26,035 matches
-
bari înaintea fiecărui test și care nu trebuie să fie reîncărcat în timpul fiecărui test. La ieșirea dispozitivului de comandă a frânei simulatorul trebuie să încorporeze un orificiu cu un diametru variind între 4,0 și 4,3mm inclusiv. Volumul conductei măsurat de la orificiu până la inclusiv capul cuplajului trebuie să fie de 385 ± 5cm3 (care se consideră a fi echivalentul volumului unei conducte de 2,5m lungime cu un diametru interior de 13mm și având o presiune de 6,5bari). Presiunile în
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
fi echivalentul volumului unei conducte de 2,5m lungime cu un diametru interior de 13mm și având o presiune de 6,5bari). Presiunile în conducta de comandă la care se face referire la punctul 3.3.3 trebuie să fie măsurate imediat în avalul orificiului. 3.3.2. Comanda sistemului de frânare trebuie să fie proiectată în așa fel încât randamentul său la utilizare să nu fie afectat de dispozitivul de testare. 3.3.3. Simulatorul trebuie să fie stabilit, spre
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
presiune (p) și la o viteză inițială de 40 km/h (în cazul testelor de Tipul I) sau 60 km/h (în cazul testelor de Tipul III), cu o temperatură inițială la frânare aproximativ egală, fără a depăși 100 0C, măsurată pe suprafața exterioară a cilindrului. Aplicările au loc la o presiune a factorilor ce activează frâna suficientă pentru a da o forță de rotație echivalentă cu o rată de frânare (z) de cel puțin 0.50. Presiunea factorilor ce activează
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
rezultate va fi considerată performanța la temperaturi scăzute. 3.5.2. Testul de Tipul I 3.5.2.1. Acest test va fi efectuat la o viteză de 40 km/h și o temperatură inițială ce nu depășește 100 0C, măsurată pe suprafața exterioară a cilindrului. 3.5.2.2. Rata de frânare va fi menținută la 0.07 incluzand rezistența de rulare (vezi punctul 3.2.4.) 3.5.2.3. Durata testului va fi de două minute și 33
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
dispozitivul de comandă 2.2.10. K: forța suplimentară a dispozitivului de comandă prin convenție; aceasta este definită ca fiind forța D corespunzătoare punctului de intersecție a axei x a curbei de extrapolare exprimată de P în termenii lui D, măsurate cu sistemul de comandă în poziția mediană de mișcare (vezi diagrama 2 și 3 în Apendicele 1) 2.2.11. KA: forța prag a dispozitivului de comandă aceasta este forța maximă pe capul de cuplare care poate fi aplicată pe
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
al transmisiei 2.2.17. s: mișcarea de comandă (exprimată în milimetri) 2.2.18. s': mișcarea de comandă efectivă (exprimată în milimetri) fixată conform cu cerințele punctului 9.4.1. 2.2.19. s": mișcarea liberă a actantului cilindrului principal, măsurat în milimetri la capul de cuplare 2.2.20. s0: pierderea de mișcare, aceasta este să spunem mișcarea, măsurată în milimetri, a capului de cuplare când este împins în așa fel că se mișcă de la un punct de 300 mm
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
efectivă (exprimată în milimetri) fixată conform cu cerințele punctului 9.4.1. 2.2.19. s": mișcarea liberă a actantului cilindrului principal, măsurat în milimetri la capul de cuplare 2.2.20. s0: pierderea de mișcare, aceasta este să spunem mișcarea, măsurată în milimetri, a capului de cuplare când este împins în așa fel că se mișcă de la un punct de 300 mm pe planul orizontal la un punct de 300 mm mai jos, transmisia rămânând staționară 2.2.21. 2SB Urcarea
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
a capului de cuplare când este împins în așa fel că se mișcă de la un punct de 300 mm pe planul orizontal la un punct de 300 mm mai jos, transmisia rămânând staționară 2.2.21. 2SB Urcarea sabotului frânei măsurat pe diametrul paralel la mecanismul operațional și fără ca frânele să fie ajustate în timpul testului (exprimate în milimetri) 2.2.22. 2SB urcarea minimă a sabotului central (deplasarea minimă a sabotului), în milimetri pentru discul cu tambur de frână 2SB = 2
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
de pornire KA 5.2.4. Forța de umezire D1 5.2.5. Forța de tractare D2 5.3. în cazul unei transmisii mecanice a sistemului de frânare prin inerție, trebuie determinate următoarele: 5.3.1. Rata de reducere iH0 măsurată în poziția mediană de deplasare a controlului. 5.3.2. Forța P' pe fața de producere a dispozitivului de conrol ca una dintre funcțiile forței impulsului D asupra barei de tractare. Forta suplimentară K și eficiența trebuie determinate din curba
