25,496 matches
-
decât el și care simțea nevoia unui prieten..." Astfel, acelora ce știu ce-nseamnă viața, totul le-ar fi apărut cu mult mai plin de adevăr." (Antoine de Saint-Exupéry, Micul prinț) Cerințe: (a) Indicați sinonimele contextuale ale cuvintelor: firește, știu, povestire, așa. (b) Alcătuiți trei enunțuri în care cuvântul nouă să aibă valori diferite. (c) Transcrieți din text trei pronume și precizați felul lor. (d) Precizați valoarea morfologică și funcția sintactică a cuvintelor: firește, mie, povestire, așa, odată, mic, trăia, el
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
contextuale ale cuvintelor: firește, știu, povestire, așa. (b) Alcătuiți trei enunțuri în care cuvântul nouă să aibă valori diferite. (c) Transcrieți din text trei pronume și precizați felul lor. (d) Precizați valoarea morfologică și funcția sintactică a cuvintelor: firește, mie, povestire, așa, odată, mic, trăia, el, totul, mai. (e) Formulați patru enunțuri în care verbul a apărea să aibă sensuri diferite. Precizați-le. (f) Alcătuiți patru enunțuri în care să existe: * un pronume demonstrativ de depărtare; * o interjecție onomatopeică; * un numeral
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
să introducă subordonate diferite. 5. Termenii regenți ai propoziției atributive enumerare, exemplificare 6. Se dă textul: Firește însă că nouă, celor care știu ce-nseamnă viața, puțin ne pasă de cifre! Mi-ar fi plăcut și mie să încep această povestire în felul basmelor. Mi-ar fi plăcut să spun așa: "A fost odată un mic prinț, care trăia pe o planetă doar cu puțin mai mare decât el și care simțea nevoia unui prieten... " Astfel, acelora ce știu ce-nseamnă
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
românească. Iași: Casa Editorială Demiurg. Vințeler, O. (1998). Dicționar de antonime. București: Editura Lucman. Zafiu, R. (2003). Diversitate stilistică în româna actuală. Universitatea din București. Zugun, P. (2000). Lexicologia limbii române: Prelegeri. Iași: Tehnopress. Izvoare Agârbiceanu, Ion (1954). Schițe și povestiri. București: Editura de Stat pentru Literatură și Artă. Agârbiceanu Ion (1957). Din munți și din câmpii. București: Editura Tineretului. Alecsandri, Vasile (1987). Legende și pasteluri. București : Editura Ion Creangă. Alexandrescu, Grigore (1952). Fabule. București: Editura Tineretului. Alexandrescu, Grigore (1985). Poezii
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
București: Editura Tineretului. Alexandrescu, Grigore (1985). Poezii. Proză. București: Editura Ion Creangă. Andersen, Hans Christian (1952). Povești. București : Editura Tineretului. Andersen, Hans Christian (1992). Mica sirenă. Traducere de Al. Philippide. București: Editura Ion Creangă. Andersen, Hans Christian (1998). Basme și povestiri. Deva: Editura Emia. Arghezi, Tudor (1959). Versuri. Prefață de Mihai Beniuc. București: Editura de Stat pentru Literatură și Artă. Arghezi, Tudor (1971). Poezii. Antologie și postfață de Nicolae Manolescu. Bibliografie de Ion Nistor. București: Editura Minerva. Barrie, Matthew James (1966
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
București: Editura Ion Creangă. Collodi, Carlo (1993). Pinocchio. Traducere de Romulus Alexandrescu. București: Editura Garamond. Coșbuc, George (1951). Poezii. București : Editura de Stat. Coșbuc, George (1959). Balade și idile. București: Editura Tineretului. Creangă, Ion (1964). Amintiri din copilărie; Povești și povestiri. Prefață și note de Zoe Dumitrescu-Bușulenga. Ediția a 2-a. București: Editura Tineretului. Delavrancea, Barbu Ștefănescu (1965). Bunicul și bunica. Ilustrații de Gheorghe Adoc. București: Editura Tineretului. Delavrancea, Barbu Ștefănescu (1985). Neghiniță. București: Editura Ion Creangă. Delavrancea, Barbu Ștefănescu (2001
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
