25,496 matches
-
o ia acasă. Resemnat cu timpul, flăcăul e pe cale să se însoare cu o consăteancă, însă la nunta lor lostrița reapare. Mirele aleargă la râu, o vede, sare în apă și ambii se pierd în valuri, îmbrățișați. Mai cu seamă povestirile Sezon mort și Pescarul Amin au obținut din partea criticii aprecieri superlative. În prima, în decorul silvestru al unei crescătorii de fazani se înfiripă două idile estivale: a unui câine cu o vulpe și a domnului Charles, proprietarul pădurii, cu nevasta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
zăgazul și, luat în piept de un morun uriaș în care își identifică totemul, curge vijelios, spre a se vărsa în Dunăre împreună cu puhoiul de pești învălmășiți cu stelele cerului răsturnat în vâlvătaia acvatică. Romanul Zahei orbul, mai curând o povestire mai întinsă, e odiseea picarescă a unui Samson valah. Pierzându-și vederea, Zahei, o namilă de om, ajunge învârtitor de roată la bâlci, grădinar, ocnaș, purtător în spate al unui preot moșneag și infirm. Mediile traversate de nefericit sunt descrise
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
vie și apropiată simțurilor noastre, și totuși transcendentală și încărcată de taine infailibile. Poezia lui Voiculescu din acest punct de vedere este poezia cea mai interiorizată ce a avut-o vreodată literatura română. ION PILLAT Diversitatea subiectelor fiind deconcertantă [în povestiri], numitorul lor comun este aspectul neobișnuit și incredibil, indiferent dacă faptele aparțin imaginației populare primite sau unor zone banale ale civilizației moderne: un vânător e salvat de la moarte, într-o iarnă, de câinii săi care se culcă peste el și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
primite sau unor zone banale ale civilizației moderne: un vânător e salvat de la moarte, într-o iarnă, de câinii săi care se culcă peste el și mor înghețați, un solomonar bătrân vorbește cu lupii; o vrăjitoare dezlănțuie puteri diavolești. Câteva povestiri pot fi curate basme (Lostrița). Dar nu fantasticul propriu-zis se cuvine remarcat, ci, mereu, capacitatea inventivă. V. Voiculescu redescoperă stilul naiv și captivant al unei literaturi interesate în primul rând sub raportul anecdotei, al capriciului. Eresurile, practicile magiei și celelalte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
traducere imaginară de ... -), ed. bilingvă, tr. Immanuel Weissglas, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1974; ed. (Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară de ... - Shakespeare’s Lost Fancied Sonnets in Immaginary Translation by...), ed. bilingvă, tr. Cristina Tătaru, Pitești, 2000; Povestiri, I-II, introd. Vladimir Streinu, București, 1966; ed. (Nuvele), I-II, îngr. Ion Voiculescu, pref. Mircea Tomuș, București, 1972; Poezii, îngr. și pref. Al. Piru, cu un desen de Marcela Cordescu, București, 1966; Poezii, I-II, îngr. Ion Voiculescu și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
cu ilustrații de Elena Boariu, București, 1981; Poezii - Poésies, ed. bilingvă, tr. Paul Miclău, pref. Ștefan Aug. Doinaș, București, 1981; Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară de ... și alte poezii, îngr. și postfață Cornel Ungureanu, București, 1981; Povestiri, I-II, îngr. Victor Iova, București, 1982; Poezii, I-II, îngr. și pref. Liviu Grăsoiu, București, 1983; Récits, tr. și posfață Irina Bădescu, București, 1983; Iubire magică, îngr. Victor Iova, București, 1984; Gânduri albe, îngr. și introd. Victor Crăciun, pref.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
V. Voiculescu, R, 1970, 2; George Muntean, V. Voiculescu - orizontul folcloric al scrisului său, în Izvoare folclorice și creație originală, coordonator Ovidiu Papadima, București, 1970, 283-309; I. Valerian, Chipuri din viața literară, București, 1970, 9-18; Vlad, Descoperirea, 142-152; Nicolae Manolescu, Povestirile lui V. Voiculescu, LCF, 1971, 2; Ion Voiculescu, Amintirile unei odăi, ST, 1971, 4; Constant Ionescu, Amintiri despre V. Voiculescu, RL, 1971, 26; Crohmălniceanu, Lit. rom. expr., 93-96; George, Semne, 287-304; Mincu, Critice, II, 117-140; Dinu Pillat, Mozaic istorico-literar, ed.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
Amintirile unei odăi, ST, 1971, 4; Constant Ionescu, Amintiri despre V. Voiculescu, RL, 1971, 26; Crohmălniceanu, Lit. rom. expr., 93-96; George, Semne, 287-304; Mincu, Critice, II, 117-140; Dinu Pillat, Mozaic istorico-literar, ed. 2, București, 1971, 284-292; Braga, Sincronism, 168-214; Vlad, Povestirea, 103-105; Cornel Ungureanu, Nostalgia eposului, F, 1973, 1; Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Ultimele sonete în opera lui V. Voiculescu, VR, 1973, 5; Sașa Pană, V. Voiculescu și Urmuz, MS, 1973, 3; Virgil Carianopol, Scriitori, I, 93-102; Ist. teatr. Rom., III, 169-172; Ștefan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
