24,561 matches
-
o a treia care își are rădăcinile în gândirea lui Pitagora. Filosofia platonică Concepția platonică a naturii constă în dualismul care își are originea în intuiția lumii ideilor, pe baza căreia lumea reală nu este perfectă, nici bună, pentru că este ruptă de lumea ideilor. Totuși, tendința este aceea de a face să coincidă lumea reală cu cea ideală și de a se găsi scheme teoretice în care să se dea consistență lumii reale, naturii și omului. Această căutare exasperată a schemelor
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
o parte încearcă să o domine, iar pe de altă parte recunosc imposibilitatea de a o înfrunta. Tratamentul global induce o viziune specifică asupra durerii. Ea devine o experiență mereu negativă, motiv pentru care riscă să fie considerată o experiență ruptă de celelalte aspecte ale vieții. Reacția imediată este aceea de a o suprima fără a fi interogată. Medicina favorizează o înțelegere pozitivistă (nu pozitivă) și reductivă a vieții, studiată în domeniul biologiei. Omul se află într-o poziție externă și
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
omului, a demnității și a vieții sale; dezordinea morală care consistă în dihotomia libertății de adevăr. În acest mod, absolutizarea libertății în mod individualist predispune la eliminarea celuilalt; separarea în ambientul antropologic. Subiectul uman este definit în relație cu raționalitatea, ruptă de natura și de corporalitatea sa. Prin urmare, este titular de drepturi numai cel care se prezintă cu o deplină sau cel puțin cu o autonomie personală incipientă; exaltarea subiectului a cauzat fenomenul relativismului moral, definit ca un „pericol foarte
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
unui sufragiu masculin și cenzitar. În plus, de vreme ce comuna a fost botezată "societate a cetățenilor proprietari", puterea centrală s-a temut de atunci de autonomia ei și a intenționat să o limiteze. Să mai amintim totodată că legea municipală "a rupt cu cele două principii majore ale absolutismului: elitismul și supunerea"3. În sfârșit, experiența sufragiului, cu scopul de a alege din sânul comunității reprezentantul însărcinat cu exercitarea responsabilităților rezervate altădată reprezentanților regelui, nobililor, sau Bisericii, a lăsat o impresie durabilă
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
se desfășura mai curând în interiorul marilor ansambluri decât în parcul orașului. Bugetul era acum distribuit pentru cheltuielile casei, mai ales pentru aparatură electrocasnică, ceea ce favoriza interacțiunile familiale. Această nouă artă de a trăi invita neourbanii locuitori ai marilor ansambluri să rupă legătura atât cu trecutul lor rural, cât și cu orașul de odinioară. În această perioadă în care, în general, anchetele sociologice înregistrau predominanța culturii urbane asupra culturii rurale 132, raționalitatea locuirii în marile ansambluri însemna promovarea unui mod de viață
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ca antidot al acestui rău de temut"394. Serviciile statului sunt în general conștiente că practică discriminări în privința accesului la locuință ale căror victime sunt populațiile cele mai precare și imigranții, însă prefecții se folosesc rar de prerogative, fiind uneori rupți de cunoașterea situațiilor concrete (nu sunt totdeauna informați asupra locuințelor vacante) și adesea atenți, prin tradiție, să nu facă valuri. Pe scurt, de la începutul anilor 1990, soluțiile la problema locuințelor pentru persoanele cele mai defavorizate nu lipsesc, doar că ele
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
se stabilesc". 3 Fragmentarea teritorială și excluderea socială (orașe care pierd și orașe care câștigă), deficiențele de "monitorizare" (sunt tot mai dificil de distins limitele orașului, raporturile omului cu teritoriul său identități teritoriale fragilizate, forme de sociabilitate slăbită), politici urbane rupte de politicile sociale (politici de schimbare în plan material, infrastructural, fără a se ține cont de părerea, de voința, de aspirațiile locuitorilor orașului acolo unde astăzi e o fabrică, mâine apare un butic, în locul unui parc apare un cvartal de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
lor, și cu simpatia înțelegerii. ε) Relația dintre subiect și obiect este cea mai strînsă, în domeniul rîsului, atunci cînd subiectul nutrește o simpatie pozitivă pentru obiect. Surîsului sau rîsului le poate fi dată dinainte o legătură ce nu se rupe pentru faptul că obiectul este văzut în micimea sau în autocontradicția sa. O asemenea legătură există între părinți și copii, între frați, între prieteni, și pretutindeni unde stăruie o iubire de oameni și un simț pentru viața sufletească umană. Superioritatea
