5,341 matches
-
plasmei interstițiale (fig. 120). Datorită diametrului mic al porilor membranari (30 Å), proteinele și lipidele nu scapă în filtratul glomerular, care se deosebește astfel de plasma sanguină doar prin lipsa acestora. Cercetările privind compoziția filtratului glomerular, recoltat prin micropuncție, au pus în evidență doar urme de proteine (sub 0,03%) și mici diferențe, nesemnificative, în ceea ce privește concentrația ionilor și substanțelor cristaloide neionizate (uree, creatinină, glucoză). Fracția de plasmă filtrată, denumită și urină primară, este de 125-128 ml/min., ceea ce reprezintă 180 l/24 ore
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Pe de altă parte, hormonul paratiroidian determină creșterea reabsorbției tubulare a ionilor de calciu și magneziu, însoțită de inhibarea eliminării fosfaților. II.5.6. FUNCȚIA ENDOCRINĂ A RINICHIULUI În ultimele decenii, au fost semnalate tot mai multe date care au pus în evidență faptul că la nivelul rinichiului sunt diferențiate anumite structuri care au rol de a secreta unele substanțe cu proprietăți hormonale. Sunt aceste principii substanțe cu rol de hormoni locali sau generali? În rândurile ce urmează vom încerca să prezentăm succint
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ca precursor eritrogenina. F.S.E. - factorul de stimulare a eritropoiezei, F.E.R. - factorul eritropoietic renal. Se pare că eritropoietina este formată de întregul parenchim renal, deoarece studiile de urmărire a distribuției acestei substanțe în cortexul renal sau în zona medulară nu au pus în evidență deosebiri semnificative. Eritropoietina se sintetizează continuu la nivelul rinichiului și aceasta datorită faptului că, în mod normal, există o stare de hipoxie relativă a tubilor renali. Dacă la unele specii de mamifere, rinichiul reprezintă singura sursă de eritropoietină (câine), pentru
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
6.4. Medulina (factorul vasodilatator renal) Concomitent cu datele experimentale privind implicațiile rinichiului în apariția unor sindroame de hipertensiune arterială s-a ivit și supoziția opusă, adică a intervenției acestui organ ca protector al creșterii presiunii arteriale. Studii ulterioare au pus în evidență, în extractele de zonă medulară renală, unele fracțiuni de natură lipidică care erau dotate cu aceste proprietăți. Principiul activ a fost numit „lipid reno-medular antihipertensiv” (LRAN), pentru ca Lee (1967) să îl denumească „medulina”, întrucât factorul antihipertensiv reno-medular lipidic este format
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
acest principiu format la nivelul rinichiului are rol asupra organului formator sau acționează ca un agent umoral. Cei mai mulți cercetători au ajuns la concluzia că medulara rinichiului este structura care conferă acestui organ funcția antihipertensivă. În zona medulară renală s-au pus în evidență celule interstițiale încărcate cu lipide. Acestea au caracterele unor celule secretoare și sunt în strânsă legătură cu vasa rectae și tubii uriniferi. Faptul că celulele respective au proprietăți secretoare și că încărcarea lor cu lipide variază a atras atenția asupra
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Faptul că celulele respective au proprietăți secretoare și că încărcarea lor cu lipide variază a atras atenția asupra posibilităților ca acestea să aibă rol în producerea și eliberarea de LRAN. II.5.6.5. Prostaglandine La nivelul rinichiului s-au pus în evidență mai multe tipuri de prostaglandine. Scheletul tuturor acestor substanțe are la bază structura chimică a unui acid gras polinesaturat cu 20 de atomi de carbon, acidul prostanoic (fig. 125). În cercetările sale privind natura chimică a medulinei, Lee (1972) a
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
