24,998 matches
-
în limba română din întreg volumul Lettres Europeennes). Cariera de poet blestemat a românului Ion Caraion, autor de Cântece negre (Chants Noirs, 1946) se va dezvolta mai ales după dezghețul anilor '60: scriitorul este o ureche de dulceață și o ureche de venin. Anatol Baconski este un poet și un prozator baroc (poezii/poesies, 1950; Fluxul memoriei/ Le Flux de la memoire, 1957; Echinoxul nebunilor/ L'Equinoxe des fous, 1967). parabolele sale se hrănesc din cadavrul viu al cotidianului degradat îngrozitor prin
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
infiltrările, de toate formulele și sloganurile burgheze, cosmopolite, cu spada grea, dreaptă, neșovăielnică, a luptei de clasă”. Reproducerea integrală sau aproape integrală a unor documente nu este Întâmplătoare. Ar fi trebuit să aplic mai des procedeul, căci În contextul multor urechi surde de azi, mai eficientă decât „non multa sed multum” mi se pare a fi cealaltă deviză „repetiția e mama Învățării” - așadar din multele și vastele și Întotdeauna aberantele comentarii citite de mine, am citat foarte puține netrunchiate; și numai
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
intre În literatură dezbrăcat de romantism». Ce vrea fiecare din această observație să Înțeleagă, este foarte greu de presupus, Întrucât referințele, cât de sumare, lipsesc. Judecate În comun Însă, ele denotă, evident, confuzionism, nestăpânire a noțiunilor și uzarea lor «după ureche». Ne amintim, aici, de cuvintele lui Bielinski. El spunea despre unii critici că la ei, «gândirea este călăuzită de cuvinte, iar nu cuvintele de gândire». (Ă). Ar mai fi de obiectat «cronicilor» literare, care apar În ziare, și alte carențe
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
1/2 dimineața, rătăcind În zig-zag pe strada Avionoaiei, Însoțit fiind de un viezure de care se află strâns legat cu odgon de vapor și pe care În timpul nopții Îl mănâncă crud și viu, după ce mai Întâi i-a rupt urechile și a stors pe el puțină lămâie.», etc. Prezentând aceste citate, vreau să previn de pe acum o obiecție - posibilă. Din punct de vedere strict gramatical, adică sintactic și morfologic, pasajul de proză este foarte corect. (Ă). Dar În lumina tezelor
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
specie dispărută. Dar chiar când sunt doar umbre, Mă tem să nu-i Împung. De-aceea, spun, spre știință: Cu genu-așa zis lung, Poem ori epopee N-am nici o ceartă veche. Ba, cei ce-i știu pe clasici, Măcar după ureche, Pot pune mărturie: Eu Însumi m-am scăldat În fluvii de poeme. Și cum am mai zburdat! Dar, luând În mână pana, Aveam un obicei. Să-mi spun mereu, ce-i spuse, Bunica fetei ei: «Copilă, sunt bătrână. Mai am
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
a plăcut mai mult: c. Memorează două ghicitori. GRĂDINA ZOOLOGICĂ Gina și Paraschiv sunt în vizită la Grădina zoologică. -Ce multe animale! spune Gina. Girafa ne privește de sus. Zebra este îmbrăcată în pijama. Elefantul are o trompă mare și urechile late. Maimuțele fac tumbe. Paraschiv adaugă: -Crocodilul visează. Un șarpe stă încolăcit.Cangurul poartă un pui în buzunar.Cămila se gândește la nisipurile fierbinți. Rinocerul are un corn în frunte, iar leul se poartă ca un adevărat rege. 1. Scrie
Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]
-
acest stimul informațional trebuie identificat sau recunoscut ca parte a pattern-unlui. Aceste două sub-etape sunt desfășurate în următoarele secțiuni. Stimulii de detecție Când un stimul din mediul înconjurător acționează asupra corpului (ex. lumina intră în retina ochiului, sunetul pătrunde în ureche) trebuie ca acesta să fie transformat într-un cod de impulsuri neuronale, ce este transmis către creier. Stimulul este foarte probabil procesat în continuare la fiecare nivel al analizei, până ce stimulul formează ,,legături de memorie”, ceea ce înseamnă că un anumit
APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
în abilitatea lui de a extrage tipare ale mișcării în funcție de felul cum mediul înconjurător se schimbă din moment în moment, schimbare ce determină răspunsul de acționare. Patternurile mișcării în corpul nostru sunt influențate de receptorii limbii, mușchilor, ochilor, și interiorul urechii care produc importante informații din care patternul trebuie extras. O mare cantitate de informații este conținută de câmpul vizual al mișcării, și pare clar că individul poate folosi aceste informații pentru a realiza analiza orală, ce este unică, a mișcărilor
APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
