KorAP: Find »[drukola/base=ipoteză & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...969 970 971 ...1013 >

25,311 matches

Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563

de analiză sociologică este făcută, în primul rând, după criterii ilustrative. Ele au fost selectate pentru faptul că lasă să transpară cu claritate structurile fundamentale ale gândirii sociologice. Din acest motiv, am considerat inoportună comentarea valorii lor de adevăr în calitate de ipoteze explicative particulare. De la început este necesar să fac o precizare asupra completitudinii analizei propuse în această carte. Nu stă în intenția mea să sugerez cititorului că ceea ce este prezent aici reprezintă toate structurile fundamentale ale gândirii sociologice. Ele sunt, după

[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
lege trebuie luat aici în sensul său cel mai general, și anume cel de enunț teoretic referitor la o clasă de fenomene, propoziție din care teoriile sunt compuse. Teoriile și legile cu care lucrează sociologia nu sunt totdeauna doar simple ipoteze. Uneori, ele sunt mai mult decât atât, fiind sprijinite de solide argumente teoretice și de fapte empirice. Cel mai adesea, ele sunt însă mai puțin decât ipotezele cu care ne-au obișnuit științele dezvoltate, fiind formulări încă primitive, compuse din

[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
compuse. Teoriile și legile cu care lucrează sociologia nu sunt totdeauna doar simple ipoteze. Uneori, ele sunt mai mult decât atât, fiind sprijinite de solide argumente teoretice și de fapte empirice. Cel mai adesea, ele sunt însă mai puțin decât ipotezele cu care ne-au obișnuit științele dezvoltate, fiind formulări încă primitive, compuse din abstracții confuze. Problema lor nu este aceea de a fi testate - admise ca legi sau respinse ca erori -, ci de a fi precizate, dezvoltate din formulări aproximative

[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
amenințări externe crește coeziunea grupurilor sociale? de ce și cum poziția ierarhică influențează nivelul de satisfacție a muncii. Prin modelul explicativ, legea cauzală se integrează într-un corp teoretic mai general. Funcțiile modelului explicativ. În procesul de constituire și verificare a ipotezelor cauzale, modelul teoretic explicativ al acestora nu reprezintă un simplu lux, ci un element vital, indispensabil. El are multiple funcții. • Funcție euristică. Pornind de la cunoștințele acumulate se pot face ipoteze asupra unor posibile relații cauzale. Legea ierarhie/diferențiere a satisfacției

[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
Funcțiile modelului explicativ. În procesul de constituire și verificare a ipotezelor cauzale, modelul teoretic explicativ al acestora nu reprezintă un simplu lux, ci un element vital, indispensabil. El are multiple funcții. • Funcție euristică. Pornind de la cunoștințele acumulate se pot face ipoteze asupra unor posibile relații cauzale. Legea ierarhie/diferențiere a satisfacției muncii este o bună ilustrare. Ea a fost formulată ca ipoteză pe baza imaginării unui model teoretic al relației de asociere între poziția ierarhică și nivelul de satisfacție a muncii

[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
lux, ci un element vital, indispensabil. El are multiple funcții. • Funcție euristică. Pornind de la cunoștințele acumulate se pot face ipoteze asupra unor posibile relații cauzale. Legea ierarhie/diferențiere a satisfacției muncii este o bună ilustrare. Ea a fost formulată ca ipoteză pe baza imaginării unui model teoretic al relației de asociere între poziția ierarhică și nivelul de satisfacție a muncii. Organizarea ierarhică se caracterizează printr-o distribuție inegală, de-a lungul ierarhiei, a puterii și influenței sociale, statutului și prestigiului social

[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
că pe măsură ce urcăm spre vârful ierarhiei unei întreprinderi, sursele de satisfacție se vor multiplica mai rapid decât cele de insatisfacție. Ciclul de cristalizare a unei legi cauzale ar putea fi următorul: ANALIZA TEORETICĂ (Model explicativ ipotetic al procesului de producere) → IPOTEZĂ DE RELAȚIE CAUZALĂ → VERIFICARE EMPIRICĂ A IPOTEZEI CAUZALE → LEGE CAUZALĂ. • Garanție a generalității relației cauzale, cât și a caracterului ei de lege. O regularitate empirică constatată într-un anumit context poate dispărea cu desăvârșire într-un alt context. Modelul explicativ

[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
întreprinderi, sursele de satisfacție se vor multiplica mai rapid decât cele de insatisfacție. Ciclul de cristalizare a unei legi cauzale ar putea fi următorul: ANALIZA TEORETICĂ (Model explicativ ipotetic al procesului de producere) → IPOTEZĂ DE RELAȚIE CAUZALĂ → VERIFICARE EMPIRICĂ A IPOTEZEI CAUZALE → LEGE CAUZALĂ. • Garanție a generalității relației cauzale, cât și a caracterului ei de lege. O regularitate empirică constatată într-un anumit context poate dispărea cu desăvârșire într-un alt context. Modelul explicativ ne oferă o bază pentru a presupune

