25,546 matches
-
un caz adus de unul dintre chiriașii săi pe nume Fairdale Hobbs, care apoi l-a vorbit extrem de favorabil pe detectiv. Cazul Fairdale Hobbs este inedit. Povestirea "„Cercul roșu”" a fost adaptată de mai multe ori în decursul timpului. Această povestire a servit ca sursă de inspirație pentru al 20-lea film cu Sherlock Holmes (filmat în 1922) din seria de filme mute cu Eille Norwood. Adaptarea radiofonică cu Basil Rathbone și Nigel Bruce (intitulată "Mrs. Warren's Lodger") a fost
Cercul roșu (povestire) () [Corola-website/Science/324801_a_326130]
-
Acest episod este al 39-lea al întregului serial și al patrulea al celei de-a patra serii și este intitulat simplu "The Red Circle". Această versiune nu este în întregime fidelă textului original, aducând unele modificări cheie acțiunii din povestire. Episodul introduces un nou personaj (Enrico Firmani, un expatriat italian care este ucis de Gorgiano, posibil în mod indirect ca urmare a dezvăluirii de către Watson a acoperirii lui Firmani); inspectorul Gregson este înlocuit cu inspectorul Hawkins; Gorgiano face o încercare
Cercul roșu (povestire) () [Corola-website/Science/324801_a_326130]
-
Chrome (1986) (titlu original "Burning Chrome") este o culegere de povestiri cyberpunk a scriitorului William Gibson. Acțiunea majorității povestirilor se petrece în universul "Sprawl", un cadru anonim împărțit de majoritatea operelor cyberpunk. Multe dintre ideile și temele explorate în aceste povestiri au fost reluate ulterior de Gibson în populara sa trilogie
Chrome (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324836_a_326165]
-
Chrome (1986) (titlu original "Burning Chrome") este o culegere de povestiri cyberpunk a scriitorului William Gibson. Acțiunea majorității povestirilor se petrece în universul "Sprawl", un cadru anonim împărțit de majoritatea operelor cyberpunk. Multe dintre ideile și temele explorate în aceste povestiri au fost reluate ulterior de Gibson în populara sa trilogie Sprawl. În ediția engleză, ordinea povestirilor "Hotelul "Trandafirul
Chrome (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324836_a_326165]
-
Chrome (1986) (titlu original "Burning Chrome") este o culegere de povestiri cyberpunk a scriitorului William Gibson. Acțiunea majorității povestirilor se petrece în universul "Sprawl", un cadru anonim împărțit de majoritatea operelor cyberpunk. Multe dintre ideile și temele explorate în aceste povestiri au fost reluate ulterior de Gibson în populara sa trilogie Sprawl. În ediția engleză, ordinea povestirilor "Hotelul "Trandafirul Nou"" și "Stea roșie pe orbită de iarnă" este inversată. Povestirea a apărut pentru prima dată în revista "Omni" în 1981 și
Chrome (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324836_a_326165]
-
Acțiunea majorității povestirilor se petrece în universul "Sprawl", un cadru anonim împărțit de majoritatea operelor cyberpunk. Multe dintre ideile și temele explorate în aceste povestiri au fost reluate ulterior de Gibson în populara sa trilogie Sprawl. În ediția engleză, ordinea povestirilor "Hotelul "Trandafirul Nou"" și "Stea roșie pe orbită de iarnă" este inversată. Povestirea a apărut pentru prima dată în revista "Omni" în 1981 și introduce personajul Molly Millions, care va juca un rol important în trilogia Sprawl. "Johnny Mnemonic" este
Chrome (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324836_a_326165]
-
majoritatea operelor cyberpunk. Multe dintre ideile și temele explorate în aceste povestiri au fost reluate ulterior de Gibson în populara sa trilogie Sprawl. În ediția engleză, ordinea povestirilor "Hotelul "Trandafirul Nou"" și "Stea roșie pe orbită de iarnă" este inversată. Povestirea a apărut pentru prima dată în revista "Omni" în 1981 și introduce personajul Molly Millions, care va juca un rol important în trilogia Sprawl. "Johnny Mnemonic" este un traficant de date care și-a implantat în cap un sistem de
Chrome (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324836_a_326165]
-
datele respective dacă nu va fi lăsat în pace. În final, Johnny și Molly plănuiesc să-și asigure traiul folosindu-l pe Jones pentru a găsi toate urmele datelor stocate anterior în Johnny, șantajându-i astfel pe foștii lui clienți. Povestirea a stat la baza filmului omonim din 1995, dar acțiunea acestuia diferă considerabil de cea a povestirii. O novelizare a scenariului lui William Gibson, scrisă de Terry Bisson, a fost publicată în 1995 cu titlul "Johnny Mnemonic". În 1996 a
Chrome (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324836_a_326165]
-
asigure traiul folosindu-l pe Jones pentru a găsi toate urmele datelor stocate anterior în Johnny, șantajându-i astfel pe foștii lui clienți. Povestirea a stat la baza filmului omonim din 1995, dar acțiunea acestuia diferă considerabil de cea a povestirii. O novelizare a scenariului lui William Gibson, scrisă de Terry Bisson, a fost publicată în 1995 cu titlul "Johnny Mnemonic". În 1996 a fost publicată o nouă versiune de sine stătătoare. Titulatura "Gernsback" din titlul acestei povestiri face aluzie la
