24,647 matches
-
uit». Tratatul de oboseală inventariază situații limită, întâmplări absurde, închipuiri grotești, gesturi disperate între care există o osmoză perfectă și față de care ființa are o atitudine când conciliantă, când provocatoare și bufonă. Dincolo de cele câteva lucruri în care crede («Inspirația. Frumusețea. Misterul. Și Altele.»), poetul manifestă «o mare încredere/ în arta cu care se strică toate în jur». Poate că din această secătuire a ființei, din această biciuire și asaltarea a ei se naște un subtil elogiu al trecerii. Un elogiu
Ioan Moldovan (scriitor) () [Corola-website/Science/333451_a_334780]
-
în jurul orei 21 și se termină după miezul nopții. În fiecare an, spectacolele sunt organizate în nopți tematice. Aceste nopți tematice au variat de la un an la altul, dar unele dintre acestea au fost aceleași. “Miss Diaspora”, un concurs de frumusețe la care participă românce care trăiesc în țări străine. “Ziua Marinei” care are loc în data de 15 august, în care se sărbătorește Adormirea Maicii Domnului și este, de asemenea, sărbătoarea Marinei Române din toate porturile: în această seară are
Festivalul Callatis () [Corola-website/Science/329989_a_331318]
-
Lipovana - Lipova - Arad - Scenă Plutitoare din Portul Turistic Mangalia. Soliști consacrați: Maria Dragomiroiu, Gheorghe Turda, Aneta Stan, Anca Panturu, Sorin Suteu, Didi Odagiu și mulți alții. Ziua III - Sâmbătă 24 august 21:00 Miss Diaspora 2013 - LIVE on TVR2 - Olimpiada frumuseților românești din străinătate - spectacol complex la care își dau concursul Timpuri Noi, Felicia Filip, Gheorghe Gheorghiu, Ovidiu Komornic, Iulia Puschila , Gloria Melu, George Rotaru, și alții. Marele premiu a fost oferit de Zanfir Iorgus. Ziua IV - Duminică 25 august 21
Festivalul Callatis () [Corola-website/Science/329989_a_331318]
-
au concertat români talentați de peste hotare, acoperind o vastă arie geografică: Olanda (Olly De Quartz) , Germania (Manfred, Dragon de Transylvania), Suedia ( Richy B), Turcia ( Gâzi Demirel), Irlanda (Dragoș Bădoi), Italia(Olga Bălan). “Miss Mangalia” ne-a încântat prin grație și frumusețe iar la final atmosferă s-a transformat într-una orientala, prin show-ul incendiar de muzică și dans semnat Gâzi Demirel. „Dor de Callatis”, cea de-a treia seară de festival a fost o seară dedicată muzicii populare, care a
Festivalul Callatis () [Corola-website/Science/329989_a_331318]
-
Leila Luliana da Costa Vieira Lopes (n. 26 februarie 1986, Provincia Benguela, Angola) a fost aleasă la un concurs de frumusețe în anul 2010 Miss Angola, iar în anul următor este aleasă Miss Universe. Strămoșii ei provin din Republica Capului Verde, Leila are o înălțime de 1,79 m. Ea a câștigat la data de 18 decembrie 2010 în Luanda, față a
Leila Lopes () [Corola-website/Science/331124_a_332453]
-
faimos astronom și poet. Poemele sale au fost adunate într-un volum, și conțin elegii, satire și alte genuri literare. Elegia „Lacrimile Khorasanului” a fost tradusă în 1789, fiind considerată unul dintre cele mai frumoase poeme din literatura persană. În ciuda frumuseții lor, poemele sale necesită mult ajutor pentru interpretare, fiind adeseori complexe și dificil de înțeles. Elegia lui în onoarea sultanului Sanjar (1117-1157), conducătorul Khorasanului, i-a adus acestuia favoruri și beneficii de la succesorii sultanului. Anvari s-a născut în provincia
Anvari () [Corola-website/Science/331127_a_332456]
-
