărie, cu partea activă din alte materiale decât diamant sau diamant aglomerat (excl. partea activă și suportul sculelor pentru mașini unelte sau unelte manuale, pentru găurit rocă) 8207.50.30 kg S 28.62.40.27 Unelte de găurit, utilizate pentru
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
partea activă din oțel rapid 8207.50.70 kg S 28.62.40.35 Unelte de găurit (excl. partea activă și suportul sculelor pentru mașini unelte sau unelte manuale, cu partea activă din diamant sau diamant aglomerat, pentru găurit rocă, zidărie, prelucrarea metalului) 8207.50.90 kg S 28.62.40.37 Unelte de alezat sau broșat, cu partea activă din diamant sau diamant aglomerat (excl. partea activă și suportul sculelor pentru mașini unelte sau unelte manuale pentru foraj în pământ
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
de catarame, ....părți din acestea, din metale comune 8308.90 - S 28.75.26.00 Elice pentru nave și paletele lor 8485.10 buc. S 28.75.27.11 Ancore și părțile acestora, din fontă sau oțel (excl. ancorele de zidărie) 7316 kg S 28.75.27.13 Articole turnate din fontă nemaleabilă, n.c.a. 7325.10 kg S S2 28.75.27.19 Alte articole turnate din fontă și oțel, n.c.a. 7325.9 kg S S2 28
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
de lemn ridicat la începutul secolului al XVIII-lea sau chiar mai înainte. Construcția actualului edificiu a început în 1791 prin grija preotului Constantin (fiul preotului Ioniță), iar biserica a funcționat - cu un acoperământ provizoriu - până în 1826, când se termină zidăria. Monumentul are un plan simplu, cruciform, cu sânurile laterale ușor pronunțate, care îl încadrează stilului moldovenesc, în varianta specifică secolului al XVIII-lea. Nu are turle, turnul-clopotniță s-a zidit separat, iar pridvorul a fost adăugat în 1855. Având de
Roman, România () [Corola-website/Science/296969_a_298298]
-
și Cazărmi. Acum se va organiza treptat un nou cartier denumit Deal, între zona centrală și Cimitirul “Eternitatea”. Fondul locativ era reprezentat prin construcții modeste, realizate în tehnici tradiționale ﴾chirpici și vălătuci﴿, cu un singur nivel și foarte puține din zidărie învechită. În zonele periferice grădinile erau mai întinse și adăposteau pomi fructiferi, viță de vie, legume, zarzavaturi și multe straturi cu flori. Zona centrală avea cea mai mare densitate locuibilă. Aici erau situate principalele edificii politico-administrative, culturale, unități comerciale, de
Bârlad () [Corola-website/Science/296970_a_298299]
-
se înalță o turlă monumentală. Pictura murală a bisericii datează în mare parte din vremea lui Vlaicu Vodă (1364-1366) aparținând stilului paleolog, dar s-au păstrat și fragmente de frescă din secolul al XVIII-lea. Aspectul exterior este dominat de zidăria aparentă cu piatră de râu și cărămidă, cu rosturi de mortar sclivisit. Biserica a servit mult timp ca necropolă domnitorilor munteni, ea adăpostește de pildă mormântul lui Vlaicu Vodă, și a fost renovată în secolul al XVIII-lea. Din această
Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/296981_a_298310]
-
Un act regesc din 1387 consfințește dreptul Sebeșului de a ridica ziduri, deși construcția acestora incepuse probabil înainte de jumătatea secolului al XIV-lea. Acesta devine astfel in ciuda întinderii sale reduse primul oraș din Transilvania înconjurat complet cu fortificații din zidărie. Atacul Imperiului Otoman din 1438 găsește Sebeșul apărat de o centură de ziduri nu foarte groasă, cu turnuri și două porți. Acestea din urmă se deschid însă relativ repede turcii intrând în cetate. Memorabilă este rezistența solitară a unuia dintre
Sebeș () [Corola-website/Science/296992_a_298321]
-