al secundului, se opri chiar în fața mesei la care mînca acesta; cu amîndouă mîinile împreunate și proptite în toiagul lui făcut din două bețe, își încovoie și mai mult spinarea arcuită, în vreme ce capul i se apleca pieziș, pentru a prezenta urechea cea mai bună. Ă Bucătare, îi spuse Stubb; ducîndu-și repede la gură o bucată cam rumenă - nu ești de părere că biftecul ăsta e prea fript? L-ai bătut prea mult, bucătare și acum e prea fraged. Nu ți-am
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ai nimerit-o. Ține-o acolo și ascultă-mă cu luare-aminte. Ă Cu luare-aminte, zise bătrînul negru, ținîndu-și mîinile așa cum i se poruncise și răsucindu-și capul cărunt, ca și cum ar fi încercat, în zadar, să-și aducă în față ambele urechi. Ă Ei bine, bucătare, vezi tu? biftecul ăsta de balenă al tău era așa de îngrozitor, că l-am făcut să dispară din ochii mei cît am putut mai repede - pricepi, nu-i așa? Foarte bine! Pe viitor, uite ce
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
manevreze și, vreme de cîteva clipe, uriașul strat de grăsime însîngerată se leagănă de colo pînă colo, parcă atîrnat din cer și toți cei prezenți trebuie să bage bine de seamă, ca nu cumva halca de osînză să le julească urechile sau chiar să-i arunce peste bord. Unul dintre harponiști înaintează atunci, cu o armă lungă și tăioasă, numită „sabie de abordare“ și, pîndind un moment prielnic, decupează cu îndemînare o gaură enormă în partea inferioară a hartanului legănător. Apoi
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
amestec de sare și piper - semn de bătrînețe și de experiență îndelungată. într-un cuvînt, avem sub ochi ceea ce vînătorii numesc, în limbaj tehnic, o „balenă căruntă“. Să observăm acum ceea ce aceste capete au oarecum în comun - anume, ochii și urechile, adică organele cele mai importante. Foarte jos, aproape de unghiul unde se-ntîlnesc fălcile balenei, dacă priviți cu luare aminte, veți vedea în sfîrșit un ochi fără gene, care aduce cu ochiul unui mînz, într-atît de disproporționat pare fată de mărimea capului
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
capului. Din această poziție aparte laterală a ochilor cetaceului reiese dar că el nu poate vedea nici un obiect aflat în fața lui, după cum nu poate vedea nici obiectele aflate la pupa. Pe scurt, poziția ochilor unei balene corespunde cu aceea a urechilor omului; și va puteți lesne închipui ce-ar însemna dacă ați percepe lucrurile din jur prin urechile voastre. Ați constata că nu puteți cuprinde în cîmpul vostru vizual decît un unghi de circa treizeci de grade în fața acelei linii laterale
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
obiect aflat în fața lui, după cum nu poate vedea nici obiectele aflate la pupa. Pe scurt, poziția ochilor unei balene corespunde cu aceea a urechilor omului; și va puteți lesne închipui ce-ar însemna dacă ați percepe lucrurile din jur prin urechile voastre. Ați constata că nu puteți cuprinde în cîmpul vostru vizual decît un unghi de circa treizeci de grade în fața acelei linii laterale și cam tot atîtea grade înapoia ei. Și dacă un pericol de moarte ar veni din față
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
care le fac unele balene, cînd sînt urmărite de trei sau patru ambarcațiuni, precum și timiditatea și chiar spaimele cărora par să le cadă pradă - sunt cauzate oarecum de perplexitatea și deznădejdea provocate de existența a două cîmpuri vizuale diametral opuse. Urechea balenei este la fel de bizară ca și ochiul ei. Un om cu totul ignorant în materie de balene, ar putea căuta ore-ntregi acest organ pe cele două capete aflate la îndemîna noastră, fără să dea de el. Urechea nu are
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
diametral opuse. Urechea balenei este la fel de bizară ca și ochiul ei. Un om cu totul ignorant în materie de balene, ar putea căuta ore-ntregi acest organ pe cele două capete aflate la îndemîna noastră, fără să dea de el. Urechea nu are nici un fel de pavilion exterior, iar în cavitatea ei abia dacă poți vîrî o pană, într-atît de minusculă este. Ea e plasată ceva mai în spatele ochiului. în legătură cu acest organ, se cuvine semnalată următoarea deosebire importantă între un cașalot
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
