24,647 matches
-
modificate) și la unele dintre acestea există un dimorfism sexual accentuat. Masculii sunt, de obicei, mult mai mici ca femelele. Multe din ciprinodontiforme se hrănesc mai ales cu larve de țânțari și unele specii sunt întrebuințate în combaterea malariei. Pentru frumusețea lor, multe specii sunt crescute în acvarii. Ordinul ciprinodontiforme cuprinde 10 familii cu 109 de genuri și aproximativ 1013 specii (996 fiind primar dulcicole). În formă fosilă sunt cunoscute începând cu oligocenul. În apele naturale din România există 3 specii
Ciprinodontiforme () [Corola-website/Science/335335_a_336664]
-
spaniolă] are multă prospețime, lumină, ritmuri picante și melodii frumos și excelent armonizate... El [Lalo], la fel ca și Léo Delibes și Bizet, nu caută profunzimea, ci evită cu grijă rutina, caută noi forme și se gândește mai mult la "frumusețea muzicală" și mai puțin la observarea tradițiilor stabilite cum fac germanii". Ceaikovski a înregistrat progrese rapide și constante la concert deoarece și-a recăpătat inspirația după odihna din Clarens iar lucrarea a fost finalizată în doar o lună având în
Concertul pentru vioară (Ceaikovski) () [Corola-website/Science/331535_a_332864]
-
se afla cu călugării săi la Tenkitten, locuitorii de aici l-au arestat. El îi întărea pe însoțitorii săi în acest fel: “Fraților, nu vă întristați! Voi știți că suferim aceste lucruri pentru numele Domnului: puterea sa întrece orice putere, frumusețea sa, orice frumusețe, tăria sa este de nedescris, milostivirea sa este extraordinară. Ce este atunci mai interesant și mai frumos decât să ne consumăm viața pentru preaiubitul nostru Isus?". Cuvintele sale au trezit reacția șefului gărzii, care l-a zdruncinat
Adalbert de Praga () [Corola-website/Science/331540_a_332869]
-
călugării săi la Tenkitten, locuitorii de aici l-au arestat. El îi întărea pe însoțitorii săi în acest fel: “Fraților, nu vă întristați! Voi știți că suferim aceste lucruri pentru numele Domnului: puterea sa întrece orice putere, frumusețea sa, orice frumusețe, tăria sa este de nedescris, milostivirea sa este extraordinară. Ce este atunci mai interesant și mai frumos decât să ne consumăm viața pentru preaiubitul nostru Isus?". Cuvintele sale au trezit reacția șefului gărzii, care l-a zdruncinat cu o lovitură
Adalbert de Praga () [Corola-website/Science/331540_a_332869]
-
numelor Brasil și Hy-Brasil este necunoscută, dar în tradiția irlandeză se crede că derivă din "Irish Uí Breasail" (însemnând "descendenți (de exemplu, ai clanului) Breasal"), unul dintre cele mai vechi clanuri din nord-estul Irlandei. cf. irlandezei vechi: "Í": insulă; "bres": frumusețe, valoare, mare, puternic. În ciuda asemănării, numele țării Brazilia nu are nicio legătură cu insulele mitice. Acesta a fost numită prima dată ca "Ilha de Vera Cruz" (Insula Sfintei Cruci) și mai târziu "Terra de Santa Cruz" (Țara Sfintei Cruci) de către
Brasil (insulă mitologică) () [Corola-website/Science/331668_a_332997]
-
să rămână în forma aceea. Luându-și numele de "Doamna Amalthea", ea își continuă drumul alături de Molly și de Schmendrick și ajunge la Haggard. Magicianul este angajat ca bufon al regelui, în timp ce Molly este trimisă să se ocupe de mâncare. Frumusețea și misterul Amaltheei atrag atenția Prințului Lir, care se îndrăgostește de ea. Cu trecerea timpului, ea începe să răspundă atenției lui, ceea ce o îndepărtează tot mai mult de natura ei nemuritoare de licornă. Presați de timp, prietenii ei fac tot
Ultima licornă () [Corola-website/Science/331766_a_333095]
-
