25,490 matches
-
toate ramurile artei. În 1803 Runge a realizat gravuri pe format mare după desenele pregătitoare pentru aceste tablouri, devenind succese comerciale. A reușit să picteze două versiuni ale Dimineții ( aflate la muzeul Kunsthalle, Hamburg), celelalte netrecând însă de stadiul de desen. “Dimineața” a fost începutul unui nou tip de peisaj, unul al emoției religioase și artistice.
Philipp Otto Runge () [Corola-website/Science/316635_a_317964]
-
sa la școala generală, fiind nevoit să lucreze, alegând să se mute la Tokio unde erau mai multe șanse să găsească de lucru. A lucrat în construcții, iar la vârsta de 19 ani și-a deschis o proprie firmă de desen tehnic (el fiind singurul angajat), dar după doi ani a fost chemat la armată, trimis în Manciuria, unde după doi ani s-a îmbolnăvit de pneumonie, astfel că a fost repatriat. La Tokio, Tanaka a lucrat la firma de construcții
Kakuei Tanaka () [Corola-website/Science/316637_a_317966]
-
pentru Statuia Libertății. Cei care au facut filmul au hotărât să nu repete costumele membrilor echipei X-Men așa cum erau în benzile desenate. Stan Lee și Chris Claremont au susținut această hotărâre. Claremont a glumit, „poți face acest lucru pe un desen, dar cand ii îmbraci pe oameni, este neplăcut!” Producătorul și scenaristul Tom DeSanto a sprijinit inițial folosirea paletei de culori din benzile desenate în care predomina albastrul și galbenul, însă după ce a văzut testele, a declarat: „Nu, culoarea aceea pur
X-Men (film) () [Corola-website/Science/316638_a_317967]
-
din Canada și pentru Métropole 6 și Télétoon din Franța. Premiera în România a fost pe 5 septembrie 2005 pe canalul Cartoon Network (doar primul sezon). Cei de la Atomic Cartoons, cu sediul în Vancouver, British Columbia au scris și produs desenele cu ajutorul programului Adobe Flash. Tele Images Kids au produs animația și vociile pentru versiunea franceză a desenului, iar Films & Television au distribuit desenul în întreaga lume, excepție fiind Spania, Portugalia și Andorra. Premiera animației a avut loc pe canalul Teleton
Atomic Betty () [Corola-website/Science/316715_a_318044]
-
septembrie 2005 pe canalul Cartoon Network (doar primul sezon). Cei de la Atomic Cartoons, cu sediul în Vancouver, British Columbia au scris și produs desenele cu ajutorul programului Adobe Flash. Tele Images Kids au produs animația și vociile pentru versiunea franceză a desenului, iar Films & Television au distribuit desenul în întreaga lume, excepție fiind Spania, Portugalia și Andorra. Premiera animației a avut loc pe canalul Teleton din Canada pe 6 septembrie, 2004, iar pe Cartoon Network din Statele Unite pe 17 septembrie, 2004. Până
Atomic Betty () [Corola-website/Science/316715_a_318044]
-
doar primul sezon). Cei de la Atomic Cartoons, cu sediul în Vancouver, British Columbia au scris și produs desenele cu ajutorul programului Adobe Flash. Tele Images Kids au produs animația și vociile pentru versiunea franceză a desenului, iar Films & Television au distribuit desenul în întreaga lume, excepție fiind Spania, Portugalia și Andorra. Premiera animației a avut loc pe canalul Teleton din Canada pe 6 septembrie, 2004, iar pe Cartoon Network din Statele Unite pe 17 septembrie, 2004. Până acum au fost produse trei sezoane
Atomic Betty () [Corola-website/Science/316715_a_318044]
-
