25,460 matches
-
După ce rămase pustiu satul Holohoreni, locuitorii lui fiind mutați cu forța în urma plîngerii proprietarului Nicolae Ureche (în sec. XVII), iar peste un secol și jumătate în locul lor au început să fie aduse alte familii de pe aiurea, pe aici s-au întemeiat (în sec. XIX) două așezări noi, dar una din ele, cea cu vatra veche, a primit statut de "sat de stat". în Moldova au fost întemeiate la vreo sută de astfel de sate, mai ales, în cîmpia Bugeacului, dar vreo
Halahora de Jos, Briceni () [Corola-website/Science/305225_a_306554]
-
lor au început să fie aduse alte familii de pe aiurea, pe aici s-au întemeiat (în sec. XIX) două așezări noi, dar una din ele, cea cu vatra veche, a primit statut de "sat de stat". în Moldova au fost întemeiate la vreo sută de astfel de sate, mai ales, în cîmpia Bugeacului, dar vreo zece au apărut și în țin. Hotinului, printre care și Halahora, Tețcanii ș. a. Halahora sau Holohorenii, cum a mai rămas să circule vechea denumire, devenind, astfel
Halahora de Jos, Briceni () [Corola-website/Science/305225_a_306554]
-
printre care și Halahora, Tețcanii ș. a. Halahora sau Holohorenii, cum a mai rămas să circule vechea denumire, devenind, astfel, sat de stat, proprietarii de pămînt și-au pus casele ceva mai la sud, mai jos, dar tot lîngă pîrîiașul Racovăț, întemeind o localitate nouă - Halahora de Jos, uneori numind-o și Halahora Nouă. Ba chiar și Halahorii de Jos. Se consideră că primul s-a instalat aici cu traiul la înc. sec. XIX boierul Șerban. Citim, însă, despre acest sat (în
Halahora de Jos, Briceni () [Corola-website/Science/305225_a_306554]
-
de istorici". Printre aceștia s-au aflat și boieri cu nume ungurești: Ianos, Miclos, Laslau, Tamâș, Giurgiu, Forro. Satul Semeni își trage numele de la cuvântul "seimeni-din turc. seğmen, seymen " -soldați, care formau armata plătită a domnitorului. Elizavetovca e un sat întemeiat în perioada ocupației Basarabiei de către Rusia țarista, alte sate cu denumiri caracteristice perioadei de dua 1812 sunt Novaia Nicolaevca, Romanovca, Alexeevca, Hristoforovca, Lidovca). În satele menționate mai sus populația majoritară sunt ruteni, pe când în Elizavetovca cea mai mare parte a
Zagarancea, Ungheni () [Corola-website/Science/305222_a_306551]
-
apă, pășuni, păduri, astfel apăreau așezări omenești mai întâi în triburi de rudenie pînă la apariția localităților cu sistem de familie. Într-așa mod povestește legenda, că ar fi apărut localitatea Jorile. Legenda povestește că primul localnic, care și-a întemeiat familia pe malul rîului Tiras (actual Nistru) a fost unul pe numele de familie Jora. Acest gospodar avut (boier numit) deținea toate pămînturile din dreapta chiar și din partea stîngă a Nistrului. Se spune că acest boier avea 3 feciori, cînd au
Jora de Sus, Orhei () [Corola-website/Science/305236_a_306565]
-
Drujba este un sat ce face parte din comuna Hîrcești, Raionul Ungheni. Situat pe malul râului Cula, afluent al Nistrului. Satul este în formare fiind întemeiat în 1975-1977. Hramul satului este pe data de 8 noiembrie, ziua sfântului Dumitru. În primăvara anului 1973, s-au produs alunecări de pământ pe teritoriul satelor Mânzătești, Hârcești, Condrătești și Curtoaia. În baza hotărârii Guvernului și a conducerii gospodăriei agricole
Drujba, Ungheni () [Corola-website/Science/305252_a_306581]
-
că așezările ei de aici au istorie mileniară, ele existînd chiar și pe timpurile de pînă la Hristos. În virtutea acestui fapt, satul Alcedar reprezintă un fenomen mai puțin obișnuit pentru localitățile din Republica Moldova. Aceasta deoarece că rădăcinile neamurilor care au întemeiat localitatea actuală coboară în vremuri mult mai îndepărtate decît data întemeierii satului. În Republica Moldova din cele peste 3500 de sate, există o singură localitate cu denumirea de Alcedar. Conform dicționarelor toponimice, apariția denumirii satului nu este cunoscută. Însă legendele moștenite