[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
și sociale (asociate frecvent cu rasa) și criminalitate. Regularitățile empirice nu pot fi considerate din acest motiv, decât cu multă prudență, drept legi ipotetice. Modelul explicativ nu va ajuta să precizăm entitățile abstracte din aluatul inform al relațiilor empirice. Verificarea ipotezelor cauzale. Existența unui model explicativ plauzibil poate fi considerată drept o primă verificare a unui enunț cauzal, conferindu-i acestuia statutul unei ipoteze solide. Analiza teoretică le selectează din mulțimea ipotezelor rivale pe acelea care par mai plauzibile, propunându-le

[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
ipotetice. Modelul explicativ nu va ajuta să precizăm entitățile abstracte din aluatul inform al relațiilor empirice. Verificarea ipotezelor cauzale. Existența unui model explicativ plauzibil poate fi considerată drept o primă verificare a unui enunț cauzal, conferindu-i acestuia statutul unei ipoteze solide. Analiza teoretică le selectează din mulțimea ipotezelor rivale pe acelea care par mai plauzibile, propunându-le verificării empirice. Mai mult, verificarea empirică nu este nici ea absolută. Analiza teoretică poate preciza condițiile în care regularitatea empirică constatată este posibil

[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
entitățile abstracte din aluatul inform al relațiilor empirice. Verificarea ipotezelor cauzale. Existența unui model explicativ plauzibil poate fi considerată drept o primă verificare a unui enunț cauzal, conferindu-i acestuia statutul unei ipoteze solide. Analiza teoretică le selectează din mulțimea ipotezelor rivale pe acelea care par mai plauzibile, propunându-le verificării empirice. Mai mult, verificarea empirică nu este nici ea absolută. Analiza teoretică poate preciza condițiile în care regularitatea empirică constatată este posibil să nu mai fivalabilă. Modelul explicativ constituie deci

[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
mai plauzibile, propunându-le verificării empirice. Mai mult, verificarea empirică nu este nici ea absolută. Analiza teoretică poate preciza condițiile în care regularitatea empirică constatată este posibil să nu mai fivalabilă. Modelul explicativ constituie deci atât un prim test al ipotezelor cauzale, cât și un complement al verificării empirice, o parte esențială a sistemului de testare finală. Analizând mobilitatea socială și factorii săi, Duncan, Featherman și Duncan (1972) își pun, printre altele, următoarea întrebare: mediul de proveniență al persoanei influențează mai

[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
1972) își pun, printre altele, următoarea întrebare: mediul de proveniență al persoanei influențează mai mult aspirațiile de poziție socială sau poziția socială efectiv obținută? La această întrebare este greu de dat, la nivelul cunoștințelor actuale, un răspuns. Se pot formula ipoteze teoretice care să susțină atât o alternativă (aspirațiile sunt mai puternic determinate), cât și cealaltă (poziția socială efectivă este mai puternic determinată). În aceste condiții, analiza empirică reprezintă un test cu capacitatea de a selecta ipoteza corectă dintre ipotezele rivale

[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
răspuns. Se pot formula ipoteze teoretice care să susțină atât o alternativă (aspirațiile sunt mai puternic determinate), cât și cealaltă (poziția socială efectivă este mai puternic determinată). În aceste condiții, analiza empirică reprezintă un test cu capacitatea de a selecta ipoteza corectă dintre ipotezele rivale, egal plauzibile teoretic. Datele empirice obținute de cercetătorii americani susțin cea de a doua ipoteză: poziția socială reală a persoanelor este mai puternic influențată de mediul de proveniență decât aspirațiile referitoare la poziția socială. Astfel, coeficientul

[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
formula ipoteze teoretice care să susțină atât o alternativă (aspirațiile sunt mai puternic determinate), cât și cealaltă (poziția socială efectivă este mai puternic determinată). În aceste condiții, analiza empirică reprezintă un test cu capacitatea de a selecta ipoteza corectă dintre ipotezele rivale, egal plauzibile teoretic. Datele empirice obținute de cercetătorii americani susțin cea de a doua ipoteză: poziția socială reală a persoanelor este mai puternic influențată de mediul de proveniență decât aspirațiile referitoare la poziția socială. Astfel, coeficientul de regresie a

[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
cealaltă (poziția socială efectivă este mai puternic determinată). În aceste condiții, analiza empirică reprezintă un test cu capacitatea de a selecta ipoteza corectă dintre ipotezele rivale, egal plauzibile teoretic. Datele empirice obținute de cercetătorii americani susțin cea de a doua ipoteză: poziția socială reală a persoanelor este mai puternic influențată de mediul de proveniență decât aspirațiile referitoare la poziția socială. Astfel, coeficientul de regresie a profesiei tatălui (indicator al mediului de proveniență) este 32 în cazul ocupației actuale a copiilor, pe când

