256,150 matches
-
dorea să controleze mai multe teritorii chinezești. Franța dorea să recapete [[Alsacia și Lorena]], (care fuseseră pierdute în războiul franco-prusac), și să obțină mai multă influență în Germania de vest. Începutul primului război mondial a arătat într-o lumină adevărată starea de slăbiciune în care se afla guvernul lui Nicolae al II-lea. Un spectacol al unitătii naționale a acompaniat intrarea Rusie în război, având ca scop declarat apărarea fraților slavi sârbi. În toamna anului 1914, Duma și zemstvele și-au
Istoria Rusiei, 1892-1917 () [Corola-website/Science/299170_a_300499]
-
ridicat al alimentelor și lipsa carburanților a provocat greve în mai multe orașe. Muncitorii, care câștigaseră dreptul de reprezentare în Comitetele Industriilor de Război, au folosit aceste secțiuni ca organe ale opoziției politice. Zonele rurale au devenit din ce în ce mai puțin supuse. Starea de disciplină a soldaților se degrada văzând cu ochii, în special în rândul noilor recruți de la sate, care erau puși în fața perspectivei de a fi folosiți pe post de [[carne de tun]] de către conducătorii militari incapabili. Situația a continuat să
Istoria Rusiei, 1892-1917 () [Corola-website/Science/299170_a_300499]
-
decembrie 1916. dar moartea misteriosului "vindecător" nu a adus vreo schimbare majoră în bine. Conflictele tot mai dese dintre țar și Dumă au slăbit ambele tabere ale guvernului și a mărit impresia generală de incompetență. La începutul anului 1917, deteriorarea stării căilor ferate a dus la crize acute de alimente și de combustibil, care au provocat dezordini și greve. Autoritățile au cerut trupelor dislocate în [[Petrograd]], (așa cum fusese rebotezat orașul Sankt Peterburg din 1914, pentru a-i rusifica numele cu sonorități
Istoria Rusiei, 1892-1917 () [Corola-website/Science/299170_a_300499]
-
în zorii zilei de 13 iunie 1990, eliberat după-amiază și apoi sechestrat și bătut cu brutalitate în dimineața de 14 iunie 1990 în sediul Universității de către minerii coordonați de forțele de ordine și reprezentanții conducerii statului. A fost transportat în stare gravă la spital (moarte clinică). După numai 4 zile a fost din nou arestat abuziv și deținut politic la penitenciarul Jilava. A fost eliberat după două luni de detenție, în urma presiunilor naționale și internaționale (personalități politice și reprezentanți ai unor
Marian Munteanu () [Corola-website/Science/299192_a_300521]
-
este strict nominalistă și mecanicistă, excluzând teologia. Ea nu se preocupă decât de soarta obiectelor, naturale și artificiale, create de om cu alte cuvinte, acelea care pot fi "calculate" rațional. Teoria sa cea mai de succes a fost ceea despre starea naturală și contractul social (dreptul natural). Prin opera sa principală, "Leviathan" (1651), Hobbes a devenit fondatorul filosofiei statale moderne. Dat fiind că starea naturală a omului reprezintă "bellum omnium contra omnes" (războiul tuturor împotriva tuturor), oamenii încheie un contract social
Thomas Hobbes () [Corola-website/Science/299198_a_300527]
-
cuvinte, acelea care pot fi "calculate" rațional. Teoria sa cea mai de succes a fost ceea despre starea naturală și contractul social (dreptul natural). Prin opera sa principală, "Leviathan" (1651), Hobbes a devenit fondatorul filosofiei statale moderne. Dat fiind că starea naturală a omului reprezintă "bellum omnium contra omnes" (războiul tuturor împotriva tuturor), oamenii încheie un contract social prin care transferă drepturile individuale către stat. Legitimitatea statului constă și în datoria sa de a garanta securitatea. Hobbes pornește de la premiza că
Thomas Hobbes () [Corola-website/Science/299198_a_300527]
-
