24,491 matches
-
strophe et le début de la strophe qui suit : Nu trebuie decât să-mi ajuți c-un surâs sau c-un val de frumsețe năvălit în obraji. Vorbele mele să nu te mire. La tâmple, E drept, am o scama de fire cărunte [...]. (Cuvinte către față necunoscută din poartă) (Blaga, 2010 : 245) Îl ne te faut m'aider que très peu, d'un sourire ou d'une vague de beauté qui monte au visage. Ne sois pas étonnée par mes paroles. Aux
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
apleacă peste margine) (Blaga, 2010 : 109) Sur le bord je me penche Est-ce le bord de la mer je ne sais Ou bien le bord de mes pauvres pensées ? (Un être se penche sur le bord) (Loubière, 2003 : 27) Flori peste fire de mari îmi luminează în larg aureole pierdute pe câmp de sfinții trecutului. (Înviere de toate zilele) (Blaga, 2010 : 112) Des fleurs à la taille iréelle Brillent à la ronde auréoles Par leș saints du passé dans la plaine perdues
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Nous et la terre) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 61) omission de l'adverbe " năprasnic " en traduction. À d'autres occasions, on retrouve dans la poésie de Blaga le sentiment de l'illimité exprimé par leș locutions " peste măsură " (" outre mesure ") et " peste fire " (" surnaturel ", " de manière surnaturelle "). Leș traducteurs trouvent différents moyens pour exprimer cette idée en français, tout en conservant la poéticité du texte : " flori peste fire de mari " " des fleurs surnaturellement grandes " (Înviere de toate zilele/Résurrection quotidienne) (Miclău, 1978 : 275
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
le sentiment de l'illimité exprimé par leș locutions " peste măsură " (" outre mesure ") et " peste fire " (" surnaturel ", " de manière surnaturelle "). Leș traducteurs trouvent différents moyens pour exprimer cette idée en français, tout en conservant la poéticité du texte : " flori peste fire de mari " " des fleurs surnaturellement grandes " (Înviere de toate zilele/Résurrection quotidienne) (Miclău, 1978 : 275) ; " des fleurs grandes outre-mesure " (Résurrection quotidienne) (Pop-Curșeu, 2003 : 63) ; " des fleurs à la taille irréelle " (Résurrection de chaque jour) (Loubière, 2003 : 33). L'adjectif " uriaș
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
reprezintă situația sa în societate sub aspectul modului în care el își asigură condițiile necesare vieții sale. Pentru Aristotel, stăpânul de sclavi nu muncea, căci nu avea necesitatea de a-și asigura condițiile de viață. Sclavul era cel care, prin firea lucrurilor, avea necesitatea ca, asigurând cele necesare vieții stăpânului, să-și asigure și propriile condiții de viață. Ideea caracterului „memorabil” al necesității de a munci pentru a-și asigura condițiile de viață s-a menținut până în epoca modernă. Munca devine
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
prozator. Este fiul Ecaterinei Rădulescu, balerină, și al lui Radu Rădulescu, funcționar. Urmează la București cursurile primare (la „Sf. Iosif”) și secundare (Liceul „Sf. Sava”), apoi Facultatea de Litere și Filosofie, al cărei licențiat devine în 1936. Talent precoce și fire activă, încă elev fiind debutează în 1927 la „Revista literară a Liceului «Sf. Sava»”. În 1931 (martie-decembrie) editează „XY. Literatură și artă”, „revistă a noii generații”, la care scriu, între alții, Eugen Ionescu, Emil Botta, Andrei Tudor, Octav Șuluțiu. Împreună cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289105_a_290434]
-
nu fără pitoresc limbajul mahalalelor”. Prozatorul practică incizii scurte, dar cu alonjă nuvelistică, în biografia oamenilor obișnuiți, valorificând resursele cotidianului, deopotrivă dramatice, mizere și stereotipe, ca și potențialul său de insolit și pitoresc: un amploiat ajuns muritor de foame din cauza firii lui idealist-fantaste e luat, la o înmormântare, drept prietenul preferat al decedatului, având astfel ocazia să se înfrupte copios din pomana făcută cu ostentație ridicolă (prilej de șarjare a convențiilor și ipocriziei); un „domn în redingotă” e un strigoi în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289105_a_290434]
-
visare și de emancipare: eliberare de tutela și convențiile adulților, eliberare de propriile complexe. În obsesia erotică, apropiată ca manieră de abordare de proza lui Gib I. Mihăescu, s-au identificat influența lecturilor din Freud, dar și o dimensiune coextensivă firii de artist a prozatorului: „Caricaturală în genere, viziunea lui Neagu Rădulescu e structural senzuală [...]. Fenomen natural la un scriitor secondat de un artist al formelor, al volumelor, al culorilor, al liniilor, al imaginației plastice” (Aurel Martin). Narațiunile pe teme sportive
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289105_a_290434]
-