[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
mediul de proveniență decât aspirațiile referitoare la poziția socială. Astfel, coeficientul de regresie a profesiei tatălui (indicator al mediului de proveniență) este 32 în cazul ocupației actuale a copiilor, pe când în cazul aspirațiilor lor profesionale, de 23. Verificarea empirică oferă ipotezei selectate un plus de plauzibilitate, slăbind șansele ipotezei rivale. Este clar însă că nici verificarea empirică nu conferă certitudine absolută, ci produce doar o ipoteză mai puternică. Nu avem astfel nici o garanție că în toate societățile această ipoteză este cea

[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
socială. Astfel, coeficientul de regresie a profesiei tatălui (indicator al mediului de proveniență) este 32 în cazul ocupației actuale a copiilor, pe când în cazul aspirațiilor lor profesionale, de 23. Verificarea empirică oferă ipotezei selectate un plus de plauzibilitate, slăbind șansele ipotezei rivale. Este clar însă că nici verificarea empirică nu conferă certitudine absolută, ci produce doar o ipoteză mai puternică. Nu avem astfel nici o garanție că în toate societățile această ipoteză este cea corectă. O analiză teoretică ne poate duce, dimpotrivă

[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
ocupației actuale a copiilor, pe când în cazul aspirațiilor lor profesionale, de 23. Verificarea empirică oferă ipotezei selectate un plus de plauzibilitate, slăbind șansele ipotezei rivale. Este clar însă că nici verificarea empirică nu conferă certitudine absolută, ci produce doar o ipoteză mai puternică. Nu avem astfel nici o garanție că în toate societățile această ipoteză este cea corectă. O analiză teoretică ne poate duce, dimpotrivă, la ipoteza că în societățile în care se duce o politică activă de egalizare a șanselor (de

[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
empirică oferă ipotezei selectate un plus de plauzibilitate, slăbind șansele ipotezei rivale. Este clar însă că nici verificarea empirică nu conferă certitudine absolută, ci produce doar o ipoteză mai puternică. Nu avem astfel nici o garanție că în toate societățile această ipoteză este cea corectă. O analiză teoretică ne poate duce, dimpotrivă, la ipoteza că în societățile în care se duce o politică activă de egalizare a șanselor (de exemplu, în societățile socialiste), ipoteza opusă va fi mai probabilă; mediul de proveniență

[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
Este clar însă că nici verificarea empirică nu conferă certitudine absolută, ci produce doar o ipoteză mai puternică. Nu avem astfel nici o garanție că în toate societățile această ipoteză este cea corectă. O analiză teoretică ne poate duce, dimpotrivă, la ipoteza că în societățile în care se duce o politică activă de egalizare a șanselor (de exemplu, în societățile socialiste), ipoteza opusă va fi mai probabilă; mediul de proveniență determină într-o măsură mai mare aspirațiile decât poziția reală obținută. Desigur

[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
astfel nici o garanție că în toate societățile această ipoteză este cea corectă. O analiză teoretică ne poate duce, dimpotrivă, la ipoteza că în societățile în care se duce o politică activă de egalizare a șanselor (de exemplu, în societățile socialiste), ipoteza opusă va fi mai probabilă; mediul de proveniență determină într-o măsură mai mare aspirațiile decât poziția reală obținută. Desigur, o asemenea ipoteză ar trebui și ea să fie verificată empiric. Verificarea empirică este în mod special importantă în primele

[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
societățile în care se duce o politică activă de egalizare a șanselor (de exemplu, în societățile socialiste), ipoteza opusă va fi mai probabilă; mediul de proveniență determină într-o măsură mai mare aspirațiile decât poziția reală obținută. Desigur, o asemenea ipoteză ar trebui și ea să fie verificată empiric. Verificarea empirică este în mod special importantă în primele faze ale dezvoltării științelor sociale, caracterizate printr-un corp teoretic amorf, în care formulările vagi și imprecise se amestecă cu prejudecățile. Verificarea empirică

[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
și ea să fie verificată empiric. Verificarea empirică este în mod special importantă în primele faze ale dezvoltării științelor sociale, caracterizate printr-un corp teoretic amorf, în care formulările vagi și imprecise se amestecă cu prejudecățile. Verificarea empirică a diferitelor ipoteze ce par plauzibile, „rezonabile”, curăță terenul teoretic, eliminând cele mai multe dintre presupozițiile eronate și întărind rivalele lor. Dificultățile stabilirii cauzalitățiitc "Dificultățile stabilirii cauzalității" Practica sociologică a scos la iveală faptul că explicația cauzală, atât de simplu de mânuit la prima vedere

[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
corelație empirică semnificativă între stilul de conducere la nivelurile superioare ale organizațiilor și stilul de conducere de la nivelurile inferioare. Presupunând că această corelație exprimă o relație cauzală despre ale cărei mecanisme nu putem face presupoziții rezonabile, putem totuși emite o ipoteză destul de sigură cu privire la independența/dependența reciprocă a celor două variabile. Stilul de conducere al direcției întreprinderii poate fi presupus a fi independent în raport cu stilul de conducere de la nivelurile inferioare. Și, pe această bază, putem accepta ca fiind mai plauzibilă ipoteza

[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]