PGA2. Mai mult, efectele hemodinamice ale prostaglandinelor la nivel renal sunt selective, producând o redistribuție a fluxului sanguin renal. În timp ce la nivelul zonei corticale determină creșterea fluxului sanguin, la nivelul medularei același preparat scade debitul de sânge. Nenumărate lucrări au pus în evidență că vasodilatația produsă de prostaglandinele renale (PGA2 și PGE2) reprezintă acțiunea antihipertensivă a acestora în diferite forme de hipertensiune experimentală. În sprijinul acestui punct de vedere vin următoarele fapte: - nefrectomia bilaterală provoacă hipertensiune; - hipertensiunea rezultată în circumstanțele anterioare dispare după
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ar avea o acțiune anti-ADH. Se pare că prostaglandinele interferează competitiv la nivelul tubului distal cu sistemul renină-angiotensină. De asemenea, prostaglandinele au efect de moderare sau chiar de inhibiție a peristaltismului ureteral. În cursul studiilor privind prostaglandinele renale s-au pus în evidență și alți factori biologic activi de natură lipidică. Astfel, s-a izolat un fosfolipid renin-inhibitor în rinichiul de câine. Acest fosfolipid renin-inhibitor are efect de scădere a presiunii sanguine la animale de experiență cu hipertensiune renală cronică. Alături de această substanță
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
crește reabsorbția de apă este încă discutat. Unii cercetători susțin ipoteza că ADH ar acționa prin intermediul hialuronidazei. Această enzimă, acționând asupra mucopolizaharidelor structurale, ar determina depolarizarea acestora și, astfel, ar crește permeabilitatea pentru apă a peretelui tubular. Alți cercetători au pus în evidență că vasopresina acționează prin legarea de receptorii specifici de la nivelul membranei celulelor-țintă. S-au descris două subtipuri de receptori pentru vasopresină: receptorii V,-vasculari, evidențiați pe membrana fibrelor musculare netede din structura arteriolelor, hepatocite, trombocite, medulosuprarenală, adenohipofiză, și receptorii V2
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
resorbției de apă la nivelul tubilor distali și de participarea aldosteronului la reabsorbția sodiului și eliminarea potasiului tubular. Hormonul antidiuretic retrohipofizar este octapeptid, secretat de nucleul supraoptic din hipotalamusul anterior și depozitat în hipofiza posterioară. Acțiunea st antidiuretică a fost pusă în evidență de Starling și Verney pe rinichiul izolat plasat în circuitul de perfuzie al unui preparat cord-plămân. Adăugarea extractului posthipofizar la sângele de perfuzie a rinichiului poliuric reducea considerabil debitul urinar. Același rezultat se obținea dacă în locul extractului de hipofiză se
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
gluconeogenezei și cetogenezei. Efectele enteroglucagonului sunt dominate, ca și în cazul glucagonului de origine pancreatică, de acțiunea sa glicogenolitică, în principal prin mobilizarea hidrocarbonatelor din depozite. Celelalte acțiuni sunt mai slabe decât ale hormonului pancreatic. Alte acțiuni care au fost puse în evidență la nivelul tractului gastro-intestinal sunt inhibarea motilității intestinale și absorbției intestinale a apei și electroliților, a secreției enzimatice pancreatice și de bicarbonat, a secreției gastrice acide și stimularea fluxului biliar. Glucoza și trigliceridele stimulează sinteza lui la nivelul primei porțiuni
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de pentagastrină, precum și activitatea motorie gastro-intestinală. Alte substanțe biologic active implicate mai sunt: chimodeninul, izolat din mucoasa duodenală, cu rol stimulator asupra secreției de chimotripsinogen pancreatic, enterooxintinul, eliberat de mucoasa jejunală, cu acțiune stimulatoare asupra celulelor oxintice gastrice, și bulbogastrona, pusă în evidență în mucoasa primei porțiuni a duodenului, cu rol în inhibarea secreției gastrice. II.8.4.1. Grelina Este hormon local peptidic format din 28 aminoacizi, secretat de celulele fundice, gastrice, intestinale și epsilon pancreatice. Sintetizată de mucoasa gastrică, grelina stimulează