său are un aspect abraziv, răvășit, străbătut de striații, zâmbetul este deja un arc încordat, iar privirea a căpătat o nouă tensiune. Avem un chip marcat de contrastul între o fragilitate maladivă și o rezistență încăpățânată, imprimată în toate celulele firii. Este chipul unui bolnav sau al unui mistic, chipul acesta care începe să capete contururi de tigvă. Pe măsură ce boala înaintează, pictorul este confruntat cu noi dificultăți legate de capacitatea de a picta. Autoportretul acuarelă din 1908 păstrează aceeași expresie, el
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
urmele maestrului neamț. Credem că e permis orișicui să guste subiectele medievale, baladele sau orice alte motive nereale, fie că ele se întâlnesc prin legende străvechi și la alte popoare, fie că sunt plăsmuite de mintea artistului, un temperament, o fire vizionară. Atât numai că ceea ce zugrăvești să fie prefăcut prin temperamentul tău, întocmai cum o oglindă cu o suprafață convexă schimbă, pocește imaginea care s-a proiectat într-însa. Aceasta este partea care interesează într-o operă și în această
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
european, la îndemâna oricui. Credem că este permis orișicui să guste subiectele medievale, baladele sau orice alte motive nereale, fie că ele se întâlnesc prin legende străvechi și la alte popoare, fie că sunt plăzmuite de mintea artistului, un temperament, o fire vizionară. [...] Din faptul că Loghi zugrăvește castele vechi, cu chiparoși încovoiați de furtună, sau balade trăite în aceiași atmosferă, în acelaș decor ca și la Böecklin (sic), nu se poate trage concluzia că Loghi calcă pe urmele maestrului neamț"429
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
trădare, nedreptate, respingere, umilire etc. Aceste stări afective trăite ca răni ale sufletului stau la baza unor structuri, a unor pattern-uri, măști pe care individul și le asumă și care Îl fac să acționeze În contradicție cu adevărata lui fire, să fie blocat În dezvoltarea sa personală. Lise Bourbeau, practician În dezvoltare personală, În lucrarea “Cele cinci răni care ne Împiedică să fim noi Înșine” (2006) consideră că rănile provocate de trădare, umilință, respingere, abandon, nedreptate stau la baza suferințelor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
e politică. Crima e crimă.” (repetiția cuvântului... L. Rebreanu); „A prins și taina mare a tainelor...” „Calul e cal, măgarul e măgar...” 2. Figurile insistenței : - enumerație: descompunerea unui tot În părți componente: „Nu-l speria căpitane... Boierii sunt slabi la fire; brațul, haina, mintea, fața, inima, totu-i subțire.” (B.P. Hasdeu)exclamație: manifestare bruscă și puternică a vocii: „N-avem oști, dară iubirea de moșie e un zid Care nu se-nfiorează de-a ta faimă, Baiazid!”(Eminescu). (exclamație patetică); „O
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
narațiunea. - elementele care definesc o operă epică sunt: naratorul, acțiunea, personajele și narațiunea ca mod de expunere; - autorul este persoana care a scris un text literar narativ; - naratorul este vocea autorului; Structura narativă presupune:- alternanța, procedeul prezentării paralele a două fire narative Într-un text literar; - Înlănțuirea este procedeul de legare a secvențelor Într-o operă epică, constând În dispunerea cronologică a Întâmplărilor. - inserția este procedeul includerii unei povești În alta (povestirea În ramă) Într-o operă epică. (vezi Mihail Sadoveanu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Din nou: de unde vine și unde merge floarea Dorințelor obscure sădite În noian? Al lumii-ntregul sâmbur, dorința-i și mărirea, În inima oricărui i-ascuns și trăitor, Zvârlire hazardată, cum pomu-n Înflorire În orice floare-ncearcă Întreagă a sa fire Ci-n calea de-a da roade, cele mai multe mor. Astfel umana roadă În calea ei Îngheață, Se pietrifică, unul În scalv, altu-mpărat, Acoperind cu noime sărmana lui viață Și arătând la soare-a mizeriei lui față Fața - căci Înțelesul iacelași
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
O trăsătura dominantă este Îngroșată, hiperbolizată până la limita absurdului și capătă astfel dimensiuni fantastice. Fiecare Îl ajută pe fiul Craiului cu „defectul” lui, trecând probele impuse de Împăratul Roș, drept răsplată pentru omenia sa. Prin ei, Harap Alb constată ciudățeniile firii omenești, are prilejul să cunoască psihologia umană. Concluzii In „Povestea lui Harap Alb” Creangă a retopit structuri epice tradiționale, Într-un stil individualizat, purtând amprenta modernității. De inspirație folclorică sunt: tema (triumful binelui asupra răului) și motivele (călătoria, pețitul, muncile
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a considerat-o un moment de referință În evoluția prozei românești, mai ales că autorul „s-a inspirat din viața propriului popor și ne-a Înfățișat ceea ce este, ceea ce gândește si ceea ce simte românul În partea cea mai aleasă a firii lui etnice”. Mihai Eminescu aprecia faptul că personajele acestor nuvele „nu numai că seamănă În exterior cu țăranul român, În port și vorbă, ci cu fondul sufletesc al poporului, gândesc și simt ca el”. Prozatorul construiește o opera literară bazată