invadat și cucerit provincia bogată austriacă, Silezia. Maria Tereza a Austriei a semnat Tratatul de la Aix-la-Chapelle în 1748 pentru a începe reconstrucția forțelor militare și a forma o nouă alianța. Pacea de la Aix-la-Chapelle a fost, de fapt, un armistițiu. În pofida stării de pace de la 1748, în spațiile extraeuropene, mai ales în America de Nord și India au loc ciocniri importante între Franța și Marea Britanie. În India, disputa e între Franța și Marea Britanie, dar prin intermediari: Compania britanică a Indiilor Orientale și Compania franceză
Războiul de Șapte Ani () [Corola-website/Science/299171_a_300500]
-
la Geneva. Informate de către serviciile secrete cu privire la intenția lui Dumitru Mazilu de a-si publica raportul, autoritățile de stat din România îi interzic să părăsească țara pentru ași prezenta raportul la Geneva. Începând din 1986, Dumitru Mazilu este pus sub stare de arest la domiciliu . Diplomatul român va reuși totuși să-și trimită clandestin Raportul în Occident, care va fi publicat pe data de 10 iulie 1989 că document oficial ONU . Raportul este extrem de critic cu privire la situația drepturilor omului din România
Cronologia disidenței anticomuniste în România () [Corola-website/Science/299203_a_300532]
-
însă tema principală a cărții, Boethius dovedind o cunoaștere extrem de vastă a gândirii grecești. Secțiunile cărții sunt scrise, alternativ, în versuri și proză, afișând o dialectică specială între inspirația poetică și înțelepciunea discursivă. Totul începe cu o poezie ce deplânge starea jalnică a lui Boethius în închisoare. „Inspirația poetică” este însă întreruptă de apariția unei viziuni: o „femeie distinsă la înfățișare, cu ochii arzători și cu priviri mai presus de felul obișnuit al oamenilor, cu o culoare vie și respirând o
Boethius () [Corola-website/Science/299190_a_300519]
-
pregătirii pentru moarte”. „Ieșirea din boală” a lui Boethius înseamnă modificarea atitudinii față de problema morții. „Leacurile” pe care i le pregătește Filosofia nu sunt nici versuri menite a ușura suferința (căci aceasta nu ar însemna decât păstrarea spiritului într-o stare inferioară, aceea în care moartea este înțeleasă ca o catastrofă), nici oblojiri trupești menite a amorți durerea (aceasta ar însemna grăbirea morții dar într-un mod pur trupesc, deci acceptarea unei semnificații pur materiale a morții). Moartea trebuie acceptată în
Boethius () [Corola-website/Science/299190_a_300519]
-
-a este vorba despre așa-numitele „leacuri tari”, în primul rând vechea problemă: „Ce este fericirea?”. Fericirea înseamnă căutarea binelui, spune Boethius pe urmele lui Aristotel, dar nu a feluritelor „bunuri”, care sunt numai căi, ci a Binelui suprem, ca stare rezultată din reunirea tuturor bunurilor. Nici avuția, nici onorurile, nici puterea, nici plăcerile, nu reprezintă bunuri în sine ci mai degrabă iluzii. Ele pot fi cel mult stări ale binelui, „umbre”, dar nici una dintre ele nu duce spre fericire dacă
Boethius () [Corola-website/Science/299190_a_300519]
-
a feluritelor „bunuri”, care sunt numai căi, ci a Binelui suprem, ca stare rezultată din reunirea tuturor bunurilor. Nici avuția, nici onorurile, nici puterea, nici plăcerile, nu reprezintă bunuri în sine ci mai degrabă iluzii. Ele pot fi cel mult stări ale binelui, „umbre”, dar nici una dintre ele nu duce spre fericire dacă sunt dorite ca atare. Iluzia (deci imperfecțiunea lor) constă în faptul că fiecare dintre aceste „bunuri” este strâns legat de o nedreptate: acumularea avuției înseamnă răpirea de bani
Boethius () [Corola-website/Science/299190_a_300519]
-
nu este doar literatură, sau nu este în primul rând literatură, ci un document cutremurător. „Recunosc că nici înainte de arestare și cu atît mai mult după experiența vieții petrecute în închisoare nu m-au impresionat și nu am fost în stare să acord respectul cuvenit, din principiu, gradelor, titlurilor, sau membrilor ierarhiei vreunei organizații, fie ea politică, militară, ori bisericească, decît în măsura în care oamenii care le reprezentau erau, într-adevăr, respectabili. Nici uniformele, nici numele sonore, nici originea socială, nici chiar vîrsta