la înființarea și activitatea mișcării "nabis", dar în același timp își arata independența: „Nu aparțin nici unei școli, doresc să creez ceva individual”. Deși foarte rezervat, Bonnard rămâne fidel prietenilor. Expune cu ei la Salonul Independenților și publică în "Revue Blanche" desene și ilustrații. Bonnard este cel care realizează, de fapt, dezideratele teoretice ale reprezentanților grupării: eliberarea de tirania subiectului și modelului și abordarea picturii prin prisma logicii interne a demersului plastic. Este foarte legat de Édouard Vuillard, prietenie durabilă până la sfârșitul
Pierre Bonnard () [Corola-website/Science/316727_a_318056]
-
Bonnard își cumpără o vilă în orășelul Le Cannet, pe Coasta de Azur, unde în anul 1939 - la începutul războiului - se stabilește definitiv. Moare la Le Cannet, pe 23 ianuarie 1947. Deși opera sa grafică este vastă (afișe, ilustrații, litografii, desene) și de o mare prospețime, cu un simț remarcabil al liniei - datorat în mare parte studiului artei japoneze - și al valorilor de contrast alb-negru, Bonnard rămâne, în sensul cel mai profund, un pictor și, ca pictor, un colorist. În compozițiile
Pierre Bonnard () [Corola-website/Science/316727_a_318056]
-
(n. 4 mai 1926, Ploiești) - este un artist vizual din România. Opera să artistică include lucrări de grafică, desen, colaj, fotografie și ilustrație de carte. primește în 2008 titlul de Doctor honoris causa al Universității Naționale de Arte din București, acordat pentru remarcabilă să contribuție la dezvoltarea artei românești contemporane. De asemenea, Geta Brătescu este director artistic al revistei
Geta Brătescu () [Corola-website/Science/316730_a_318059]
-
Geta Brătescu este director artistic al revistei de literatură și arta "Secolul 20/ 21". Un sumar al creației sale a făcut obiectul retrospectivei personale organizate la Muzeul Național de Artă în decembrie 1999. În luna mai 2007 artista a expus desene inedite la UNAgaleria în expoziția cu titlul “Cinci minute”. Geta Brătescu urmează Facultatea de Litere a Universității București în perioada 1945 - 1949, profesori: George Călinescu și Tudor Vianu, apoi Institutul de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu” București între 1969 - 1971. (Începe
Geta Brătescu () [Corola-website/Science/316730_a_318059]
-
Camil Ressu, dar este forțată să le întrerupă din cauza cenzurii comuniste.) Prezența distinctă în arta contemporană românească, artist complet care alege ca mijloc de expresie atât mediile tradiționale cât și pe cele noi, Geta Brătescu realizează lucrări de grafică, gravura, desen și colaj textil, tapiserie, obiect, acțiune, fotografie, foto-instalație, film (de animație, 8 mm, video). Accepțiunea suprarealista a obținerii unei spontaneități egale în desen și pictură că în scris este problematică pentru Geta Brătescu, deoarece exigenta «imediateței» este bruiata de infuziunea
Geta Brătescu () [Corola-website/Science/316730_a_318059]
-
de expresie atât mediile tradiționale cât și pe cele noi, Geta Brătescu realizează lucrări de grafică, gravura, desen și colaj textil, tapiserie, obiect, acțiune, fotografie, foto-instalație, film (de animație, 8 mm, video). Accepțiunea suprarealista a obținerii unei spontaneități egale în desen și pictură că în scris este problematică pentru Geta Brătescu, deoarece exigenta «imediateței» este bruiata de infuziunea memoriei. Artista depășește această dificultate, incorporând în desenul «automatic » emergentă formelor atunci cand mâna transcrie ceea ce ii dictează mintea, într-o mișcare care nu
Geta Brătescu () [Corola-website/Science/316730_a_318059]
-