Chrome (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324836_a_326165]
-
de cea a povestirii. O novelizare a scenariului lui William Gibson, scrisă de Terry Bisson, a fost publicată în 1995 cu titlul "Johnny Mnemonic". În 1996 a fost publicată o nouă versiune de sine stătătoare. Titulatura "Gernsback" din titlul acestei povestiri face aluzie la Hugo Gernsback, editorul de reviste pulp science fiction din prima parte a secolului al XX-lea, Gibson subliniind contrastul dintre viitorul imaginat în stilul de science fiction al lui Gernsback și cel prezent, "cyberpunk". Însărcinat să fotografieze
Chrome (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324836_a_326165]
-
în opoziție cu lumea idealizată a lui Gernsback. Imaginile devin tot mai vagi și Parker reușește, în cele din urmă, să le ignore, preferând să trăiască într-o lume caracterizată de pornografie, crimă și evenimente aleatorii, decât în continuumul Gernsback. Povestirea a fost ecranizată în 1993 sub titlul "Tomorrow Calling", un scurt metraj de televiziune realizat de Tim Leandro pentru Film4 Productions. Difuzat inițial pe Channel 4, filmul a fost prezentat la Festivalul Britanic de Film desfășurat între 4-10 octombrie 1996
Chrome (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324836_a_326165]
-
fost ecranizată în 1993 sub titlul "Tomorrow Calling", un scurt metraj de televiziune realizat de Tim Leandro pentru Film4 Productions. Difuzat inițial pe Channel 4, filmul a fost prezentat la Festivalul Britanic de Film desfășurat între 4-10 octombrie 1996. Prima povestire publicată de William Gibson a apărut în 1977 în "Unearth 3", o revistă science fiction cu viață scurtă. Gibson a primit 27$ pentru povestire. În ea este relatată povestea unui bărbat care se refugiază în lumea înregistrărilor senzitive artificiale despre
Chrome (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324836_a_326165]
-
4, filmul a fost prezentat la Festivalul Britanic de Film desfășurat între 4-10 octombrie 1996. Prima povestire publicată de William Gibson a apărut în 1977 în "Unearth 3", o revistă science fiction cu viață scurtă. Gibson a primit 27$ pentru povestire. În ea este relatată povestea unui bărbat care se refugiază în lumea înregistrărilor senzitive artificiale despre fosta lui iubită, într-un oraș întunecat și poluat. Colaborarea dintre William Gibson și John Shirley a dus la apariția acestei povestiri, publicată pentru
Chrome (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324836_a_326165]
-
27$ pentru povestire. În ea este relatată povestea unui bărbat care se refugiază în lumea înregistrărilor senzitive artificiale despre fosta lui iubită, într-un oraș întunecat și poluat. Colaborarea dintre William Gibson și John Shirley a dus la apariția acestei povestiri, publicată pentru prima dată în antologia "Shadows 4" în 1981. Ea constituie o îndepărtare de universul Sprawl, folosirnd un cadru mai apropiat stilului de viață american contemporan. Coretti frecventează baruri în care sunt mici șanse de a fi pus în
Chrome (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324836_a_326165]
-
potrivi perfect în fiecare ambianță. Astfel, el înțelege că a descoperit o nouă specie, care s-a adaptat societății moderne mai bine ca orice gândac și, încetul cu încetul, începe să se transforme și el într-un membru al ei. Povestirea a apărut pentru prima dată în 1981 și folosește extensiv metafore. Gaura-de-vierme este denumită Autostrada, iar călătorii care o folosesc sunt numiți "autostopiști" sau "muște", cuvinte care nu au un sens literal, ci figurativ. Chiar și titlul reprezintă o metaforă
Chrome (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324836_a_326165]
-
de stația spațială Raiul, unde se încearcă aflarea tuturor informațiilor despre ruta spațială înainte ca astronauții care au revenit vii să se sinucidă. Tehnologiile din capătul celuilalt al autostrăzii spațiale se dovedesc a fi "diferite", dar nu neapărat mai avansate. Povestirea a fost adaptată în bandă desenată în 1995 de către artistul din Vancouver Gavin Lonergan. The William Gibson Aleph a catalogat banda desenată ca o "evocare interesantă a paradisului fals al povestirii". Banda desenată are douăzeci de pagini și a fost
Chrome (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324836_a_326165]
-
dovedesc a fi "diferite", dar nu neapărat mai avansate. Povestirea a fost adaptată în bandă desenată în 1995 de către artistul din Vancouver Gavin Lonergan. The William Gibson Aleph a catalogat banda desenată ca o "evocare interesantă a paradisului fals al povestirii". Banda desenată are douăzeci de pagini și a fost antologată în două secțiuni care au apărut în numerele 5 și 6 din "Freeflight", dec/ian 95 și apr/mai 95. Gibson a fost implicat direct în procesul adaptării. Povestirea a
Chrome (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324836_a_326165]
-