poate schimba. Și, de asemenea, formele triunghiulare care ies sunt Nașterea lui Venus (pictură de Sandro Botticelli), bineînțeles prezentând-o pe Gâgă în rolul lui Venus - rolul naturii și al continuării energiei vieții și continuarea și plăcerea esteticii și a frumuseții. Și dorința de a avea o transcendență continuă.” Will Gompertz de la NME a scris că ”acesta este un cover clasic. Atunci cand listezi 100 cele mai bune cover-uri ale secolului 21, acesta va fi chiar acolo sus. Tipografic este un ĂĂ
Artpop () [Corola-website/Science/331226_a_332555]
-
este un muzeu județean din Vulcana-Pandele. Muzeul, ce poartă denumirea generica Casa-Atelier "Gabriel Popescu", este situat în satul Gură Vulcanii (comună Vulcana Pândele), locul de naștere al artistului, o zonă colinara de o frumusețe mirifica. Lăcașul cultural dâmbovițean a fost deschis la 15 mai 1973 chiar în casa gravorului Gabriel Popescu (1866 - 1937), amenajarea fiind posibilă datorită donațiilor familiei acestuia. Tot familia sa a contribuit din plin la recrearea atmosferei de odinioară în care
Casa - Atelier „Gabriel Popescu” () [Corola-website/Science/331334_a_332663]
-
susurul apei, adierile vântului, reflexele vegetalului, chemările imensitatii cosmice. Nimic fastuos, nimic criptic și totuși atât de profund, de apropiat sufletului nostru. Cu un robust sentiment panteist cultivă încrederea în rosturile pozitive ale vieții, definitorie pentru un creator iubitor de frumusețe, adevăr și esență. Autodefinirile portretistice - care alcătuiesc un ciclu - ne releva prin fermitatea desenului și tensiunea culorilor, intransigența caracterului, vigoarea firii și luciditatea gândului.
Galeria de Artă „Nagy Imre” () [Corola-website/Science/331358_a_332687]
-
lână (păretare, scoarțe, culmea de deasupra patului pe care stau hainele de sărbătoare). Baza colecției se constituie din anii ’60, însă numai după decenii mai târziu unitatea devine una de sine stătătoare. Expoziția de bază a fost refăcută în 2013. Frumusețea si diversitatea materialului au permis realizarea unei noi tematici “Anotimpurile satului”, completată - pentru intrarea în atmosfera rurală de la sfârșitul sec. al XIX-lea - de reconstituirea unui interior de locuință țărănească. Având la bază calendarul popular, structura expoziției a permis punerea
Muzeul de Etnografie din Piatra-Neamț () [Corola-website/Science/331360_a_332689]
-
sărbătorii de peste an, elementul de noutate constând în marcarea unor elemente de viața spirituală, pentru introducerea vizitatorului în universul credinței țăranului. Obiectele sunt expuse fie în ipostaza lor reală, urmărind o reconstituire cât mai aproape de adevăr, fie punând accentul pe frumusețea lor dată de simplitate sau de compoziții ornamentale. Tabloul satului e completat cu fotografii document, realizate în perioada interbelică de marele iubitor al țăranului român, fotograf al Curții Regale a României, Adolph Chevallier. Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având
Muzeul de Etnografie din Piatra-Neamț () [Corola-website/Science/331360_a_332689]
-
literare". Într-o scrisoare din 20 mai 1895 către Duiliu Zamfirescu, reputatul critic Titu Maiorescu lăuda romanul, dar constata că ar avea și lipsuri: „E evident că are părți de o căldură delicată, de o tensiune a interesului, de o frumusețe a descrierilor, care îl fac - în aceste părți - egal cu bunele romanuri occidentale. Dar în privința conducerii unitare a evenimentelor sunt obiecții de făcut”. Romanul a plăcut scriitorilor colaboratori ai revistei "Convorbiri literare" și a avut parte de un succes mare
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