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sistemul nervos, efectuată prin studii imunohistochimice, a arătat că neuronii enkefalinergici sunt răspândiți pe teritorii mai întinse decât cei endorfinergici. Neuronii enkefalinergici sunt frecvent interneuroni prezenți în densitate mare la nivelul nucleilor striați, diencefalului, trunchiului cerebral și măduvei. Au fost puse în evidență două căi enkefalinergice lungi, una strio-palidală, iar alta ce face legătura între nucleul central al amigdalei și stria terminală. Completări privind distribuția sistemului enkefalinic au fost aduse de identificarea Met- și Leu-enkefalinei în LCR, substanța gri pericisternală, nucleii: accumbens, caudat
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
bogat, pentru că nobilii și bogații sunt autorizați prin rang și avere să facă ceva în plus față de ceilalți. Ambiția celor neînsemnați este de a-i imita pe cei puternici, și acesta este aspectul ridicol pe care am căutat să-l pun în evidență, pentru a-l corecta dacă este posibil. "Goldoni evită tot timpul două excese, lacrimile și râsul farsei. El nu vrea să facă prea în profunzime apel la sensibilitatea spectatorului, care trebuie să-și păstreze judecata lucidă. Cât despre râs, lipsit
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
spectatorului. În afara acestor condiții, fac rabat la toate curiozitățile decorațiunii, care nu-și au locul decât în feerii." Nu se cuvine nici crearea unui decor într-un scop ornamental. Decorul își pierde atunci rațiunea de a fi, care este să pună în evidență influența mediului asupra indivizilor. "Orice decor adăugat unei opere literare precum un balet, scrie Zola în Naturalismul în teatru, numai ca să astupăm o gaură, este un expedient supărător. Dimpotrivă, trebuie să fim bucuroși, când decorul exact se impune ca mediu
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Danse des Bâtons. El concepe spațiul scenic ca pe o structură de numere și de măsuri în care ființa umană, care este "atât un organism din carne și sânge, cât și un mecanism format din numere și măsuri", își poate pune în evidență matematica. El trasează pe solul scenei figuri geometrice pure, cum ar fi pătratul cu diagonalele sale, sau cercul, care determină pacursul actorilor-dansatori. După cum metronomul permite cuantificarea raportului muzicianului față de timp, geometria îi apare lui Schlemmer ca mijlocul de reglare a
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
intertextuale, direcționate dinspre opera lui Caragiale înspre literatura care i-a urmat, nu vor fi încadrate acele lucrări în care distingem masive 49 sau doar incidentale menționări, citări sau aluzii la textele lui Caragiale, ci doar acele reprezentări literare care pun în evidență deliberat sau involuntar, constituienți care țin de esența caragialismului, respectiv tipologia, tematica și stilul specific, toate amprentate de diversele modalități ale comicului. Capitolul II Comicul o enigmă "Comicul rezultă din combinarea mijloacelor și rămâne în sfera nedemonstrabilului". (G. Călinescu, Istoria
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Caragiale este impregnată în mod inevitabil de astfel de elemente care țin de unicitatea societății românești, elemente care, devenite rizibile printr-o prelucrare artistică de maestru, își pierd savoarea comică la transpunerea textului într-o altă limbă 43. Clasificarea tematică pune în evidență în sferele superioare ale generalității abstracte câteva categorii ale comicului: caracter, intrigă și moravuri. În jurul acestora, Henri Bergson brodează propria sa ramificație. Preocupat îndeosebi de identificarea și ilustrarea cauzelor care declanșează râsul comic, Bergson departajează mai întâi categorii precum: "comicul
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
care marchează sursele tragicului. Putem spune, așadar, că grotescul profund, echivalat cu extrema caricatură, exhibat deliberat ca într-un exercițiu terapeutic de exorcizare și stăpânire a temerilor, provine din mezalianța subversivă a comicului cu tragicul. Această paradoxală combinație va fi pusă în evidență în mod exemplar, așa cum vom încerca să demonstrăm în continuare, prin dramaturgia și proza lui I. L. Caragiale. 3.10. "Simt enorm și văz monstruos" Aflat la granița dintre tragic și comic, grotescul ocupă un loc însemnat între procedeele caragialiene, reprezentat
