5,822 matches
-
interviuri și dialoguri. Producțiile paratextuale în care responsabilitatea editorului este angajată în mod semnificativ nu sînt luate în seamă decît foarte puțin. Astfel, la originea proiectului nostru se află și explorarea acestui aspect al paratextului, diferit de paratextul auctorial, care pune în discuție și importanța rolului editorului. De fapt, este vorba de a acorda atenție paratextului (prin studierea logicii sale), dar și de a fi atenți la paratext (să nu ne încredem în puterea lui). Implicit, formula "Atenție la paratext" se adresează: specialiștilor
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
că un text construiește treptat o reprezentare discursivă și că poate fi rezumat printr-un titlu sintetic. Izotopia, ca fenomen semantic, face referire la stabilitatea unui parcurs al sensului pe care textul îl prezintă în momentul în care îi este pusă în discuție coerența semantică. Pentru ca un cititor să perceapă un text ca fiind narativ și nu doar o simplă înșiruire de fraze independente, trebuie să poată identifica o continuitate textuală și să construiască o izotopie comună frazelor succesive. Prin urmare, noțiunea de
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
cuprinde două componente: una este reprezentată de obiectul de studiu pe care acesta îl predă și care este incontestabilă, iar a doua este reprezentată de intervențiile educaționale ale profesorului, care se situează în registrul valoric-atitudinal, deci pot fi (și sunt) puse în discuție. Școala modernă, cum aminteam, întruchipează într-o anumită măsură concepția luministă despre rolul eliberator al educației și despre necesitatea cultivării rațiunii umane în vederea dobândirii autonomiei individului: "Educația modernă s-a fundamentat astfel pe un adevăr particular despre natura și destinul
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
recomandă o atitudine filozofică mai vigilentă. Nu pentru a demola o descriere sub multe aspecte atât de eficace și de neînlocuit a simptomelor nihilismului, ci pentru a relua intuițiile la un nivel mai profund. În acest scop însă trebuie să pună în discuție presupozițiile viziunii jüngeriene, așadar orizontul metafizic în care se mișcă, și conceptele de care face uz ca de un sistem optic prin care să privească: "formă", "dominare", "reprezentare", "voință", "valoare", "siguranță". Dar trebuie apoi să înțelegem mai cu seamă că
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
de selecțiile succesive proprii sistemului de învățămînt (e vorba de ultimii doi ani ai școlarizării obligatorii) și, pe de altă parte, de dorința de a surprinde un moment (preadolescența) în care influența părinților este încă suficient de consistentă pentru ca problemele puse în discuție să nu apară ca superflue. Pentru precizarea populației la care ne referim, am avut mai multe variante: puteam viza elevii claselor a VII-a și a VIII-a la nivelul județului, al unui oraș etc. Am preferat populația elevilor ultimelor
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
încercările de stabilire a unor clasificări tipologice au părut, în general, lipsite de orice perspectivă, deoarece, de cele mai multe ori, lingviștii au manifestat o anumită lipsă de încredere în abordarea tipologiilor textuale. J. Molino, de exemplu, prezintă limpede tendința radicală care pune în discuție însăși ideea de lingvistică a textului. Astfel, despre tipologia textelor, el afirmă: În ciuda numeroaselor cercetări consacrate acestei problematici, concluziile la care s-a ajuns nu sunt deloc încurajatoare: clasificările de care dispunem cele care, de exemplu, fac distincția (cf. Werlich
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
alte cuvinte, se pune problema ce anume permite omului să acceseze lumea prin imagini, iar răspunsul trebuie căutat în formele culturale ale reprezentărilor, investigând totodată și felul cum și de ce gândește o societate. Înainte de a sublinia importanța studiului imagologic, lucrarea pune în discuție cele mai relevante teorii despre imagine, punctându-le pe cele care pot adăuga valoare investigației imaginii, din perspectiva lucrării de față. În acest sens, imaginea a fost legată atât de imaginar și de imaginație, cât și de capacitatea de abstractizare
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
dominante interioare pe care le conștientizează. Fichte lasă deschisă problema naturii non-eului întrucât nu subliniează clar în ce măsură acesta se opune eului, dacă este o negare a conținuturilor sale sau o diferențiere față de acestea. Perspectiva lui Fichte asupra eului și non-eului pune în discuție categoriile ontologice, filosoful detaliind exclusiv conceptul de eu și rămânând, în acest sens, la un nivel abstract, în care nu se pune problema conținutului identității, atât de importantă pentru prezenta discuție. Coborând de la nivelul metafizicii lui Fichte la nivelul mai
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