Ion Ioanid () [Corola-website/Science/299214_a_300543]
-
cazul încălzirii viteza lor crescând. Oamenii de știință afirmă că la o temperatură extrem de scăzută, numită zero absolut, atomii sau moleculele și-ar înceta mișcarea complet. Temperatura împreună cu lumina face parte din factorii ecologici. Temperatura este un parametru fundamental de stare care caracterizează starea termică a unui corp, mai exact, starea de echilibru termodinamic. Condițiile stării de echilibru termodinamic sunt exprimate prin cele două postulate ale termodinamicii: -"Primul postulat", denumit și principiul general al termodinamicii, se referă la faptul că un
Temperatură () [Corola-website/Science/299227_a_300556]
-
lor crescând. Oamenii de știință afirmă că la o temperatură extrem de scăzută, numită zero absolut, atomii sau moleculele și-ar înceta mișcarea complet. Temperatura împreună cu lumina face parte din factorii ecologici. Temperatura este un parametru fundamental de stare care caracterizează starea termică a unui corp, mai exact, starea de echilibru termodinamic. Condițiile stării de echilibru termodinamic sunt exprimate prin cele două postulate ale termodinamicii: -"Primul postulat", denumit și principiul general al termodinamicii, se referă la faptul că un sistem izolat ajunge
Temperatură () [Corola-website/Science/299227_a_300556]
-
la o temperatură extrem de scăzută, numită zero absolut, atomii sau moleculele și-ar înceta mișcarea complet. Temperatura împreună cu lumina face parte din factorii ecologici. Temperatura este un parametru fundamental de stare care caracterizează starea termică a unui corp, mai exact, starea de echilibru termodinamic. Condițiile stării de echilibru termodinamic sunt exprimate prin cele două postulate ale termodinamicii: -"Primul postulat", denumit și principiul general al termodinamicii, se referă la faptul că un sistem izolat ajunge totdeauna, după un interval de timp, în
Temperatură () [Corola-website/Science/299227_a_300556]
-
numită zero absolut, atomii sau moleculele și-ar înceta mișcarea complet. Temperatura împreună cu lumina face parte din factorii ecologici. Temperatura este un parametru fundamental de stare care caracterizează starea termică a unui corp, mai exact, starea de echilibru termodinamic. Condițiile stării de echilibru termodinamic sunt exprimate prin cele două postulate ale termodinamicii: -"Primul postulat", denumit și principiul general al termodinamicii, se referă la faptul că un sistem izolat ajunge totdeauna, după un interval de timp, în starea de echilibru termodinamic și
Temperatură () [Corola-website/Science/299227_a_300556]
-
de echilibru termodinamic. Condițiile stării de echilibru termodinamic sunt exprimate prin cele două postulate ale termodinamicii: -"Primul postulat", denumit și principiul general al termodinamicii, se referă la faptul că un sistem izolat ajunge totdeauna, după un interval de timp, în starea de echilibru termodinamic și nu poate ieși, singur, de la sine, din această stare: Conform acestui postulat, dacă un sistem izolat este scos din starea de echilibru termodinamic, el va reveni la condițiile stării de echilibru după un interval de timp
Temperatură () [Corola-website/Science/299227_a_300556]
-
postulate ale termodinamicii: -"Primul postulat", denumit și principiul general al termodinamicii, se referă la faptul că un sistem izolat ajunge totdeauna, după un interval de timp, în starea de echilibru termodinamic și nu poate ieși, singur, de la sine, din această stare: Conform acestui postulat, dacă un sistem izolat este scos din starea de echilibru termodinamic, el va reveni la condițiile stării de echilibru după un interval de timp, numit timp de relaxare. -"Al doilea postulat", numit și principiul zero al termodinamicii