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
care este alimentată linia de control, nu va fi mai mic de jumătate din nivelul energetic inițial, obținut la începutul aplicării acestui test. 5.1.2. Cerințe suplimentare 5.1.2.1. Coeficientul de aderenta a suprafeței de drum este măsurat pentru vehiculul în cauză, prin metoda descrisă la pc. 1.1. Apendicele la această Anexă. 5.1.2.2.Testul de frânare va fi efectuat cu motorul oprit și cu vehiculul încărcat. 5.1.2.3. Timpul de frânare t
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
fi considerat ca fiind satisfăcător, atunci când condiția ε >/ =0,75 este satisfăcută, unde ε reprezintă gradul de aderență utilizat, așa cum este definit la pc. 1.2. al Apendicelui 2 din această Anexă. 5.2.2. Aderența utilizată (ε) va fi măsurată pe suprafețe de drum cu un coeficient de aderența de 0,3 (7)sau mai puțin, și de 0,8 (pe drumuri uscate), la o viteză inițială de 50 km/h. pentru a evita efectele temperaturilor diferite pentru frânare, se
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
acțiune, și aderența utilizată () va fi dată de aceeași formulă prezentată la punctul 1.2.1. de mai sus. 1.2.6. În cazul unui vehicul echipat cu un sistem de frânare antiblocare de categoria 3, valoarea lui zAL este măsurată pe fiecare axă care are cel puțin o roată controlată în mod direct. * Exemplu: pentru un vehicul cu două axe cu un sistem de frânare antiblocare funcționând numai pe axul din spate (2), aderența utilizată () este dată de formula: * Acest
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
punctul 2.2.3. pentru remorci sau punctul 2.3.1. pentru semiremorci. 2.1.5. Dacă >1,00 măsurătorile coeficientului de aderemță sunt repetate. O eroare de 10% este acceptată. 2.1.6. Rata maximă de frânare (zRAL) este măsurată cu sistemul operațional de frânare antiblocare și vehicolul tractat nefrânat, bazat pe valorile aproximative a trei teste, la fel ca în punctul 2.1.3. al acestei anexe. 2.2. Remorci 2.2.1. Măsurarea lui k (cu sistemul de
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
de aderență. Apendicele 3 Performanța pe diferite suprafețe de aderență 1. VEHICULE CU MOTOR 1.1. Rata de frânare prevazuta la care se face referire la punctul 5.3.5. al prezentei Anexe poate fi calculată în funcție de coeficientul de aderență măsurat pe cele două suprafețe pe care este întreprins acest test. * Aceste două suprafețe vor satisface condițiile prevazute la punctul 5.3.4. al prezentei Anexe. 1.2. Coeficientul de aderență (kH și kL) a suprafeței cu aderență ridicată și scăzută
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
procedurile de testare stabilite / prescrise în prezenta Anexă și în conformitate cu următoarele cerințe: 4.3. Tipul 0 de test de performanță la rece: 4.3.1. Se vor face trei aplicări de frâne la temperatura inițială sub 100șC. Temperatura va fi măsurată în conformitate cu condițiile de la punctul 2.1.4.4. 4.3.2. În cazul garniturilor de frână destinate folosirii la vehicule de categoriile M și N, aplicarea frânelor se va face de la o viteză inițială de rotație echivalentă cu cea prezentă
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
Apendice se bazează pe testarea cu ajutorul dinamometrului inerțial. Alternativ, testările se pot efectua pe un vehicul de testare sau pe un banc de încercare a drumului de rulare; cu condiția ca să fie realizate aceleași condiții de testare și să fie măsurați aceeași parametri ca la testarea cu ajutorul dinamometrului inerțial. 2. ECHIPAMENTUL DE TESTARE În vederea testelor dinamometrul inerțial trebuie să fie montat pe frâna vehiculului în cauză. Dinamometrul trebuie să fie programat pentru înregistrarea continuă a vitezei de rotație, a cuplului de
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
de încălzire Frâna trebuie să fie încălzită la frânarea continuă în conformitate cu Anexa II, punctul 1.3.2., pornind de la o temperatură a rotorului frânei de 100oC. 3.2.2. Randamentul la încălzire La încheierea procedurii de încălzire, trebuie să se măsoare randamentul la încălzire pornind de la o viteză inițială de 40 km/h conform condițiilor de la punctul 3.1. de mai sus folosind aceeași presiune în conductă sau forță de aplicare (condițiile de temperautră pot fi diferite). Încetinirea medie completă cu
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