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
atinge punctul culminant. Dar să nu uităm că aici intervine arta prozatorului. Aparenta naivitate cu care abordează subiectul, Îi dă ucigașului impresia că femeia plutește În ape tulburi. Până la urmă Însă argumentele ei devin zdrobitoare, iar el Își iese din fire. Dibăcia cu care a abordat subiectul, ca un detectiv, l-a prins pe Bogza În propria lui capcană, iar dreptatea Înfăptuită, a urmat legile nescrise. De altfel În baza acestora trebuia să se infăptuiască dreptatea, animalul credincios, câinele răzbunându-și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ori un suflet curat, apare ca un om drept, nevinovat de ceva anume, mai curând el este o victimă a propriei sale comportări. Are Însă o plăcere deosebită de a se distra și amuza pe seama celor care Își ies din fire, nu se pot Înfrâna În gesturile lor. Nu-i scapă din sfera ironiei scurtimea de minte, zăpăceala, gesturile pripite. Un exemplu Îl constituie momentul pătrunderii În ograda lui a jandarmilor, să-l caute și să-l prindă pe Achim pentru că
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
rar Întâlnită În proza românească până atunci. Tehnica narativă, arta literară a lui Mircea Eliade este remarcabilă. Capacitatea de a ține trează coerența existenței eroului În cele două planuri ale nuvelei, este deosebită. Acțiunea se structurează În jurul existenței personajului care, „fire de artist”, confundă mereu lucrurile, trecând inconștient dintr-un plan În altul. Gavrilescu este caracterizat prin câteva trăsături definitorii ale comportamentului său: este locvace, distrat, curios, politicos peste măsură. Portretul păstrează numai liniile caracterologice, fără indicii privind Înfățișarea fizică. Pentru
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
încât tulburase adânc pe toți cei de față, soldați și comandanți. Într-o stare sufletească în care rațiunea era gonită și înăbușită de instinct, oamenii confirmau misiunile primite, le executau febril sau se ascundeau, retrăgându-se deoparte, după cum, probabil, era firea fiecăruia. Astfel unii soldați trăgeau încruntați, calm, alții se închinau și trăgeau iar arma le tremura în mână, alții trăgeau aiurea, alții chiar evitau să tragă. [...] Cei dinăuntrul magaziilor, îngroziți de chinurile morții, încercau să evadeze sau se ridicau pe
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
locuitorii dela munca câmpului. Victime nu sunt. 5. În ziua de 26 Iunie, pe teritoriul comunei Grigoreni-Bacău a căzut un mic balon, cu un cablu de sârmă de aluminiu și cu o cutie în care se afla un aparat cu fire electrice. Legiunea de Jandarmi Bacău a dat ordin să-l ridice și să-l înainteze la Armata 3-a. 6. În ziua de 25 Iunie a.c. la ora 1530, trei avioane inamice au bombardat comuna Mihăileni și Gara Dornești. Subsectorul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
posibilitatea ca Uniunea Sovietică să încerce să construiască un cordon sanitaire în Balcani, astfel încît nici o țară sau grup de state să nu mai amenințe Rusia în viitor. În raport se menționa, însă, că planuri privind federații balcanice erau "cîte fire de iarbă", dar nu fusese nici unul finalizat, din cauza divergențelor dintre state 192. Pe 8 noiembrie, secretarul de stat Edward Stettinius a supus atenției departamentului său un referat în care expunea cele șase obiective spre care credea el că trebuie să
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
sovieticii au refuzat să semneze orice declarație comună. Mulți membri ai Departamentului de Stat au fost surprinși de faptul că Byrnes hotărîse "să încheie conferința din cauza alegerilor libere din România și Bulgaria"289. Atitudinea aceasta fermă a secretarului era împotriva firii sale. După reuniunea de la Londra, Byrnes s-a întors, însă, la ale lui și s-a gîndit să joace rolul de mediator. Voia, de asemenea, să încheie mai repede tratatele de pace, astfel încît America să nu se mai împlice
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Kennedy era jelită de întreaga lume, inclusiv de România, unde apăruse, în "Scînteia", o fotografie a președintelui decedat, eforturile Americii de a-și îmbunătăți relațiile cu Bucureștiul și Europa de Est au continuat fără întrerupere 1081. În timpul administrației Johnson au existat două fire directoare în cadrul politicii comerciale Est-Vest. Primul consta în încurajarea comerțului nestrategic, prin anularea anumitor cerințe de autorizare și simplificarea procedurilor de acordare a licențelor de export. Al doilea era folosirea la maximum a puterii de decizie a președintelui în cadrul legislativ
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]