asupra sa? Oare aceasta înseamnă că a dat oamenilor un cec în alb, iar oamenii pot greși oricât pentru că greșelil e le sunt dinainte iertate? Nu pun aici în discuție faptele lui Isus ca entitate specială și ca om, ci pun în discuție Interpret are a pe care au dat o oamenii cuvintelor și faptelor lui Isus. Biblia a fost transmisă de către oameni și orice om chiar bine intenționat poate greși. Isus nu a venit să aducă pacea și fericirea pe pământ, a
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
sau scrisul cuiva, nu reprezintă în esență un argument vala bil . Aici lucrurile rămân la latitudinea fiecăruia de a analiza lucrurile, de a separa adevărul de fals și a și fo rma o părere cât mai apropiată de realitate. Mulți pun în discuție însăși existența lui Isus , s punând că în definitiv nimeni dintre noi nu l-a văzut și nici nu i-au auzit spusele. Isus ar putea fi o legendă și atât, sp un aceștia. Da, am putea gândi și în
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
și în modificarea de vocabular, de la internațional la global. Sfârșitul Războiului Rece a condus la apariția unor poli de identitate și interese contrare, iar fragmentările de după 1990 au condus la apariția unei concepții graduale în ce privește procesul de globalizare. Noua viziune pune în discuție posibilitatea realizării unui sistem convențional de state și accentuează importanța altor actori pe scena mondială, respectiv companii transnaționale, organizații internaționale și regionale, agenții non-guvernamentale și chiar cetățeni. Marea majoritate a analizelor publicate asupra sistemului global, indiferent dacă se focalizează pe
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
care statul este garantul și gestionarul principal al educației naționale. Principiile promovate sunt egalitatea șanselor și educația pentru toți (exemplul țărilor din Europa Centrală și de Est). În esență, aceste două orientări, traduse în termeni de autoritate în procesul decizional, pun în discuție problema relației centralizare descentralizare în politicile educaționale. Opțiunea pentru centralizare sau descentralizare implică în primul rând o opțiune politică, legată de democratizare și echitate, alături de una managerială legată de calitatea serviciilor și de eficiență (Astiz, F.M. et al., 2002: 72
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
gestionarea sa, nu s-a schimbat prea mult. El oferă patru explicații posibile acestei realități O primă ipoteză este că politicile de descentralizare actuale pot avea puține efecte vizibile pentru că sistemele de învățământ sunt în realitate deja "descentralizate". Aceasta ipoteza pune în discuție clasificările tradiționale ale gradului de centralizare a sistemelor de învățământ deoarece, chiar și atunci când sistemele de gestiune sunt oficial centralizate, legăturile structurale pot să fie de fapt slabe. Instrucțiunile venite de sus sunt reinterpretate de către actorii locali care le adaptează
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
formă imperativă, pașii de urmat presupun respectarea următoarelor prescripții: a. scrieți un cuvânt sau o propoziție-nucleu în mijlocul tablei de sau al unei pagini de caiet; b. începeți să scrieți cuvinte sau singtagme care vă vin în minte în legătură cu tema / problema pusă în discuție (scrisă în mijloc); c. legați cuvintele sau ideile produse de cuvântul, sintagma sau propoziția-nucleu inițială, stabilită ca punct de plecare, prin trasarea unor linii care evidențiază conexiunile dintre idei (conexiuni pe care le intuiți sau despre care credeți că există
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
ați epuizat toate ideile care vă vin în minte. Rezultă o structură (configurație) ca cea din figura alăturată. Există câteva reguli ce trebuie respectate în utilizarea tehnicii „ciorchinelui”: 1. scrieți tot ce vă trece prin minte referitor la tema / problema pusă în discuție; 2. nu judecați / evaluați ideile produse, ci doar notați-le; 3. nu vă opriți până nu epuizați toate ideile care vă vin în minte sau până nu expiră timpul alocat; dacă ideile refuză să vină insistați și zăboviți asupra temei
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
mai multe și mai variate conexiuni între idei; nu limitați nici numărul ideilor, nici fluxul legăturilor dintre acestea. Ciorchinele este o tehnică flexibilă care poate fi utilizată atât individual cât și ca activitate de grup. Când se aplică individual, tema pusă în discuție trebuie să fie familiară elevilor care nu mai pot culege informații. În acest caz utilizarea ciorchinelui poate reprezenta o pauză în brainstorming-ul de grup dând posibilitatea elevilor să gândească în mod independent. Folosită în grup, tehnica ciorchinelui dă posibilitate
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
multe perspective. Se oferă astfel elevilor posibilitatea de a-și dezvolta competențele necesare unor abordări complexe și integratoare. Etapele metodei: 1. Realizați un cub pe ale cărui fețe notați cuvintele: descrie, compară, analizează, asociază, aplică, argumentează. 2. AnunțaȚi tema / subiectul pus în discuție. 3. ÎmpărțiȚi grupul în șase subgrupuri, fiecare subgrup urmând să examineze tema aleasă din perspectiva cerinței de pe una din „fețele” cubului, astfel: a) descrie: culorile, formele, mărimile; b) compară: ce este asemănător și ce este diferit; c) asociază: la ce