heterosexual și homosexual, și în tot cazul nu în sensul celei din zilele noastre. Spre deosebire de prezent, ei practicau „o bisexualitate fără implicații identitare”. Pentru ei nu existau două tipuri de dorințe, una heterosexuală și una homosexuală, singura atracție o constituia „frumusețea unei persoane, indiferent de sexul acesteia”. Grecii nu interpretau raporturile dintre două persoane după natura lor sexuală ci prin prisma raporturilor de dominare: bărbatul care poseda era considerat superior în timp ce persoana posedată (indiferent de sexul acesteia) era una percepută întotdeauna
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
și concubina oratorului Hiperide, care a apărat-o într-un proces de infidelitate; "Leontion", concubina lui Epicur, ea însăși o filosoafă; dar și "Lais din Hyccara", amanta obișnuită a sculptorului Miron și proverbiala "Lais din Corint" o „femeie de o frumusețe răvășitoare care-și vindea favorurile la un preț exorbitant”, pentru care Aristip a făcut o mare pasiune ce l-a ruinat. Din epoca elenistică putem cita pe "Pythonike", amanta lui Harpale, trezorierul lui Alexandru cel Mare, sau o altă "Thais
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
toate acestea a simțit finalul ca fiind nesatisfăcător în comparație cu întâmplările din poveste. Scott Butterworth de la GameSpot a crezut că uneltele de navigație - un compas compact și o hartă din hârtie - au fost "captivante" dar "ocazional frustrante". El a găsit că frumusețea vizuală a cadrului a încurajat explorarea și a notat că sunetul completa atmosfera. Alegerea dezvoltării personajelor prin dialog a fost "curajoasă" și "admirabilă", el spunând că este "o ilustrație răbdătoare și verosimilă a cum doi oameni ajung să se bazeze
Firewatch () [Corola-website/Science/335563_a_336892]
-
III-lea al Franței și "Marguerite" în onoarea Margueritei de Valois, prima soție a regelui Henric al IV-lea al Franței. A crescut în grija mamei și a bunicii paterne, Anna d'Este. Louise Marguerite a fost considerată o mare frumusețe la Curte. A fost iubita lui Henric al IV-lea al Franței, viitorul ei văr prin căsătorie. Soțul ei a fost François de Bourbon, Prinț de Conți. El era fiul lui Louis de Bourbon, Prinț de Condé și a soției
Louise Marguerite de Lorena () [Corola-website/Science/335615_a_336944]
-
în care vedem scări de marmură, ceardace ce se întind deasupra apelor, străzi cu colonade acoperite pe margini. Și basmele populare sunt invocate în roman, când autorul vorbește de "zmeul" care "capul cu coada să-și împleticească". Sunt înfățișate și frumusețile vieții populare din țară., poezia obiceiurilor moldovenești. Iată un alai de nuntă, transpus în lumea animalelor: ""țânțarii cu fluere, grierii cu surle, albinele cu cimpoi" "cântec de nuntă cântând, muștile în aer și furnicile pre pământ, mari și lungi danțuri
Istoria ieroglifică () [Corola-website/Science/335681_a_337010]
-
român, Ed. Polirom, București 2003 ● Piramida (Piramida), român, Ed. Polirom, București 2003 ● Aprilie spulberat (Prilli i thyer), proze (reeditare), Ed. Polirom, București 2004 ● Fiica lui Agamemnon. Succesorul (Vajza e Agamemnonit. Pasardhesi), române, Ed. Polirom, București 2004 ● Anul negru. Concurs de frumusețe masculină (Viti i mbrapshte), proze, Ed. Polirom, București 2006 ● Palatul Viselor (Pallati i endrrave), român (reeditare), Ed. Humanitas, București 2007 ● Umbră (Hija), român, Ed. Humanitas, București 2008 ● Amurgul zeilor stepei (Muzgu i perendive te stepes), român, Ed. Humanitas, București 2009
Marius Dobrescu () [Corola-website/Science/335696_a_337025]
-
o va intitula ulterior „Pe strada Mântuleasa...”. "„Am început-o, ca atâtea alte cărți, fără să știu ce se va întâmpla în capitolul următor. Descopeream acțiunea pe măsură ce scriam. Știam doar că voi povesti confruntarea a două mitologii: misterele, melancoliile și frumusețile îngropate ale Bucureștiului evocat de Fărâmă și scepticismul, cruzimea, încrederea acerbă în automatizare, statistici și tehnologie a celor care-l vor ancheta”", va afirma mai târziu. Eliade scria într-un ritm destul de alert (12-15 pagini pe zi). Pasiunea și nerăbdarea