foto-instalație, film (de animație, 8 mm, video). Accepțiunea suprarealista a obținerii unei spontaneități egale în desen și pictură că în scris este problematică pentru Geta Brătescu, deoarece exigenta «imediateței» este bruiata de infuziunea memoriei. Artista depășește această dificultate, incorporând în desenul «automatic » emergentă formelor atunci cand mâna transcrie ceea ce ii dictează mintea, într-o mișcare care nu renunță la imboldul ei creator. Artista a demonstrat o preocupare permanentă pentru procesualitate. Una din lucrările ei emblematice este instalația Către alb (1976) în care
Geta Brătescu () [Corola-website/Science/316730_a_318059]
-
Right on! a început publicarea în 1971 și s-a axat pe The Jackson 5, căci un Jackson era pe coperta fiecărui număr între ianuarie 1972 și aprilie 1974. Producătorii de animații Ranking/Bass au produs The Jackson 5ive, un desen animat de sâmbătă dimineață care a apărut în 11 septembrie 1971 și a ținut două sezoane pe ABC. The Jackson 5 au jucat în două din propriile televiziuni Goin' Back to Indiană și The Jackson 5 Show. În 1971, Motown
The Jackson 5 () [Corola-website/Science/316717_a_318046]
-
Filmările au început în iunie 2002 și au luat sfârșit în noiembrie. Majoritatea scenelor din film au fost filmate de Studiourile de film Vancouver, cea mai mare scenă audio din America de nord. Desenatorul producției, Guy Hendrix Dyas a adaptat desene asemănătoare ale lui John Myhre din filmul anterior. "X2" a fost lansat în Statele Unite în 2 mai 2003 și a avut succes financiar și a primit multe aprecieri din partea criticilor, fiind nominalizat de opt ori la Premiile Saturn și cu
X2: X-Men United () [Corola-website/Science/316756_a_318085]
-
construită în 1846-1852. Săpături efectuate între 1862 și 1867 au pus în evidență existența a douăsprezece gropi comune. În 1894, cu prilejul comemorării centenarului masacrului, capela a fost mărită și au fost instalate cinci vitralii executate de Jean Clamens după desene de Victor Livache, prezentând scene ale execuțiilor din Avrilé. La 19 februarie 1984, papa Ioan-Paul al II-lea a beatificat 99 de martiri asasinați la Avrillé dinre care 11 preoți și 7 călugărițe Vitraliul masacrului de la Moulin de la Reine ilustrează
Vitralii despre războiul din Vendée () [Corola-website/Science/316681_a_318010]
-
ilegală a lui Charles-Vicent Barbedette a dat naștere la numeroase legende populare. O parte dintre acestea sunt prezentate în virtraliul "Domnului Barbedette" al bisericii Saint-Pierre din Les-Lucs-sur-Boulogne, executate de Fournier în anii 1939-1941. Vitraliul pare o succesiune din benzile de desene, prezentând o serie din aceste legende anume: Urbain Loir-Mongazon s-a născut la 30 decembrie 1761 la Saumur și a urmat seminarul din Angers, fiind apoi trimis ca profesor la colegiul din Beaupréau. A fost preoțit în 1877, fiind trimis
Vitralii despre războiul din Vendée () [Corola-website/Science/316681_a_318010]
-
a procurat pentru prima dată un specimen Okapi din pădurea Ituri din Republica Democrată Congo. Numele de "okapi" este un compus din două cuvinte Lese, "Oka", un verb ce înseamnă a tăia, și "kpi", un substantiv ce se referă la desenul făcut pe săgețile Efe. Dungile pe picioarele acestor animale seamănă cu dungile de pe săgeți. Okapi preferă altitudini de 500 până la 1.000 m, dar pot fi găsite și mai sus de 1000 m, în partea montană a pădurilor tropicale. Din cauza
Okapi () [Corola-website/Science/316806_a_318135]
-
Nandonie. Prezența în pisania de la Ocișor a numelui Bădău ne îndreptățește ipoteza că este vorba de un al doilea zugrav, Nicolae Bădău de la Lupșa Mare, al cărui prenume ori a fost omis, ori a dispărut. Pictura de la Ociu deține prin desen, culoare și tematică, multe asemănări cu ansamblurile semnate de Nicolae Bădău, cel mai apropiat fiind la Șteia, din 1823-1824. Un argument în plus vine în sprijinul ipotezei formulate mai sus, acesta fiind zapisul unei cărți pe care l-a scris