balcon. Al doilea nivel era prevăzut cu ferestre și metereze. Un alt element de apărare la "Precista" este podul întărit, alcătuit din două părți, una deasupra naosului și a doua deasupra altarului. Podul este prevăzut cu 28 de metereze. În zidărie, printre rândurile de cărămidă, este folosită piatra, tehnica nefolosită la alte biserici moldovenești ridicate în aceeași perioadă. Biserica ,Precista" a suportat toate vitregiile vremurilor, fiind arsă în 1711 de către otomani, distrusă în războaiele ruso-otomano-austriece din 1735-1739 și 1769-1774. În 1821
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
singura biserică de lemn din România care are pictură realizată direct pe pereții din lemn. Este monument istoric, făcând parte din Patrimoniul Național, fiind construită la mijlocul secolului XVIII) -Biserică de piatră Sfanțul Ilie (este ce-a mai veche biserică din zidărie din Borșa, construită în secolul XIX, și face parte din anul 2012 din Patrimoniul Național) -Vechile exploatări miniere din zona Bălăsina (datează din anii 1800 când se exploata aur și argint de către o companie Austriacă sub comanda generalului Mainz. Există
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
de către Prea Fericitul Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la data de 15 iulie 1992. Inițiativa construirii acestui lăcaș a aparținut omului de afaceri local Ilie Alexandru, care a suportat cheltuielile de construcție până în anul 1996 (erau realizate temelia și zidăria construcției până la aproximativ patru metri). Restul cheltuielilor au fost făcute cu contribuția clerului, a credincioșilor și cu sprijinul statului. Lucrările de construcție au fost executate în timpul păstoririi PS. Nifon Mihăiță (1994-1999) și Damaschin Coravu - episcopi ai Episcopiei Sloboziei și Călărașilor
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
latura vestică, un naos dreptunghiular spațios și absida semicirculară a altarului. Naosul este acoperit cu o boltă întărită de arcuri dublouri, în timp ce pentru absidă se adoptă sistemul semi-calotei. Pereții sunt articulați de pilaștri cu capiteluri ionice, adosați unor mase de zidărie mai pronunțate, cu rol în susținerea arcurilor. Turnul este cel mai accentuat element a bisericii, realizat cu ajutorul motivelor barocului puritan specific Transilvaniei. Acoperișul are o formă bulbară, ca în cazul Bisericii Romano-Catolice Sfântul Ioan Botezătorul din Centru. Biserica Buna Vestire
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
zilele noastre. Astăzi pe fațada bisericii sunt expuse intempriilor niște copii ale cailor. Cei originali pot fi admirați într-o încăpere specială de la etajul bisericii. Unii autori susțin că cei patru cai celebri ar fi fost plasați pe structura de zidărie, cu bolți și porți, din nordul hipodromului, deasupra intrării publicului. Protocol In zilele marilor ceremonii, sau ale marilor întreceri, se deschideau larg porțile grele dinspre nord, dinspre piața "Augusteon" și publicul pătrundea în tribune. Acelea erau acoperite cu voaluri de
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
de monede. In afara reliefurilor, plăcile purtau și inscripții în limba greacă. Coloana zidită este un monument avântat, cu o înălțime de 32 de metri și cu vârf piramidal, asemănător celor egiptene. Pe cele patru fețe ale sale, blocurile din zidărie prezintă rupturi neregulate, mărturie a brutalității sălbatice și inconștiente cu care s-au smuls plăcile de bronz. Nu este exclus ca nobilii cruciați să fi trăit cu speranța ca din acele plăci să recupereze și aur. Astăzi coloana zidită stă
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
pârâului omonim, Luncavița are o deschidere deosebit de fascinantă spre Munții Cernei (sud-est) și Munții Țarcului (nord-est). Spre nord-vest se deschide treptat relieful submuntos al Muntelui Semenic. Preocupările principale ale locuitorilor sunt: agricultura, pomicultura, creșterea animalelor și meșteșugăritul (cojocărit, tâmplărie, tinichigerie, zidărie etc.). Fiind așezată în partea de sud-vest a țării, sub influența directă a Mării Adriatice și la adăpostul Munților Carpați, zona se integrează în climatul submediteraneean. Subtipul climatic al Banatului de sud și sud-est este caracterizat prin contactul dintre masele