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
interpretării raționale, pierzând astfel înțelesul ascuns și ambiguu al poveștilor. Autorul descoperă un București straniu, „un oraș plin de semne, epifanii, un oraș inițiatic cu străzi care ascund mistere vechi și indivizi care poartă cu ei, fără să știe, mituri”. Frumusețea literară a nuvelei se datorează, în opinia lui Alex. Ștefănescu, talentului artistic al autorului de a descoperi prezența unor elemente fantastice în viața obișnuită de zi cu zi. Narațiunea eliadiană devine ea-însăși un mit. Criticul Nicolae Manolescu recomanda citirea nuvelelor
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
abilitățile bazându-se pe propriul stil de gameplay. Născută în Dorset, Violette Summer (dublată de Melinda Y. Cohen) a crescut într-o familie fericită și a avut o copilărie activă. Înainte de începerea războiului, ea a lucrat într-un salon de frumusețe. După aceea, s-a mutat la Londra și s-a alăturat industriei de arme. Nu a durat mult până când a fost observată de serviciile secrete, ea fiind frumoasă, atletică și migăloasă. A fost recrutată de Secret Intelligence Service în zilele
Velvet Assassin () [Corola-website/Science/335712_a_337041]
-
Așezată în partea de răsărit a comunei, biserica impresionează prin grandoare și măreție. Arhitectura, bogăția picturii și sculptură catapeteasmei din lemn de tei, lucrată la muntele Athos și adusă aici în anul 1841 sunt elemente ce-i conferă eleganță și frumusețe bisericii. Catapeteasma este asemănătoare cu cea din Catedrala Episcopiei Buzăului. Valoarea artistică a catapeteasmei a fost apreciată de mari cunoscători ai artelor cum a fost Tache Ionescu și eruditul profesor Nicolae Iorga, care a vizitat biserica în anul 1929. Cea
Biserica Înălțarea Domnului din Grindu () [Corola-website/Science/332679_a_334008]
-
Rainbow Rock ea este pe scurt vocea principală a trupei Rainbows. Voci: Rarity este unul dintre personajele principale. Este un ponei cu stil și cu dragoste pentru creațiile vestimentare. Aceasta visează să devină cel mai faimos designer de modă. Pe lângă frumusețea ei, Rarity a demonstrat că și o doamnă se poate descurca în orice situație.Ea pare de multe ori foarte snoabă și cu nasul pe sus , dar ține mult la prietenile ei.Ea mai are și o soră mai mică
Lista personajelor din Micul meu ponei: Prietenia este magică () [Corola-website/Science/332718_a_334047]
-
scriitorilor le-a plăcut așa de mult de ea încât au decis să o aducă înapoi, de data aceasta oferindu-i un rol mai mare; ea a jucat o fată pe care Sarah o ajuta să câștige un concurs de frumusețe (episodul „Not Without My Daughter”). Pe commentary track-ul de pe DVD, Brian Posehn a spus că Marano știa replicile celorlalți chiar mai bine decât ei însăși. Marano a apărut și în serialul "Dexter", unde a jucat versiunea mai tânără a lui
Laura Marano () [Corola-website/Science/332780_a_334109]
-
avut mari succese la Burgtheater din Viena, Dresda, Berlin și Budapesta. Din 1838 până în 1846 ea a jucat pe scene berlineze. A lucrat la [St Petersburg]], Hamburg, Budapesta și alte orașe. Talentul ei pentru comedie a fost aparent bazat pe frumusețea și atitudinea ei. A fost descrisă ca având o conversație spirituală și fermecătoare, și a fost rivală cu Karoline Bauer; publicul de teatru a fost împărțite în "Hagnerians" și "Bauerians". În primăvara anului 1848 ea s-a căsătorit cu proprietarul
Charlotte von Hagn () [Corola-website/Science/332831_a_334160]
-
Liszt, care a numit-o concubina a doi regi, și e posibil să fi avut o aventură cu regele bavarian Ludwig I. El a comandat un portret al ei pictorului curții Joseph Karl Stieler în 1828 pentru Galeria sa de frumuseți. După divorț, Charlotte Hagner a locuit un timp în Gotha, apoi în Munchen, unde a murit în aprilie 1891.