de criticii literari drept cel mai valoros, prin „echilibrul de realism și de idealism, prin poezia pământului și a vechii noastre boierimi iubitoare de pământ, și, mai ales, prin neuitata creațiune a Sașei”, după cum aprecia Eugen Lovinescu. Autorul elogiază poetic frumusețea pământului natal, traiul liniștit și patriarhal, tradițiile de familie și iubirea platonică petrecută într-un mediu idilic. Romanele "Viața la țară" și "Tănase Scatiu" au fost ecranizate în filmul "Tănase Scatiu" (1976), regizat de Dan Pița după un scenariu scris
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
III, nr. 10, 1 octombrie 1936, pp. 144-145.</ref> Impresia generală a fost una pozitivă, după cum îi scria criticul autorului la 20 mai 1895: „E evident, că are părți de o căldură delicată, de o tensiune a interesului, de o frumusețe a descrierilor, care îl fac - în aceste părți - egal cu bunele romanuri occidentale. Dar în privința conducerii unitare a evenimentelor sunt objecții de făcut”.<ref name="Bucuța 10/1936 145">Emanoil Bucuța, „Scrisorile trimise de Titu Maiorescu lui Duiliu Zamfirescu”, în
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
Bichon italian” și este cosiderat de unii o varietate a Bichonului Frisé. Ca și acesta a fost adus de navigatori în secolul al XV-lea și s-a dezvoltat mai des în regiunea Bologna, de unde îi vine și numele. Datorită frumuseții și grației lui a fost foarte mult apreciat mai ales la curțile regale din Italia, Spania și Rusia. Caterina de' Medici, Ecaterina I, soția lui Petru cel Mare, Maria Terezia, împărăteasa Austriei au avut drept companioni acești câini. Multe tablouri
Bichon bolognez () [Corola-website/Science/334195_a_335524]
-
Versurile sunt eroice deoarece folosesc pentametrul iambic, adică o serie de cinci iambi, în care fiecare iamb este urmat de o silabă. Forma sonetului a existat de secole, iar atunci când este combinată cu o dicție arhaică, naratorul încearcă să arate frumusețea formelor vechi ca un contrast structural față de urâțenia realităților științifice. În ciuda mesajului aparent al sonetului, unele detalii din "„Sonet — Către știință”" ar putea servi pentru subminarea cuvintelor poetului. El personifică ironic știința în primul vers, ceea ce ar putea sugera că
Sonet — Către știință () [Corola-website/Science/334224_a_335553]
-
care a devenit iubita lui Cupidon. Psyche a reprezentat sufletul la vechii greci, iar Poe o compară pe Helen cu sufletul „regiunilor care sunt Țara Sfântă”, adică sufletul Greciei de unde s-au răspândit atât de multe dintre idealurile noastre de frumusețe, democrație și cunoaștere. În greaca veche, numele Helen semnifică literalmente „lumina soarelui; strălucitoare ca zorii”. „Lampa de agată” se poate referi la momentul în care Psyche a descoperit adevărata identitate a lui Cupidon îndreptând asupra lui o lampă strălucitoare în timpul
Către Helen (1831) () [Corola-website/Science/334217_a_335546]
-
și perspectiva. În prima strofă este descrisă o scenă care are loc pe un munte pustiu la miezul nopții. Ceața, un crin, un lac și o ruină sunt personificate ca dormind sau aflate într-o mișcare foarte nerăbdătoare. În mijlocul acestei frumuseți adormite se odihnește Irene. În cea de-a doua strofă doamna este întrebată de două ori la persoana a II-a dacă nu găsește că mediul în care se află este cam ciudat. După prima întrebare vântul este descris personificat
Adormita () [Corola-website/Science/334262_a_335591]
-
în perioade de concentrare intensă în care pare să se separe de lumea exterioară. Starea de sănătate a Berenicei începe să se deterioreze ca urmare a unei boli nenumite până ce singurele părți fizice ale ei care rămân sănătoase sunt dinții; frumusețea acestora începe să-l obsedeze pe Egaeus. Berenice este îngropată, iar în aceeași noapte Egaeus se trezește dintr-o perioadă de concentrare cu o senzație neliniștită și cu un sunet de țipete în urechi. Un slujitor îl anunță că mormântul