al povestirii". Banda desenată are douăzeci de pagini și a fost antologată în două secțiuni care au apărut în numerele 5 și 6 din "Freeflight", dec/ian 95 și apr/mai 95. Gibson a fost implicat direct în procesul adaptării. Povestirea a apărut pentru prima dată în 1984 în revista "Omni". Metacorporații gigantice controlează și conduc economiile, bogăția lor constând în avantajul competițional dat de capitalul uman al angajaților și de proprietatea intelectuală produsă de aceștia. Corporațiile își protejează angajații cei
Chrome (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324836_a_326165]
-
proprietatea intelectuală produsă de aceștia. Corporațiile își protejează angajații cei mai valoroși, cheltuind oricât este necesar pentru a-i ține în siguranță și fericiți. În acestă lume nu este timp pentru a capitaliza cunoștințele dobândite de la o firmă rivală. Protagoniștii povestirii sunt trădați de un partener după reușita unei operațiuni, ajungând să fie urmăriți de fostul lor angajator. Viitorul întunecat al povestirii extrapolează tendințele sociale și economice actuale. Regizorul Abel Ferrara a ecranizat povestirea în filmul "New Rose Hotel", lansat în
Chrome (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324836_a_326165]
-
siguranță și fericiți. În acestă lume nu este timp pentru a capitaliza cunoștințele dobândite de la o firmă rivală. Protagoniștii povestirii sunt trădați de un partener după reușita unei operațiuni, ajungând să fie urmăriți de fostul lor angajator. Viitorul întunecat al povestirii extrapolează tendințele sociale și economice actuale. Regizorul Abel Ferrara a ecranizat povestirea în filmul "New Rose Hotel", lansat în 1998, care urmărește riguros acțiunea povestirii. Povestirea reprezintă rodul colaborării dintre William Gibson și Bruce Sterling din anii '80. și a
Chrome (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324836_a_326165]
-
cunoștințele dobândite de la o firmă rivală. Protagoniștii povestirii sunt trădați de un partener după reușita unei operațiuni, ajungând să fie urmăriți de fostul lor angajator. Viitorul întunecat al povestirii extrapolează tendințele sociale și economice actuale. Regizorul Abel Ferrara a ecranizat povestirea în filmul "New Rose Hotel", lansat în 1998, care urmărește riguros acțiunea povestirii. Povestirea reprezintă rodul colaborării dintre William Gibson și Bruce Sterling din anii '80. și a apărut pentru prima dată în revista "Omni" în iulie 1983. Pe stația
Chrome (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324836_a_326165]
-
după reușita unei operațiuni, ajungând să fie urmăriți de fostul lor angajator. Viitorul întunecat al povestirii extrapolează tendințele sociale și economice actuale. Regizorul Abel Ferrara a ecranizat povestirea în filmul "New Rose Hotel", lansat în 1998, care urmărește riguros acțiunea povestirii. Povestirea reprezintă rodul colaborării dintre William Gibson și Bruce Sterling din anii '80. și a apărut pentru prima dată în revista "Omni" în iulie 1983. Pe stația spațială sovietică "Kosmograd" conviețuiesc militari și civili. Odată ce Statele Unite nu mai au statutul
Chrome (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324836_a_326165]
-
reușita unei operațiuni, ajungând să fie urmăriți de fostul lor angajator. Viitorul întunecat al povestirii extrapolează tendințele sociale și economice actuale. Regizorul Abel Ferrara a ecranizat povestirea în filmul "New Rose Hotel", lansat în 1998, care urmărește riguros acțiunea povestirii. Povestirea reprezintă rodul colaborării dintre William Gibson și Bruce Sterling din anii '80. și a apărut pentru prima dată în revista "Omni" în iulie 1983. Pe stația spațială sovietică "Kosmograd" conviețuiesc militari și civili. Odată ce Statele Unite nu mai au statutul de
Chrome (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324836_a_326165]
-
reușește să se folosească de capsulele Soiuz care au mai rămas din stația spațială pentru a forma o nouă colonie, având alături câțiva americani care au urcat la bord după prăbușirea stației. Criticul de science fiction Takayuki Tatsumi consideră că povestirea constituie o descriere a "eșecului visului explorării spațiale", care amintește de J.G. Ballard. Expertul în opera lui Gibson Tatiani Rapatzikou a apreciat că motivul stației spațiale a fost folosit de autori ca un "simbol al tensiunii și dificultății întâmpinate de
Chrome (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324836_a_326165]
-
că motivul stației spațiale a fost folosit de autori ca un "simbol al tensiunii și dificultății întâmpinate de personaje și de cititori de fiecare dată când au de-a face cu artificialitatea lumii lor tehnologice". "Vancouver Magazine" a comandat această povestire, cerând ca acțiunea să se petreacă în acest oraș. Piața din titlu a fost modelată după aceea din Granville Island. După cum spunea autorul într-o postare de pe blog datând din 2007: "Granville Island din Vancouver, care gravitează în jurul Pieței Granville
Chrome (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324836_a_326165]