în cavitatea ei abia dacă poți vîrî o pană, într-atît de minusculă este. Ea e plasată ceva mai în spatele ochiului. în legătură cu acest organ, se cuvine semnalată următoarea deosebire importantă între un cașalot și o „balenă normală“: pe cînd primul are urechea deschisă în exterior, cea de-a doua are urechea în întregime acoperită cu o membrană, încît e absolut invizibilă din afară. Nu e oare ciudat că o făptură uriașă ca balena privește lumea printr-un ochi atît de mic și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
într-atît de minusculă este. Ea e plasată ceva mai în spatele ochiului. în legătură cu acest organ, se cuvine semnalată următoarea deosebire importantă între un cașalot și o „balenă normală“: pe cînd primul are urechea deschisă în exterior, cea de-a doua are urechea în întregime acoperită cu o membrană, încît e absolut invizibilă din afară. Nu e oare ciudat că o făptură uriașă ca balena privește lumea printr-un ochi atît de mic și aude tunetele printr-o ureche mai măruntă decît cea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de-a doua are urechea în întregime acoperită cu o membrană, încît e absolut invizibilă din afară. Nu e oare ciudat că o făptură uriașă ca balena privește lumea printr-un ochi atît de mic și aude tunetele printr-o ureche mai măruntă decît cea a unui iepure? Dar dacă ochii ei ar fi la fel de mari ca lentilele giganticului telescop al lui Herschel, iar urechile sale ar fi la fel de încăpătoare ca porțile unei catedrale, văzul și auzul i-ar fi oare
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
uriașă ca balena privește lumea printr-un ochi atît de mic și aude tunetele printr-o ureche mai măruntă decît cea a unui iepure? Dar dacă ochii ei ar fi la fel de mari ca lentilele giganticului telescop al lui Herschel, iar urechile sale ar fi la fel de încăpătoare ca porțile unei catedrale, văzul și auzul i-ar fi oare mai pătrunzătoare și mai ascuțite? Nicidecum. Atunci, de ce încercați să vă „măriți“ puterea de înțelegere? Mai bine, ascuțiți-vă mintea! Să căutăm, cu pîrghiile
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
el, capul începe să aibe înfățișări diferite, după locul de unde-l privești. Dacă te urci în creștet și te uiți la cele două răsuflători în formă de f, întregul cap îți poate apărea ca un imens contrabas, pomenitele orificii fiind „urechile“ sale. Dacă-ți ațintești apoi privirea asupra ciudatei incrustații în formă de pieptene din creștetul capului - o protuberanță verzuie, acoperită de scoici, pe care groenlandezii o numesc „coroană“, iar vînătorii din Mările Sudului „bonetă“ - capul balenei normale îți apare ca
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ar arăta gura unui om dacă ar fi așezată sub bărbie. Mai mult încă, observați că balena nu are nici un nas exterior și că răsuflătoarea ei - în măsura în care aceasta constituie un nas - se află în creștetul capului, observați că ochii și urechile sale se găsesc într-o latură a capului, la o distanță de aproximativ o treime din lungimea lui totală, de la frunte în jos. Vă dați, cred, seama, din toate acestea, că fruntea unui cașalot e ca un zid orb și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
privind-o din față, ai sentimentul dumnezeirii și al forțelor ei înspăimîntătoare, sentiment pe care nici o altă ființă din natură nu ți-l inspiră cu atîta tărie. De fapt, nu vezi nimic, nici o trăsătură precisă, nici nas, nici ochi, nici urechi, nici gură, nici un fel de față - doar fruntea aceea lată ca un firmament și învrîstată cu semne enigmatice, care coboară tăcută, prevestind pieirea corăbiilor, bărcilor și oamenilor. Această frunte uimitoare nu se micșorează nici din profil, deși dac-o privești
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
maternă, placentă în care fătul de balenă zace de la coadă la cap, îndoit ca un arc tătăresc, gata de saltul final. Aripile-i laterale, foarte gingașe, precum și ramificațiile cozii, încă mai păstrau aspectul mototolit și zbîrcit, pe care-l au urechile unui prunc proaspăt sosit pe lumea asta. Ă Sania sau la! strigă Queequeg, privind peste copastie. Puiul e prins, e prins! Cine agățat pe el? Cine lovit pe el? Două deodată - una mare și una mică! Ă Ce te-a
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
mai ciudat îpe care n-aveam să mi-l explic niciodată). Trezindu-mă dintr-un somn scurt, de-a-npicioarelea, am avut senzația oribilă a unei primejdii fatale. Echea din os de balenă mă izbea în coaste, căci stăteam rezemat de ea; urechile îmi țiuiau de fîșîitul velelor care tocmai începuseră să fremete în vînt; credeam că ochii mi-s deschiși, dar, ducîndu-mi în neștire degetele la pleoape, i-am deschis și mai mult. Cu toate astea, nu vedeam în fața mea nici un compas
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]