de limitare) care garantează că vehiculul poate fi încă frânat de către sistemul de frânare de serviciu, dar cu o performanță prevăzută pentru sistemul de frânare secundara. 1 Presiunile specificate în prezenta anexă și în Anexele următoare sunt relative și se măsoară în bari. 1 1 Curbele de aderență folosite de fiecare osie înseamnă curbele care indică aderența folosită de osia I trasată în raport cu viteza de frânare a vehiculului conform condițiilor de încărcare specificate. 2 În cazul semiremorcilor, z reprezintă forța de
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
și limitează turația motorului prin intermediul unei "unități centrale de control" care primește permanent semnale de la senzori, dozând corect cantitatea de motorină injectată. Controlul precis al timpilor de injecție este secretul reducerii consumului și al emisiilor poluante. Timpii de injecție sunt măsurați în unghiuri de rotație ai arborelui cotit înainte de punctul mort superior. De exemplu, dacă unitatea centrală de control inițiază injecția cu 10 grade înainte de punctul mort superior, vorbim despre un avans la injecție de 10 grade. Avansul la injecție optim
Motor diesel () [Corola-website/Science/304136_a_305465]
-
de clase prezintă proprietatea de piezoelectricitate, iar dintre acestea 10 clase (cele polare, care se polarizează spontan) sînt și piroelectrice. Coeficientul piroelectric arată ce polarizare electrică se obține la variația cu o unitate a temperaturii: unde D este polarizarea electrică măsurată în C/m², p este coeficientul piroelectric în unități de C/m²K, iar "θ" este temperatura în K sau °C. Efectul piroelectric are la nivel molecular două componente: Pentru a măsura separat cele două componente materialul este montat în așa
Piroelectricitate () [Corola-website/Science/304178_a_305507]
-
o unitate a temperaturii: unde D este polarizarea electrică măsurată în C/m², p este coeficientul piroelectric în unități de C/m²K, iar "θ" este temperatura în K sau °C. Efectul piroelectric are la nivel molecular două componente: Pentru a măsura separat cele două componente materialul este montat în așa fel încît să nu se poată deforma și deci componenta indirectă (piezoelectrică) să nu fie activată. Cele două efecte pot acționa în același sens sau în sensuri contrare, determinînd astfel coeficientul
Piroelectricitate () [Corola-website/Science/304178_a_305507]
-
sau nepulverizabilă. Pentru anumite substanțe este preferabil să se determine punctul de congelare sau de solidificare. Acesta este motivul pentru care normele acestor determinări figurează și prezenta metodă. Acolo unde, datorită proprietăților specifice ale substanței, nici un parametru nu poate fi măsurat într-un mod satisfăcător, se poate determina punctul de curgere. 1.2. DEFINIȚII ȘI UNITĂȚI Punctul de topire se definește ca temperatura la care are loc tranziția de fază din stare solidă în stare lichidă, la presiunea atmosferică, temperatură care
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
presiunea atmosferică Sunt descrise cinci tipuri de metode, și anume: metoda capilară, metoda blocului fierbinte, determinarea punctului de congelare, metoda analizei termice și determinarea punctului de curgere (pentru uleiurile din petrol). În anumite cazuri, poate fi mai ușor să se măsoare punctul de congelare în locul punctului de topire. 1.4.1. Metoda tubului capilar 1.4.1.1. Dispozitiv cu baie de lichid Se introduce o cantitate mică de substanță pulverizată fin într-un tub capilar și se tasează cu atenție
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
diviziune se citește plasând acul indicator în dreptul acesteia. 1.4.2.2. Microscop pentru determinarea punctului de topire Pentru determinarea punctelor de topire cu cantități foarte mici de substanță se folosesc câteva tipuri de microscoape optice cu încălzire. Temperatura se măsoară în general cu ajutorul unui termocuplu sensibil, dar și cu ajutorul unui termometru cu mercur. Dispozitivul tip pentru determinarea punctului de topire prin microscopie optică la cald este format dintr-o incintă cu încălzire, care conține o placă de metal deasupra căreia
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
de testat. 1.4.3. Metoda de determinare a punctului de congelare Se introduce eșantionul într-o eprubetă specială și se așează într-un aparat care permite determinarea punctului de congelare. Se agită ușor eprubeta pe parcursul răcirii, iar temperatura este măsurată la intervale adecvate. Din momentul în care temperatura rămâne constantă la câteva citiri, valoarea acesteia este considerată punct de congelare (după corecția termometrică). Trebuie evitată răcirea forțată prin menținerea echilibrului între faza solidă și cea lichidă. 1.4.4. Analiza
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]