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
părți ale aceleiași trăiri. Cei născuți de două ori pot trăi contraste mai puternice decît li se întîmplă de obicei celor născuți o dată. Unor asemenea născuți de de două ori, a căror viață se despică în perioade, între care se rupe pînă și legătura amintirii, se poate chiar să le vină foarte greu să ajungă la contopirea sau organizarea sentimentelor contrastante în cel mai înalt grad, care pun stăpînire succesiv pe suflet. Dar cînd se întîmplă totuși calegătura să reușească, cei
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
de integrare. Gazeificarea transformă materia primă în componente gazoase prin aplicarea căldurii sub presiune, în prezența vaporilor de apă. Oxidarea parțială a materiei prime, prin injectarea aerului sau a oxigenului în instalația de gazeificare, furnizează căldură. Împreună, căldura și presiunea rup legăturile dintre elementele constitutive ale materiei prime, grăbind reacțiile chimice și producând gaz de sinteză. Mineralele din materia primă (cenușă) se separă la baza gazeificatorului ca o zgură transparentă inertă sau ca un produs solid valorificabil. Doar o mică parte
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
obțineți de la el o mai bună mărturie a intențiilor lui, ați merge pe un drum mai sigur; pe cînd, dacă vă repeziți cu violența la el, necunoscîndu-i planul, s-ar face o spărtura adîncă în onoarea voastră și s-ar rupe în bucăți inima supușeniei lui. Îndrăznesc să-mi pun viața pentru el, ca a scris asta ca să-mi încerce dragostea pentru domnia voastră, și fără nici o intenție primejdioasa. GLOUCESTER: Așa crezi? EDMUND: Daca domnia voastră crede de cuviință, vă voi pune eu
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
suita) CORNWALL: Cum e, prieten scump? De cînd venii Și pot să spun: acum, prind stranii vești. REGAN: De-s astfel, orice-osîndă nu-i prea grea Spre-a-l bate pe făptaș. Ce faci, milord? GLOUCESTER: Bătrîna-mi inima s-a rupt, s-a rupt. REGAN: Ce, finul tatei ți-a voit viața? Cel cărui tata-i dădu nume, Edgar? GLOUCESTER: Rușinea, Doamna, aș fi vrut s-ascund. REGAN: Era tovarăș cu chefliii cavaleri Care-l slujesc pe tata? GLOUCESTER: Nu știu
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
e, prieten scump? De cînd venii Și pot să spun: acum, prind stranii vești. REGAN: De-s astfel, orice-osîndă nu-i prea grea Spre-a-l bate pe făptaș. Ce faci, milord? GLOUCESTER: Bătrîna-mi inima s-a rupt, s-a rupt. REGAN: Ce, finul tatei ți-a voit viața? Cel cărui tata-i dădu nume, Edgar? GLOUCESTER: Rușinea, Doamna, aș fi vrut s-ascund. REGAN: Era tovarăș cu chefliii cavaleri Care-l slujesc pe tata? GLOUCESTER: Nu știu, Doamnă. Prea-i
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
my good lord. LEAR: The King would speak with Cornwall. The dear father Would with hîș daughter speak, commands tends service. douăzeci care să nu simtă pe cel care pute. Ia mîna cînd o roată mare coboară dealul, alfel îți rupe gîtul dac-o urmezi; dar cînd roată cea mare urca, las-o să te tragă după ea. Cînd un înțelept are să-ți dea un sfat mai bun, dă-mi-l pe-al meu înapoi: n-aș vrea să-l urmeze
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
than matter; When brewers măr their malț with water; When nobles are their tailors' tutors, Și tu, sperjur, și tu, mimînd virtutea, Ce ești incestuos. Tremura tot, las, Ce în ascuns și sub veșmînt cinstit Ai uneltit s-ucizi. Păcate-ascunse-adînc, Rupeți-vă-nvelișul și-mplorați Ăstor teribili somatori iertare. -Un om sînt, cărui Mai mult i s-a greșit, decît greșit-a. KENT: Vai, cu capul gol! Stăpîne bun, în preajmă-i o colibă; Ți-o da un adăpost contra furtunii. Lasă
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
în here. Nuncle, here's a spirit. Help me, help me! KENT: Give me thy hand. Who's there? Trupu-i gingaș: furtuna-n mintea mea Îmi ia din simțuri orice-alt sentiment Decît ce bate-aici: fiiasca-ngratitudine. Ca si cum gură asta-ar rupe mîna-mi, Că-i duce hrană. Dar voi pedepsi! Nu, nu vreau să mai plîng. Într-așa noapte, Lăsat afară! Toana! Am să-ndur. Pe-o noapte că aceasta! -O, Regan, Goneril, Tatăl bătrîn și bun, ce v-a dat totul