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
funcțională? România se dovedește performantă. Democratizare? Aceasta s-ar concretiza prin respectul instituțiilor: acestea sunt respectate. Aceasta s-ar rezuma la funcționarea pluralismului politic: denumirile partidelor maschează complicități politice, dincolo de concurențe. Dar cine își propune să se gândească și să pună în discuție chestiunea afirmării sociale? Care politică este tulburată de problemele unei țări străine din lumea a patra, în epoca intrării în cultura lui "îmbogățiți-vă"? Nu surprinde faptul că, într-o astfel de structură sociopolitică, limbajul și promisiunile sau reacțiile mânioase
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
coridor în apropierea cabinei mele și nu știu pentru cine este. Unchiule, iar începeți? Eu am fost la Ierusalim doar pentru ispășirea păcatelor mele, știi bine... Iar și iar același lucru, până când? adăugă Lavinia în șoaptă. Patima pe care o pusese în discuție îi îmbujorase obrajii. Joi seara, ajunși la Istanbul, au tras la casele lor de la Kuru Cișmé, de pe malul Bosforului. Erau așteptați de Dinu, stolnicul Constantin Cantacuzino. Spunea că sosise ca să-i întâmpine, dar de fapt venise cu daruri din partea lui
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
diferit, în funcție de cei cărora li se adresează. Într-un caz, "după o observare profundă a acestui grup de prieteni", se menționează prezența unui șef. În alt caz, se precizează că există divergențe de opinii între ei. În fiecare caz, se pune în discuție o cogniție considerată ca fiind "centrală", din punct de vedere cantitativ. Toți subiecții sînt apoi întrebați dacă situația care le este prezentată corespunde sau nu celei a grupului ideal. Sinteza răspunsurilor este prezentată mai jos: Punerea în discuție a cogniției
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
sociales", Bulletin de Psychologie, vol. XLI, nr. 387, 1989, p. 762. Un grup descris ca simpatic, coeziv, dar avînd un șef nu apare ca "ideal". Dacă îl caracterizăm prin divergențele de opinii, grila de lectură a RS studiate nu este pusă în discuție. Primul element, mai abstract, face deci parte din NC, cel de-al doilea din sistemul periferic. Acest tip de rezultat confirmă ipoteza existenței nucleului central într-o RS și a caracterului calitativ al constituanților săi. 2.2. Reconstrucția obiectului și
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
în totalitate. Informația discordantă este desemnată drept incompatibilă cu menținerea integrității unei reprezentări. Percepția reversibilității sau caracterului negociabil al situației, invocată de Flament (in Guimelli, 1994) sau Moscovici, intervine, de altfel, asupra producției acestor două tipuri de orientare, după cum elementele puse în discuție sînt centrale sau periferice. Rouquette și Rateau propun un tabel ce rezumă diferitele combinații de factori care conduc la transformările RS. Element pus în discuție Central Periferic Situație percepută Reversibil Planuri stranii Planuri stranii Ireversibil Planuri ale negației Planuri ale
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
1994) sau Moscovici, intervine, de altfel, asupra producției acestor două tipuri de orientare, după cum elementele puse în discuție sînt centrale sau periferice. Rouquette și Rateau propun un tabel ce rezumă diferitele combinații de factori care conduc la transformările RS. Element pus în discuție Central Periferic Situație percepută Reversibil Planuri stranii Planuri stranii Ireversibil Planuri ale negației Planuri ale negației După M.-L. Rouquette și P. Rateau, op. cit., p. 124 Această schematizare nu descrie totuși decît o parte a evoluțiilor reprezentărilor, a căror analiză
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
de parcă ar fi fost scrise pentru Principatele Dunărene. "Societatea rusă, chemată dintr-odată să se reformeze, se află încă în stadiul cunoașterii de sine, al sondării și al experimentării. Finanțe, justiție, sistem de administrație, organizarea proprietății, raporturile claselor, totul este pus în discuție. Țăranii își păstrează speranța, abia ascunsă, că pământurile le vor fi lăsate fără arendă și fără de răscumpărare. Nu se poate face nimic fără țărani, care au pretențiile lor, și fără de care nu pot fi aplicate regulamentele de emancipare; nu se
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
cu arta vizuală și modalitățile de reprezentare a sacrului de-a lungul istoriei artei vizuale. O sarcină dificilă, asumată responsabil de către autor, care prin subiectele tratate propune analiza unui termen ce impune cunoaștere profundă, intuiție, dar și credință. Întrucât este pus în discuție un domeniu spiritual greu de descris prin mijloace convenționale, greu de definit prin argumentele actuale ale științelor exacte, un concept abstract, imuabil și imanent, prezentarea acestui subiect comun și particular presupune mult curaj și inspirație, o dorință sinceră de comunicare
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]