Charlotte von Hagn () [Corola-website/Science/332831_a_334160]
-
„” este un eseu elaborat în anul 1897 de scriitorul rus Lev Nikolaevici Tolsoi, în care acesta pledează împotriva numeroaselor teorii estetice, care definesc arta din punctul de vedere al teoriei relațiilor, al adevărului și în special - al frumuseții. După părerea lui Tolstoi, în acea perioadă arta era coruptă și decadentă, artiștii fiind duși în eroare. Eseul dezvoltă teoriile estetice care erau în vogă spre sfârșitul sec. XVIII și pe parcursul sec. XIX, astfel criticând poziția realistă a acestor teorii
Ce este arta? () [Corola-website/Science/332835_a_334164]
-
localității Băița din județul Bihor. Cele mai frumoase eșantioane pot fi confundate cu smaraldul, la prima vedere. Totuși dioptazul nu este folosit la bijuterii deoarece este foarte moale. Este totuși tăiat și păstrat în colecții pentru ca lumea să-i vadă frumusețea. De obicei, este tăiat briliant sau caboșon, iar acestea la un unghi de 40°. Atunci când este tăiat astfel, are un aspect uimitor.
Dioptaz () [Corola-website/Science/332888_a_334217]
-
Regina au primul lor copil, Prințesa Aurora, și declară o ceremonie de botez fastuoasă pentru a o onora. Sunt invitate la ceremonie șase zâne pentru a oferi daruri copilei. Fiecare zână oferă o virtute sau trăsătură pozitivă, cum ar fi frumusețe, curaj, bunătate și talent muzical (numele zânelor diferă în funcție de producție). Cea mai puternică zână, Zâna Liliacului, sosește împreună cu anturajul ei dar înainte să ofere darul palatul se întunecă. Cu un tunet sosește Zâna Carabosse împreună cu slujitorii ei (în general câțiva
Frumoasa din pădurea adormită (balet) () [Corola-website/Science/332894_a_334223]
-
1888-1894 și interpretată prima dată în 1895. În afară de Simfonia nr. 8, aceasta a fost cea mai celebră și de succes simfonie a lui Mahler din timpul vieții sale. A fost prima sa lucrare importantă care a stabilit viziunea sa asupra frumuseții vieții de apoi și învierii. În această lucrare la scară mare compozitorul a dezvoltat și mai mult creativitatea "sunetului de la distanță" și creând "o lume proprie", aspecte deja observate în prima sa simfonie. Simfonia are o durată cuprinsă între 80
Simfonia nr. 2 (Mahler) () [Corola-website/Science/332898_a_334227]
-
de țărani din Uppland, care vindeau legume în piață. Se crede că ambii părinți au murit în jurul anului 1560. Potrivit unei legende, Eric XIV a observat-o prima dată în piață în Stockholm și a fost atât de uimit de frumusețea ei încât a dus-o la Curte ca iubită a lui; în realitate însă, era în 1564 angajată ca servitoare la Karin, soția muzicianului curții Gert Cantor, care avea o tavernă și o casă de oaspeți în casa lui, unde
Karin Månsdotter () [Corola-website/Science/332942_a_334271]