note de Zoe Dumitrescu-Bușulenga. Ediția a 2-a. București: Editura Tineretului. Delavrancea, Barbu Ștefănescu (1965). Bunicul și bunica. Ilustrații de Gheorghe Adoc. București: Editura Tineretului. Delavrancea, Barbu Ștefănescu (1985). Neghiniță. București: Editura Ion Creangă. Delavrancea, Barbu Ștefănescu (2001). Basme și povestiri. București: Editura Tedit FZH. Dulfu, Petru (1966). Isprăvile lui Păcală. București: Editura Tineretului. Eftimiu, Victor (1922). Înșir'te mărgărite!... Strămoșii. Rapsozii. Editura Librăriei Socec & Co. Eminescu, Mihai (1943). Poezii. București: Editura Națională Gh. Mecu. Eminescu, Mihai (1996). Făt-Frumos din lacrimă
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Editura Tineretului. Perrault, Charles (1994). Basme = Contes. București: Editura Junior Club. Sadoveanu, Mihail (1947). Dumbrava minunată. Ediția a 10-a. București: Cartea Românească. Sadoveanu, Mihail (1966). Baltagul: roman. Prefață și note de Cornel Regman. București: Editura Tineretului. Sadoveanu, Mihail (1968). Povestiri. București: Editura pentru Literatură. Sadoveanu, Mihail (1997). Hanul Ancuței. Ediție îngrijită, postfață, tabel cronologic și referințe critice de Teodor Vârgolici. București: Editura 100+1 Gramar. Saint-Exupéry, Antoine de (1992). Micul Prinț. Chișinău: Editura Universul. Sântimbreanu, Mircea (1973). Recreația mare. Ilustrații
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de Mariana Petrescu. Ediția a 2-a. București: Tedit FZH. Stănescu, Nichita (1990). Fiziologia poeziei. București: Editura Eminescu. Teodoreanu, Ionel (1967). La Medeleni: roman. Ediție îngrijită și prefață de Nicolae Ciobanu. București: Editura pentru Literatură. Tolstoi, Lev (1965). Nuvele și povestiri. Prefață de Tatiana Nicolescu. Traduceri de: Al. Ștefănescu-Medeleni, Emil Serghie, Iulia Constantinescu, București: Editura pentru Literatură Universală. Tolstoi, Lev (1987). Furnica și porumbița. Traducere de Mihail Calmâcu. București: Editura Ion Creangă. Topârceanu, George (1953). Poezii. Ediție îngrijită, prefață și bibliografie
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
expediția neterminată, o carte despre un puști-erou contemporan și viața ca o expediție fără sfârșit, cu vacanțe și peripeții, descoperiri și enigme dezlegate, urmată de Hărnicel și Lenevici (1981). Incluse în volumul Oglinzile apelor și ale nisipurilor (1985), câteva scurte povestiri despre legendele Jiului și ale Dunării și despre „tainele” acestor ape „potopitoare” îmbină repetitiv spiritul civic în formula simplistă a antinomiilor cu amuzamentul „istoriilor cutezătoare”. SCRIERI: Ceasul privighetorii, București, 1967; Ochiul fără timp, București, 1969; Fântâna Goleștilor, București, 1971; Rapsodii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290447_a_291776]
-
fără un titular constant, și face loc, de asemenea, câtorva medalioane și comentarii consacrate unor scriitori români sau străini: G.M. Vlădescu, Lângă un mormânt proaspăt (despre D.D. Patrașcanu), Constantin Barcaroiu, Panait Istrati, B. Jordan, „Universitățile” lui Maxim Gorki ș.a. Traducerea povestirii Ai comis o crimă? de Luigi Pirandello, rubricile „Note de artă” (ținută de N. Pora), „Note în marginea actualității” și mai ales cea intitulată „Măști, culise, reflectoare”, conținând însemnări și articole foarte percutante, nu o dată polemice, pe teme teatrale și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288874_a_290203]
-
poeți români laureați ai Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” (1991-2000), Botoșani, 2002. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Esopia, RL, 1982, 32; Cristian Livescu, Gellu Dorian, „Poeme introductive”, CRC, 1986, 40; Vasile Spiridon, Afinități elective, ATN, 1994, 2; L. D. Clement, Povestiri din vremea ciumei, „Bucovina literară”, 1997, 4-7; Gheorghe Grigurcu, Trei poeți moldavi, RL, 1998, 2; Horia Gârbea, Cum să dai de dracu’?, CRC, 1998, 4; Mircea A. Diaconu, Instantanee critice. Din timpul iluziei, Iași, 1998, 242-246; Emilian Galaicu-Păun, Poezia după
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286836_a_288165]