Biserica de lemn din Ociu () [Corola-website/Science/316821_a_318150]
-
S-a născut la 26 septembrie 1966 în orașul Buzău. Pasiunea pentru film o are din adolescență, astfel că la numai 15 ani proiecta, în amfiteatre și săli de mese ale școlilor și liceelor buzoiene, filme artistice și de desen animat, cu un aparat de proiecție închiriat de la Centrul Județean de Cinematografie a Municipiului Buzău. Pasionat cinefil, un autentic autodidact, a contribuit și contribuie în continuare la realizarea peliculelor de film documentar-artistic, de prezentare și didactic. Modul în care montează
Cătălin Suzeanu () [Corola-website/Science/316804_a_318133]
-
intră la Școala normală din Șendriceni. Profesorul său Nicolae Popovici Lespezi îi descoperi talentul și-l îndrumă. Intră în 1925 la Academia de Belle Arte din Iași, avându-l ca profesor pe Ștefan Dimitrescu, datorită căruia își desăvârșește bazele în desen. Cu toate că sărăcia nu-l părăsi niciodată, primii ani sunt marcați de o mizerie crudă. Trăiește în locuințe salubre și nu subzistă decât datorită unei slabe burse și a unui post de custode a Pinacotecei, obținut prin Ștefan Dimitrescu. Începând din
Călin Alupi () [Corola-website/Science/315010_a_316339]
-
i-au dispărut, distruse sau furate în timpul războiului. În 1947, devine profesor la Academia de Belle Arte din Iași. Se căsătorește cu Sanda Constantinescu Ballif, cu care va avea o fiică în 1950, Antonina Alupi, astăzi pictoriță și profesoară de desen la Paris. În 1954, Belle Artele din Iași se desființează; se stabilește atunci în București cu familia sa. Este profesor la Școala medie de arte plastice din București, până în 1963, când Institutul pedagogic din Iași (fostul Belle Arte) își redeschide
Călin Alupi () [Corola-website/Science/315010_a_316339]
-
aniversarea a 345 de ani de la nașterea lui Johann Sachs von Harteneck (1664 - 1703), cu sprijinul financiar al Primăriei Municipiului Sibiu și al Consiliului Județean Sibiu, a fost editată o mapă cu 62 de planșe, cu reproduceri după documente și desene legate de viața acestuia, Editura Techno Media Sibiu, ISBN 978-606-8030-33-3
Johann Sachs von Harteneck () [Corola-website/Science/315105_a_316434]
-
El prezintă religiile monoteiste (creștinism, islamism, iudaism), atentatele din 11 septembrie 2001 și Rezerva Federală americană ca fiind instrumente de control social, sclavie prin îndatorare și dominație globală. Filmul începe cu vizualizări abstracte animate, cu un montaj de imagini, un desen animat și citate audio despre spiritualitate, urmat de videoclipuri despre război, explozii și despre atacurile din 11 septembrie. Apoi apare pe ecran titlul filmului. Introducerea filmului se termină cu un fragment din monologul comicului George Carlin despre religie, monolog însoțit
Zeitgeist (film) () [Corola-website/Science/315109_a_316438]
-
citate audio despre spiritualitate, urmat de videoclipuri despre război, explozii și despre atacurile din 11 septembrie. Apoi apare pe ecran titlul filmului. Introducerea filmului se termină cu un fragment din monologul comicului George Carlin despre religie, monolog însoțit de un desen animat. Restul filmului este împărțit în trei părți și este narat de Peter Joseph. În partea I se afirmă că religiile sunt povești care ne-au fost date despre zei, argumentând că religia creștină este în mod specific derivată din
Zeitgeist (film) () [Corola-website/Science/315109_a_316438]