Temperatură () [Corola-website/Science/299227_a_300556]
-
se referă la faptul că un sistem izolat ajunge totdeauna, după un interval de timp, în starea de echilibru termodinamic și nu poate ieși, singur, de la sine, din această stare: Conform acestui postulat, dacă un sistem izolat este scos din starea de echilibru termodinamic, el va reveni la condițiile stării de echilibru după un interval de timp, numit timp de relaxare. -"Al doilea postulat", numit și principiul zero al termodinamicii, precizează proprietățiile sistemului aflat în stare de echilibru termodinamic, prin două
Temperatură () [Corola-website/Science/299227_a_300556]
-
totdeauna, după un interval de timp, în starea de echilibru termodinamic și nu poate ieși, singur, de la sine, din această stare: Conform acestui postulat, dacă un sistem izolat este scos din starea de echilibru termodinamic, el va reveni la condițiile stării de echilibru după un interval de timp, numit timp de relaxare. -"Al doilea postulat", numit și principiul zero al termodinamicii, precizează proprietățiile sistemului aflat în stare de echilibru termodinamic, prin două formulări echivalente: Experimental se constată că dacă două sisteme
Temperatură () [Corola-website/Science/299227_a_300556]
-
sistem izolat este scos din starea de echilibru termodinamic, el va reveni la condițiile stării de echilibru după un interval de timp, numit timp de relaxare. -"Al doilea postulat", numit și principiul zero al termodinamicii, precizează proprietățiile sistemului aflat în stare de echilibru termodinamic, prin două formulări echivalente: Experimental se constată că dacă două sisteme termodinamice A și B sunt puse în contact termic (între ele este posibil un schimb de căldură) atunci sistemele ori rămân mai departe în starea de
Temperatură () [Corola-website/Science/299227_a_300556]
-
în stare de echilibru termodinamic, prin două formulări echivalente: Experimental se constată că dacă două sisteme termodinamice A și B sunt puse în contact termic (între ele este posibil un schimb de căldură) atunci sistemele ori rămân mai departe în starea de echilibru termodinamic inițial, ori stările de echilibru ale sistemelor sunt perturbate, iar după un anumit timp, în urma schimbului de căldură, se stabilește o altă stare de echilibru termodinamic pentru sistemele A si B. Dacă punem apoi sistemul compus (A
Temperatură () [Corola-website/Science/299227_a_300556]
-
două formulări echivalente: Experimental se constată că dacă două sisteme termodinamice A și B sunt puse în contact termic (între ele este posibil un schimb de căldură) atunci sistemele ori rămân mai departe în starea de echilibru termodinamic inițial, ori stările de echilibru ale sistemelor sunt perturbate, iar după un anumit timp, în urma schimbului de căldură, se stabilește o altă stare de echilibru termodinamic pentru sistemele A si B. Dacă punem apoi sistemul compus (A+B) în contact termic cu un
Temperatură () [Corola-website/Science/299227_a_300556]
-
ele este posibil un schimb de căldură) atunci sistemele ori rămân mai departe în starea de echilibru termodinamic inițial, ori stările de echilibru ale sistemelor sunt perturbate, iar după un anumit timp, în urma schimbului de căldură, se stabilește o altă stare de echilibru termodinamic pentru sistemele A si B. Dacă punem apoi sistemul compus (A+B) în contact termic cu un al treilea sistem C, fie că echilibrul stabilit între sistemele A și B nu se modifică, fie că acest echilibru
Temperatură () [Corola-website/Science/299227_a_300556]