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
urmele acestor așezări duc spre perioada tracică din secolul VIII-VI î. Hr., la fel ca și cele 3 sate părăsite din sec. II-IV e.n., cele 9 așezări rusești cu cetățuie rotundă de refugiu în centru, stabilindu-se, că așezarea fusese întemeiată în sec. X de către niște triburi din valea rîului Nipru. Întăriturile cetății sunt alcătuite din valuri înalte și șanțuri adînci. În interiorul ei era săpată o fîntînă, iar lîngă val erau construite locuințele nobilimii, negustorilor, meseriașilor, Giuvaiergiilor. De partea cealaltă a
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
toate acestea izvoarele menționează că Pogăneștii din Republica Moldova este atestat la 5 decembrie 1625. Deja în în 1801 s-a edificat în piatră la Pogănești biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Tot această sursă menționează că satul Pogănești a fost întemeiat de proprietara moșiei Maria De Roma din coloniștii aduși de ea pentru lucrări, însă în afară de aceasta aici mai existau și alți săteni așezați în localitate de pe la finele veacului XVIII. Până la 1812, cînd Imperiul Rus a anexat Basarabia, formînd o nouă
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
șase luni în pădurile din jurul Mănăstirii Sihăstria, iar pe 30 august 1949, arhimandritul Cleopa Ilie este numit stareț al Mănăstirii Slatina Suceava unde se transferă alături de 30 de călugări din obștea Mănăstirii Sihăstria, ca urmare a deciziei patriarhului Justinian Marina. Întemeiază la Mănăstirea Slatina o obște care numără peste 80 de persoane. Între 1952-1954, este urmărit de Securitate și se retrage în Munții Stănișoarei, împreună cu ieromonahul Arsenie Papacioc. După doi ani este readus în mănăstire, din dispoziția Patriarhului Justinian. În 1956
Cleopa Ilie () [Corola-website/Science/305990_a_307319]
-
Grecii, cum ar fi Vlahia Mare sau Vlahia Mică. Ulterior, în secolul XIX, Aromânii au jucat un rol important în independența mai multor țări balcanice ca Bulgaria, Albania și Grecia față de Imperiul Otoman. Sub stăpânirea otomană Aromânii nu au mai întemeiat state, dar au avut adesea autonomii locale (de exemplu la Moscopole în Albania): ocupațiile lor erau în principal comerțul și oieritul. În secolul XVIII mulți dintre ei s-au implicat în comerțul dintre Occident și Orient, Moscopole devenind unul dintre
Istoria aromânilor () [Corola-website/Science/305991_a_307320]
-
1999, episcopi consacratori fiind: PS Petru Gherghel, episcop de Iași, ÎPS Jean-Claude Périsset, nunțiu apostolic în România, și ÎPS Dr. Ioan Robu, arhiepiscop și mitropolit de București. El și-a ales ca motto al stemei episcopale versetul "'" Rămâneți înrădăcinați și întemeiați în iubire"" (Ef 3,16). În perioada păstoririi ca episcop auxiliar de Iași, PS Aurel Percă a celebrat, singur sau alături de episcopul Petru Gherghel, numeroase sfințiri de biserici și hirotoniri de preoți și diaconi. De asemenea, a efectuat și o
Aurel Percă () [Corola-website/Science/306010_a_307339]
-
a folosit la maxim de noile prerogative câștigate. Astfel, demiterile lui Constantin Ipsilanti (în Muntenia) și Alexandru Moruzi (în Moldova) de sultanul Selim al III-lea, (cerute de ambasadorul francez în Turcia, Horace François Bastien, ca răspuns la temerile parțial întemeiate față de o conspirație prorusă la București), au reprezentat un motiv de război pentru războiul ruso-turc din 1806-1812. (Ipsilanti a fost reînscăunat de generalul Mihail Miloradovici imediat după intrarea trupelor ruse în Muntenia). Astfel de acțiuni a inaugurat o perioadă de