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
20 Acest dublu statut al personajului caragialian de raportare la o tipologie social-istorică prin apartenența sa la spațiul românesc de tranziție "între două lumi, între două epoce"21, dar și de reiterare a unor ipostaze umane eterne a fost bine pus în evidență de majoritatea comentatorilor. Reținem pentru claritate și justețe formularea lui G. Călinescu: "Precum există categorii individuale, există și tipuri sociologice. Semicultura, pripirea unei clase către o treaptă superioară, parvenirea, migrația sunt dintre acestea. E cu putință să dispară într-un
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
sigură de el însuși, parează îndată lovitura îndreptată contra bătrânului epicurian. El se învăluiește în spirit și în glume, ca ariciul în ghimpii lui"32. Într-adevăr, caracteristica dominantă a acestui personaj lipsit de o fizionomie remarcabilă este inventivitatea discursivă pusă în evidență printr-o vastă colecție de miticisme, încadrabile folclorului citadin, a căror savoare reiese din amestecul inedit de calambururi, truisme, culmi și sintagme ce țin de ceea ce Constantin Amăriuței numea, într-un studiu remarcabil, "logosul parazitar"33: Ceri într-o băcănie
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
nu neapărat exclusiv) în relație cu scriitori precum Al. O. Teodoreanu, Mircea Eliade, Camil Petrescu, Liviu Rebreanu, Ion Băieșu, Costache Olăreanu, Mircea Horia Simionescu și alții. Afilierea scriitorilor menționați la o direcție literară postcaragialiană se justifică prin analiza operelor care pun în evidență "incidența cazurilor de transmutație creatoare" (Dan Grigorescu). Paleta intertextualităților nu se restrânge la simpla citare sau pastișare a elementelor constitutive ale imaginarului caragialian, ci dezvăluie raporturi de continuitate care nu presupun nimic degradant sau epigonic. Independența față de modelul asumat se
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
lui Spiridon Vădastra, șarja caragialescă pare predominantă, iar protagonistul "intră în tipologia, binecunoscută, din Momente și schițe, dar modelată în lumina unei interpretări tragice a comicului diabolic consubstanțial"45, după cum observa în postfața volumului, Nicolae Florescu. Paginile acestui roman reconstituit pun în evidență un personaj care își înșală cu seninătate binefăcătorii și pe cei din jur, își construiește o biografie fictivă renegându-și părinții, și se proiectează daydreaming într-un viitor compensatoriu când va putea să-și plătească toate "polițele" celor care nu
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
mai rapidă ancorare intertextuală în universul caragialian este politica, atât de categoric sudată de interpretarea dată de autorul Scrisorii pierdute, încât până și reprezentările literare anterioare sunt cel mai bine caracterizate prin termenul de "caragialian", ca atribut suprem care le pune în evidență posibila valoare estetică. De exemplu, piesa lui Gheorghe Sion, Candidat și deputat, scrisă într-o primă variantă în 1869, deci cu zece ani înaintea primei reprezentații a Nopții furtunoase, este apreciată de Vicu Mândra în Istoria literaturii dramatice românești datorită
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
124, Marta Petreu precizează că în timp ce sofismele sunt apanajul exclusiv al personajelor lui Caragiale, sau "a lui Nenea Iancu cel din agora"125, textele teoretice și corespondența caragialiană sunt impecabile în privința argumentației, ceea ce întărește distincția pe care vrem s-o punem în evidență. Aceeași netă departajare ar rezulta și din redactarea unui curs de stilistică prin exemple și contraexemple din opera lui Caragiale. Mai concret, dacă toate cerințele privind corectitudinea, claritatea, proprietatea, precizia și puritatea stilului sunt îndeplinite atât în scrierile nuvelistice, polemice
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]