Comuna Luncavița, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301087_a_302416]
-
se detașează un brâu median la partea superioară, care încingea perimetral monumentul cât și ancadramentele de piatră ale ușii de intrare și ale ferestrelor. La partea inferioară singurul decor îl constituie soclul înalt de circa un metru. La partea superioară zidăria se închide cu o cornișă formată din cărămizi in triunghi. Ferestrele puține la număr sunt subliniate cu arhivolte. Descriind exteriorul bisericii nu putem să trecem cu vederea un aspect particular al arhitecturii sale. Este vorba despre forma perfect hexagonală a
Tăriceni, Călărași () [Corola-website/Science/301129_a_302458]
-
bine străini de localitate, cum a fost cazul profesoarei Eugenia Bacay din Târgoviște. Piatra de temelie a Bisericii "Adormirea Maicii Domnului" a fost pusă la 15 septembrie 1943 de către Iosif Gh Lupoiu, un foarte bun meseriaș din Runcu. Lucrările de zidărie au fost executate de o echipă condusă de un anume Căsăndroiu din Tata. Biserică a fost ridicată pe terenul donat de Ana Nic. Anghelescu situat la marginea drumului de creastă cunoscut sub numele de Plaiul Domnesc. În rândul ctitorilor locașului
Brebu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301156_a_302485]
-
sub formă de navă, fiind compartimentat conform canoanelor obișnuite: Altar, Naos, Pronaos. Datorită lipsei de fonduri împodobirea cu pictură a locașului se va face în mai multe etape. Într-o prima etapă, ce va începe imediat după terminarea lucrărilor de zidărie, s-au pictat Altarul și Naosul, operă a pictorului Grigore Marinescu. Pictarea Pronaosului se va face într-o a două etapă, destul de târziu, între 1959-1962. Prin anii 1978-1980 Biserica din Brebu a fost declarată parohie, până atunci depinzând administrativ, că
Brebu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301156_a_302485]
-
mănăstirea din Deal. Printre cei 17 martori care au luat parte la această donație a fost consemnat și Dragomir din Brănești. În perioada evului mediu, comuna era locuită de moșneni (oameni liberi) care se ocupau în special cu agricultura, vărăria, zidăria, dulgheria, fierăria, țesutul, comerțul cu fructe, cereale, animale etc. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Dâmbovița-Ialomița al județului Dâmbovița și era formată doar din satul de reședință, cu 1400 de locuitori. În comună funcționa Pudrăria
Comuna Brănești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301155_a_302484]
-
s-a făcut o reparație la acoperiș, turn și soclul exterior și s-a turnat trotuar, alte mici reparații făcându-se în anul 1980. În vara anului 1997 s-au efectuat lucrări de consolidare ale monumentului istoric, atunci fiind refăcută zidăria și tencuiala exterioară a bisericii. În pronaosul bisericii se află mormintele ctitorilor acestei biserici: Gheorghe Alexandru și Maria Mavrocordat. Placa acestor morminte este din marmură albă; la partea superioară se află stema Principatelor Române (capul de zimbru și vulturul cu
Hărpășești, Iași () [Corola-website/Science/301281_a_302610]
-
Zidurile aveau o grosime de aproximativ 2 metri, fiind construite din piatră nefasonată, între pietre aflându-se umplutură de piatră legată cu mortar, în care s-a mai pus piatră și cărămidă sfărâmată. Au mai fost întrebuințate în masa de zidărie și bârne din lemn de stejar pentru a evita fisurarea zidurilor în urma tasării. Pe latura de est, la o distanță de aproximativ 4 metri de ziduri, a fost săpat un șanț de apărare cu o adâncime variabilă, în jur de
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]