-
și la „Luceafărul” din Budapesta. În 1905-1906 era deputat în Parlamentul de la Budapesta. R.-Ș. a fost un ziarist talentat și un combatant hotărât pentru drepturile românilor ardeleni. La „Tribuna” și „Familia” a semnat articole politice, dar și nuvele și povestiri, pagini memorialistice, recenzii și cronici dramatice. Și-a strâns o parte din scrierile literare în volumul Moara din vale (1894), pe când altele au fost publicate postum: La Roma (1903), Schițe și nuvele inedite (1911) și comedia într-un act Militărește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289408_a_290737]
-
decât spre sfârșitul vieții. A mai folosit pseudonimele Pădurarul Melinte, Serenus. În culegerea Dintr-un vârf de tufan Ș. observă cu încântare aspecte ale naturii, descrise în secvențe animate antropomorfic, dar fără efuziuni lirice. În proza scurtă - Regina balului (1946), Povestiri pestrițe (1974) - se poate constata mai degrabă atitudinea naturalistului, a cărui atenție e reținută de anumite cazuri, pe care vrea să le prezinte cât mai exact. Critica a relevat o „adâncă înțelegere a sufletului inocent sălbatic”, schițarea unor personaje „fără
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289911_a_291240]
-
Băieții de la grădină, probabil o reconstituire autobiografică a studenției într-o instituție destul de specială, cu o organizare cvasimilitară: mici drame și aventuri, câteva tipuri de studenți și profesori, totul sigur, cu bun-simț și umor, agrementat cu dialoguri hazoase. În alte povestiri experiența de silvicultor a autorului servește ca fond al relatării unor întâmplări comune. În mahalaua Grant (1971) este romanul unui crâmpei din viața de la periferia capitalei, din jurul anului 1900. În prim-plan se află istoria unei familii de birtași care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289911_a_291240]
-
ficționale, slujite de un stil neafectat de clișee, cursiv, uneori ușor ironic. SCRIERI: Dintr-un vârf de tufan, București, 1937; Regina balului, București, 1946; Regina balului, București, 1968; Hangița Tudora. Măria-sa Burduja-vodă, București, 1970; În mahalaua Grant, București, 1971; Povestiri pestrițe, București, 1974. Repere bibliografice: Tudor Arghezi, Un nou scriitor, RFR, 1945, 1; Octav Șuluțiu, „Regina balului”, „Apărarea”, 1946, 21; C. Pajură [C. Papacostea], „Regina balului”, „Severinul liber”, 1947, 116; N. St. [N. Steinhardt], Nuvelele d-lui Ștefanopol, RFR, 1947
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289911_a_291240]
-
o scurtă perioadă de profesorat la Liceul Militar din Iași, urmează câteva stagii de specializare în străinătate, la Bonn și Berlin (1922-1924), la Școala Română din Roma (1925-1926). Își susține doctoratul la Iași, în 1925, cu o lucrare despre tehnica povestirii la Plutarh în Vieți paralele, iar pentru docență prezintă în 1931 Étude sur le style de Saint Augustin dans „Les Confessions” et „La Cité de Dieu”, apărut cu un an înainte la Paris. După stagiul de la Roma, publicase cercetarea De
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285585_a_286914]
-
căile de acces fiind deopotrivă traducerea și comentarea literaturii antice. Transpune, în 1922, romanul Daphnis și Chloe de Longos, cea dintâi traducere integrală în limba română (reeditată repetat până astăzi), unde „infidelitatea” produce un text meritoriu stilistic. Comentariul din Tehnica povestirii la Plutarchos în „Bioi paralleloi” (1925) își găsește modelul în analiza lui H. Taine asupra operei lui Titus Livius și urmărește sistematic felul în care istoria se metamorfozează în literatură în Viețile paralele, clasicistul tinzând să definească nu numai arta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285585_a_286914]
-