Epoca fanariotă () [Corola-website/Science/306019_a_307348]
-
Shimon Peres. Zigal Allon a fost căsătorit din 1937 cu Ruth, născută Baron, dintr-o familie de evrei din Germania. Fiul lor,Iftakh ( 1948 - 1999) a fost pictor. Mormântul lui Yigal Allon se află în kibutzul Ginossar. Acolo s-a întemeiat un muzeu, „Beit Allon”, care îi cultivă memoria și moștenirea sa ideologică. Numele său a fost dat așezării Kela Allon din nordul podișului Golan, autostrăzii Allon care leagă numeroase așezări evreiești înființate în Cisiordania ocupată, unui număr de străzi și
Igal Alon () [Corola-website/Science/306041_a_307370]
-
acestui corp paramilitar. După proclamarea Statului Israel, și crearea armatei israeliene în mai 1948 a devenit comandantul unităților de știință ale armatei (Heil Ha'Madá). În anul 1949 a fost primit la Institutul de științe Weizmann din Rehovot, unde a întemeiat departamentul de biofizică pe care l-a condus până la alegerea sa ca președinte al statului în 1973. A locuit și activat în perimetrul Institutului Weizmann până în ziua morții. În munca sa științifică Efraim Katzir s-a concentrat asupra sintezei de
Efraim Kațir () [Corola-website/Science/306050_a_307379]
-
trebuiau să dea și un număr de astfel de păsări. Denumirea Socola ar proveni de la cuvântul slav "socol" care înseamnă "șoim". La mijlocul secolului al XVI-lea, după tradiția locală și unele documente vechi, domnitorul moldovean Alexandru Lăpușneanu (1552-1561, 1564-1568) a întemeiat o mănăstire de maici pe locul unui schit de călugărițe, ce ar fi existat cu mult înainte, în codrul din marginea sudică a orașului Iași Cel mai vechi document în care se vorbește de această mănăstire este un hrisov din
Socola, Iași () [Corola-website/Science/306055_a_307384]
-
la Universitatea Manchester și un lider al mișcării sioniste locale. Între anii 1921 - 1931 și 1935 - 1946 a fost președintele Organizației Sioniste Mondiale. Apoi a fost cel dintâi președinte al Israelului în perioada 17 mai 1948 - 9 noiembrie 1952. A întemeiat Institutul de stiinte din Rehovot care îi poartă numele. s-a născut la 27 noiembrie 1874 în satul Motol (Motyli, azi Motal') lângă Pinsk, în estul Poloniei, în Imperiul Rus - azi oe teritoriul Belorusiei că al treilea dintre 15 copii
Haim Weizmann () [Corola-website/Science/306044_a_307373]
-
perioadă de refacere și de dezvoltare. Apar marile hanuri, se ridică biserici, atelierele meșteșugarilor se grupează pe ulițe separate: "Șelari, Covaci, Gabroveni, Lipscani, Băcani" etc. În 1679 este menționată funcționarea unei fabrici de postav. În același an, domnitorul Șerban Cantacuzino întemeiază prima școală românească, Școala domnească de la mănăstirea Sf.Sava din București și începe ridicarea mănăstirii Cotroceni în vestul capitalei.<br> În timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu în 1689, austriecii intră în București și, vorbind despre această perioadă, cronicarul Radu Popescu spune
Istoria Bucureștiului () [Corola-website/Science/306108_a_307437]
-
nou, orașul Chișinău. Dragoș Vasiliu comentează în același interviu: După turneul sovietic, la finele lui 1970 pleacă din formație Radu Stoica, iar Vlad Gabrielescu ia locul lui Dragoș Vasiliu la chitară ritmică. Gabriel Litvin va pleca și el în 1971, întemeind F.F.N. (Formația fără nume). Dincolo de instabilitatea componenței, popularitatea Mondial continuă să crească. Se înregistrează piesele: "Codrul" și "Romanța inimii" (ultima, compusă de Romeo Vanica). Un LP-ul eponim va fi lansat în 1971, cuprinzând cele mai bune înregistrări de la finele