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Biet surghiunit! Zici: regele înnebunește; dar și eu Nebun s-aproape. Am avut un fiu, Acum proscris de sîngele-mi: mi-a vrut Viața, de curînd. Și l-am iubit, Că nici un alt părinte; să-ți spun drept, Durerea mi-a rupt mințile. Ce noapte! Rog pe măria-ta... LEAR: Îți cer iertare. Nobile filosof, prezența voastră. EDGAR: Lui Tom i-e frig. GLOUCESTER: Intra, băiete, în colibă; te-ncălzește. LEAR: Come, let's în all. KENT: This way, my lord. LEAR
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
din minți! Cum v-a-ndurat al meu cumnat s-o faceți? Un om, un prinț, prea dăruit de el? De nu-și trimite cerul duh vădit Mai iute să-nfrîneze-aceste crime, Vor trebui-ntre sine oamenii Că monștrii din adîncuri să se rupă! GONERIL: Tu, papă-lapte, Ce-obraz ai pentru palme, cap spre-afront, Si care n-ai un ochi ca să discerni Onoarea-ți de jignire, si nu știi Că proștii-au milă de cei răi ce-s pedepsiți Nainte de-a greși, tobele
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
la Vrăjmaș Oribilă că la femeie! GONERIL: Prost ridicol! ALBANY: Schimbat, mascat cu sine boț, nu-ți face De monstru chipul! De-ar fi-n firea-mi Aceste mîini de sîngele-mi s-asculte, Te-ar sfîșia și oasele ți-ar rupe. Oricît ai fi un demon, chipul femeiesc Te apară. GONERIL: Mare, curaju-ți strînge... (Intra un sol) Ce vești? SOLUL: Milord, e ducele de Cornwall mort, Slain by hîș servant, going to puț ouț The other eye of Gloucester. ALBANY: Gloucester
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
noi: Pe drumuri e primejdie. OSWALD: Nu pot, doamnă. Stăpîna mi-a-mpus strașnic acest lucru. REGAN: De ce i-a scris lui Edmund? Nu puteai Să-i duci poruncile verbal? Probabil, Ceva ce, nu stiu te-oi iubi nespus, Lasă să-i rup pecetea. OSWALD: Doamna, măi degrabă-aș... REGAN: Știu că stăpîna-ți nu-și iubește soțul, Sînt sigură; ultima dată-aici Zvîrlea ocheade și priviri cu tîlc Lui Edmund. Știu că tu-i ești confident. OSWALD: Eu, doamna? REGAN: Vorbesc cu chibzuința
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
jos, tăicuța, odihnește-te. Să văd în buzunar: scrisorile-acelea-mi Pot fi prieteni. Mort e. -Mi pare rau Doar că n-avu alt gîde. Să vedem. Dă-mi voie, ceară; nu-mi dați blam, maniere: Taină dușmanului s-o știm, le rupem inimi; Hîrtiile e mai îngăduit. (Citește scrisoarea) "Adu-ți aminte jurămintele noastre. Ai multe prilejuri de a scăpa de el; dacă nu-ți lipsește voința, timpul și locul îți vor fi oferite cu mare folos. Nimic nu se împlinește dacă
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Nu-obligă legea luptei să răspunzi Unui necunoscut; nu ești învins, Ci înșelat, trădat. ALBANY: Închide-ți gură, doamna, Sau cu hîrtia asta ți-o astup! (Lui Edmund) Vezi, șir; (Către Goneril) Rea peste-orice cuvînt, citește-ți crimă! Să n-o rupi, doamnă. -Observ că o cunoști. (Da scrisoarea lui Edmund) GONERIL: Și dacă, ce? Legea e-a mea, nu-a ta; Cin' să mă judece? ALBANY: O, monstruos! Cunoști scrisoarea? GONERIL: Nu-ntreba ce știu. (Iese) ALBANY: Urmați-o;-i disperată
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
dat pe față, Pîn-adineauri, cînd m-am înarmat; Nesigur, dar sperînd izbînda-aceasta, Să mă binecuvînte i-am cerut, și-ntreg I-am spus pelerinaju-mi; frînta, inima-i, Prea slabă, vai, conflictul să-l îndure--Ntre bucurie și durere, pătimind, S-a rupt zîmbind. EDMUND: Cuvîntu-ți m-a mișcat, Poate vă face bine; mai vorbește; Îmi pare că mai ai ceva de spus. ALBANY: De-o fi și mai de jale, s-o păstrezi, Că-aproape gata sînt să mă destram De cît am
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
brațe țări Mă lua de gît și-urlă parcă-ar fi vrut Să spargă cerul; se-aruncă pe-al tatei trup Și spuse cea mai jalnică poveste Cu Lear și el, vreodat-auzită. Povestind, Durerea-l copleși, coardele vieții--Ncepură să se rupă; -atunci goarna sună din nou, Și îl lașai că mort. ALBANY: Dar cine-era? EDGAR: Kent, surghiunitul Kent; ce, deghizat Urma pe-un rege dușmănos și-i făcu slujbe Improprii unui sclav. (Intra un curtean, cu un cuțit plin de sînge
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
hipotermic; 29. Tentative de suicid; 30. Intoxicații involuntare; 31. Supradozare droguri; 32. Convulsii; 33. Înec; 34. Electrocutare; 35. Viol; 36. Coagulopatii (trombocitopenii, hemofilii, epistaxis) cu hemoragii masive; 37. Sindrom de coagulare intravasculara diseminata; 38. Insuficientă renală acută; 39. Sarcina ectopica ruptă; 40. Avort complicat cu infecție sau cu șoc hemoragic; 41. Placenta praevia; 42. Apoplexie uteroplacentară; 43. Ruptură uterina; 44. Eclampsie și preeclampsie; 45. ÎI P - multipara, contracții uterine dureroase, membrane rupte; 46. LVII contracții uterine dureroase; 47. Atac de glaucom
EUR-Lex () [Corola-website/Law/210029_a_211358]