conducerea ziarului „Moldova liberă” -, ca și alte câteva atitudini conjuncturale, excesive și nedrepte față de confrați, i-au pecetluit ultimul deceniu de viață. Vremea a vrut să selecteze și să păstreze însă chipul cărturarului îndrăgostit de frumusețea lumii antice. SCRIERI: Tehnica povestirii la Plutarchos în „Bioi paralleloi”, Chișinău, 1925; De Quintiliani fontibus graecis, Iași, 1927; Étude sur le style de Saint Augustin dans „Les Confessions” et „La Cité de Dieu”, Paris, 1930; Fost-au grecii senini?, București, 1938; Tucidide. Concepția și metoda
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285585_a_286914]
-
Eliberat la 2 mai 1962, grav bolnav, se va stinge după un an. Postumitatea lui V. produce revelația unei opere profunde, creată în decursul a aproape unui deceniu, cu limitele situate între moartea soției și arestarea sa. Ea cuprinde toate povestirile (începând de la Capul de zimbru, ultima scriere antumă, 1947), editate în 1966 în două volume, romanul Zahei orbul, publicat în 1970, și lirica de senectute. Prima apariție postumă, cartea Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară de V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
îmbrățișează ateismul și începe să lupte cu îndârjire împotriva tuturor confesiunilor. Însă în loc de a contribui la eliminarea credinței, redevine credincios el însuși, predicând o religie a înfrățirii universale, înăuntrul căreia să coexiste armonios toate cultele. Cu publicarea în 1966 a povestirilor lui V. literatura română a dobândit, la trei ani după dispariția autorului, un nou prozator, de o valoare deosebită. Un prozator care demonstra că resursele tematice ale universului rural nu fuseseră epuizate. Mihail Sadoveanu, Gala Galaction, Ion Agârbiceanu revelaseră multe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
tematice ale universului rural nu fuseseră epuizate. Mihail Sadoveanu, Gala Galaction, Ion Agârbiceanu revelaseră multe dimensiuni și orizonturi sufletești, dar nu dezvăluiseră toate zăcămintele de spiritualitate arhaică. Anumite aspecte de practică ezoterică și gândire magică fuseseră semnalate mai curând fugitiv. Povestirile voiculesciene merg în principal tocmai la acestea sau le reliefează în vreun fel existența. Excepție face, între altele, Capul de zimbru, unde se relatează o întâmplare din timpul ultimului război: un ofițer român dovedește că posedă al treilea timbru cap
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
benefice ale oricărui act de solidaritate umană (Ciorbă de bolovan). Domolirea unor animale răsculate prin scânteia țâșnită din două pietre lovite una de alta învederează puterea de nebiruit a minții omenești (Revolta dobitoacelor). Supraviețuiri ale arhaicului se întâlnesc îndeosebi în povestirile al căror epos se făurește în climatul primitivității, în păduri, în munți, în medii pastorale, mănăstirești, în ambianțe tribale. Trei narațiuni cu călugări incită și creează suspans prin comportamentele brave ale protagoniștilor; a patra construiește un spectacol bahico-pantagruelic vrednic de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
cu pistolul, omorând pe unul din ei (Ispitele părintelui Evtichie). O călugăriță, fostă hoață de codru, zădărnicește prin șiretlic jefuirea mănăstirii de o bandă al cărei conducător e unul dintre cei cu care tâlhărise și îi taie capul (Behaviorism). Personajul povestirii Schimnicul e un licantrop. Habotnic în practicarea ascezei, părintele Sofonie se transformă noaptea, fără să o știe, în lup și, înhăitat cu alte fiare, pradă stâna mănăstirii. Într-o noapte lupul în care se metamorfozase corpul său astral fiind împușcat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
moșia unui prieten, naratorul îl găsește într-o tabără de țigani. Se instalase acolo fascinat de o fată care nu vrea să îi devină soție, căci iubește un țigan, hoț de cai întemnițat, cu care avea un copil tăinuit. Întreaga povestire e un clocot de romantism. Lostrița e un basm. O „nagodă” cu înfățișare de lostriță spintecă apele Bistriței, și nimeni nu izbutește să o pescuiască. Cei care încearcă sunt omorâți, alții se lasă în cele din urmă păgubași. Nu și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]