Mondial () [Corola-website/Science/306139_a_307468]
-
sfârșitul vieții ca pustnică în apropierea unei mănăstiri cappadociene. În anul 361 ea s-a îmbolnăvit la întoarcerea dintr-o călătorie în Tușeția, o regiune din estul Georgiei, și a murit în preajma localității Bodbe în regiunea Kaheția. Regele Mirian a întemeiat deasupra mormântului ei în Bodbe o biserică, care a fost ulterior inclusă în mănăstirea Ninotsminda. Crucea sfintei Nino, încropită de ea însăși din păr și tulpini de viță de vie, este păstrată în catedrala Sioni din Tbilisi. Sfînta Nino este
Nino () [Corola-website/Science/306149_a_307478]
-
Gheorghe Lazăr. În semn de prețuire pentru fondatorul învățământului în limba națională, mai multe instituții de învățământ poartă numele lui Gheorghe Lazăr, printre care: Colegiul Național Gheorghe Lazăr din Sibiu (fostul liceu al iezuiților), Colegiul Național Gheorghe Lazăr din București (întemeiat sub acest nume în anul 1860), Colegiul Național Pedagogic Gheorghe Lazăr din Cluj-Napoca, Grupul Școlar Gheorghe Lazăr din Baia Mare, Liceul Teoretic Gheorghe Lazăr din Pecica etc. La 100 ani de la moartea lui Gheorghe Lazăr, autoritățile de atunci, membrii guvernului și
Gheorghe Lazăr () [Corola-website/Science/306154_a_307483]
-
Constituția din 1938 a fost constituția României care a fost în vigoare pe timpul dictaturii regale a lui Carol al II-lea. A fost elaborată de Istrate Micescu, reputat jurist al perioadei interbelice. Constituția din 1938 se întemeia pe critica regimului de partide și pe doctrina corporatismului. După moartea regelui Ferdinand, sub domnia căruia fusese promulgată Constituția democratică din 1923, noul monarh a devenit Regele Mihai, minor la acea vreme. Astfel, funcția de șef al statului era îndeplinită
Constituția României din 1938 () [Corola-website/Science/306177_a_307506]
-
398 loc.) și Frankfurt pe Main (659.928 loc.) Granițele Gießenului sunt trasate strâns în jurul orașului, localitatea suferind din pricina migrației permanente a locuitoruilor. Mai jos sunt prezentate comunele vecine începând din vest în direcția acelor de ceasornic: Cetatea Gießen este întemeiată de Wilhelm von Gleiberg în anul 1152 mutându-se din cetatea Gleiberg aici, la nord-vest la distanța de 5 km de localitate o parte din cetatea veche există și azi. In secolul VIII - X este sub stăpânirea francilor de est
Gießen () [Corola-website/Science/306249_a_307578]
-
1197, iar în 1248 este Gießen pentru prima oară menționat ca oraș. In anul 1264 aparține localitatea de principatul Hessen (un principat de pe cursul mijlociu al Rinului și Neckarului cu rezidența în Gudensberg ulterior în Kassel) în 1300 va fi întemeiată cetatea de azi, în 1325 este întemeiat „orașul nou” iar din 1370 există în oraș un primar cu un consiliu. Privilegiille comerciale ale unui oraș sunt acordate în anul 1442, primăria veche (din 1450) vor fi distruse prin bombardamentele din
Gießen () [Corola-website/Science/306249_a_307578]
-
prima oară menționat ca oraș. In anul 1264 aparține localitatea de principatul Hessen (un principat de pe cursul mijlociu al Rinului și Neckarului cu rezidența în Gudensberg ulterior în Kassel) în 1300 va fi întemeiată cetatea de azi, în 1325 este întemeiat „orașul nou” iar din 1370 există în oraș un primar cu un consiliu. Privilegiille comerciale ale unui oraș sunt acordate în anul 1442, primăria veche (din 1450) vor fi distruse prin bombardamentele din 1944. In 1535 Philipp der Großmütige (1504
Gießen () [Corola-website/Science/306249_a_307578]