Berenice (povestire) () [Corola-website/Science/334268_a_335597]
-
era încă în viață atunci când a comis îngrozitoarea faptă. În plus, povestirea subliniază că toți cei 32 de dinți au fost scoși. Tema principală este legată de întrebarea pe care și-o pune Egaeus: „Cum se face că din atâta frumusețe am scos o pildă de ceea ce e urât?”. Poe folosește, de asemenea, pentru prima dată un personaj suferind de monomanie, un obicei pe care îl va folosi ulterior de mai multe ori. Dinții sunt folosiți în mod simbolic în mai
Berenice (povestire) () [Corola-website/Science/334268_a_335597]
-
legală pentru a intra în posesia unei moșteniri mari de la un verișor îndepărtat, Adolphus Simpson. Într-o noapte, el merge cu un prieten la operă și vede în public o femeie frumoasă de care se îndrăgostește pe loc. Naratorul descrie frumusețea ei pe larg, deși nu putea să o vadă bine; el are nevoie de ochelari, dar, în vanitatea sa, a „refuzat cu hotărâre” să se folosească de ei. Însoțitorul său Talbot o identifică pe femeie ca Madame Lalande, o văduvă
Ochelarii (povestire) () [Corola-website/Science/334336_a_335665]
-
Wilhelm al VIII-lea de Hesse-Kassel și a regelui Frederic I al Suediei. A făcut cunoștință cu Henric când a vizitat Kassel în 1751 și s-a căsătorit cu el la 25 iunie 1752. Wilhelmina a fost descrisă ca o frumusețe a vremii. Wilhelmina li Henric au avut propria lor curte și au locuit la castelul Rheinsberg din Berlin. Wilhelmina nu a avut copii cu Henric, despre care s-a spus că acorda mai multă atenție preietenilor bărbați decât ei. Cuplul
Wilhelmina de Hesse-Kassel () [Corola-website/Science/335209_a_336538]
-
Linden din Berlin. Prințesa suedeză Hedwig Elizabeth Charlotte de Holstein-Gottorp a descris-o la momentul vizitei ei în 1798: Era o doamnă înaltă și frumoasă, cu o figură bine păstrată, deși foarte subțire, și puteți vedea în continuare remarcabila ei frumusețe din tinerețea ei. Ochii ei sunt mari și plini de viață, deși oarecum proeminenți și cu o privire neliniștită. Este plină de duh și literal, ca urmare a vârstei, ea poartă uneori discuții ale mai multor discipline în același timp
Wilhelmina de Hesse-Kassel () [Corola-website/Science/335209_a_336538]
-
cunoaște mersul pasiunilor; știe cum se nasc și cum mor. Cum se nasc - a arătat cu cea mai deosebită siguranță de analiză în capitolul al treilea din "Femeia de treizeci de ani", această operă bizară care conține atât de mari frumuseți între atât de absurde ficțiuni. Cum mor și cum se sting - a spus-o cu aceeași precizie și cu aceeași forță (...) și în ultimul capitol din " Femeia de treizeci de ani", intitulat: „Bătrânețea unei mame vinovate”. Nimic mai mai adevărat
Femeia de treizeci de ani () [Corola-website/Science/335199_a_336528]
-
de remarcat sursele de inspirație ale lui Mișu Popp, picturi de Michelangelo, Leonardo Da Vinci, Rafael, Rembrandt, Peter Paul Rubens, Johann Michael Rothmayr, Jan van Luyken la Gustave Doré. Mișu Popp a preluat de la Rafael atitudinile elegante ale personajelor și frumusețea pură, de la Michelangelo forța și vitalitatea. Se poate spune chiar că, pictorul a fost impresionat de maniera lui Tintoretto prin modul cum acesta din urmă a realizat semnificația gesturilor sau îndrăzneala miscărilor. Caracteristicile principale privitoare la tehnica și spiritul compozițiilor
Lista picturilor murale din Satulung () [Corola-website/Science/335315_a_336644]