lumina zilei și adoptă o perspectivă calitativă foarte apropiată de antropologie. Ea se bazează pe analiza experiențelor individuale, se apleacă asupra construcției sociale a rolurilor sexuale, studiază problemele metodologice puse de biografie, povești de viață și mărturii, se preocupă de "povestire" și de decupajele realizate prin descriere. Dacă mulți istorici s-au angajat în veritabile anchete etnografice privind istoria începând din prezent, în sens invers, mulți etnologi au observat necesitatea de a-și concepe obiectul de studiu dintr-o perspectivă istorică
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
stil postulează o teorie (o concepție generală asupra chestiunii discutate), o moștenire intelectuală ("literatura") și un angajament etic (să nu judeci, ci să înțelegi). Treptat, studiile despre condițiile de producere a cunoașterii științifice, punerea certitudinilor sub semnul întrebării au reabilitat povestirea experienței trăite, în detrimentul teoriilor la scară mare. Astăzi, antropologii se străduiesc să expună căile prin care au ajuns să gândească ceea ce gândesc. Ei încearcă să expliciteze acest du-te-vino între teorie și "teren". Nu mai este vorba să survolezi de la mare
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
cu personalitatea anchetatorului și a informatorilor, subiect al unor variante, supus numeroaselor incertitudini. În prezent, autorul textelor de antropologie are de dat socoteală mai mult ca niciodată; i se contestă dreptul divin de a exercita o putere fără impact asupra povestirii sale. Noi nu mai credem că un individ "își reprezintă" integral cultura, că el este un fel de metonimie, un eșantion reprezentativ în toate acțiunile și opiniile sale. De altfel, se caută diversificarea surselor, evitarea purtătorilor de cuvânt oficiali, aflarea
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
mod inevitabil o parte din colectiv. Între polii ordinii și dezordinii, perioada actuală privilegiază mai degrabă a doua stare, după cum valorizează îndoiala mai degrabă decât certitudinea, particularul mai mult decât generalul. Criticii constată caracterul haotic al lumii și implozia marilor povestiri. Publicațiile recente subliniază până la saturație natura "ficțională" a noțiunilor globale ale antropologilor evoluționiști, difuzioniști, funcționaliști, structuraliști și ale celor care le-au urmat. Fără a intra în certuri infinite asupra cuvintelor, să remarcăm că nu este foarte interesant de declarat
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
degrabă decât să le considerăm niște date, admițând că ceva din realitatea exterioară rezistă unei anchete specifice. Fără îndoială, toate teoriile științifice sunt istorii, întâmplări, dar nu sunt istorii ca și celelalte. Ar fi periculos să punem pe același plan povestirile distractive, publicitare, de propagandă, prozelite cu cele care vizează o cunoaștere obiectivă. Faptul că nu putem accede la realitate decât prin prisma unei culturi specifice nu face nici să dispară realitatea ca obiect, nici să dispară semnificația universală a descoperirilor
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
condiției individuale, într-o tentativă grațioasă, senină de a transcende existența concretă spre una eternă, luminoasă. Primul volum în proză, Cordun (1942), este o încercare originală de a reface percepțiile, trăirile, „relatarea” unui copil, fără intervenția adultului în interpretare, ordonare, povestire. Felurite secvențe din viața familiei sau a satului sunt notate cu simplitatea și sărăcia de limbaj specifice unei psihologii neevoluate. Sensibilitatea, memoria afectivă a copilului au fost activate de întâmplările urâte, crude, de partea rea a felului de a fi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286051_a_287380]
-
lapidară, nudă, directă, alăturarea cinematografică a secvențelor produc o impresie deosebită. Asumarea punctului de vedere al unui copil, a inocenței și simplității are ca efect insolitarea perspectivei, un procedeu modern al artei. În timp, C. alcătuiește din diferite schițe și povestiri, adunate în special în volumele Cartea poreclelor (1957), Nopți udeștene (1960), Inimi fierbinți (1963), un fel de anexă la Cordun, completând și nuanțând imaginea acelei lumi. Într-un fel sau altul, locurile natale, propria copilărie constituie un laitmotiv, dar și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286051_a_287380]
-
pentru care metafora titlului ar fi prea blândă. Dar construcția defectuoasă, tezismul evident, situarea autorului în postura de acuzator mânios fac din Negura o scriere caducă. Romanele Temelia (1951; Premiul de Stat), Satul uitat (1974) și o lungă serie de povestiri propagandistice (Făina chiaburului și bordeiul săracului, 1947; Secerișul, 1951; Pe drumul belșugului, 1951; Dreptul la viață, 1953 ș.a.m.d.), tipărite în broșuri sau în culegeri de proză scurtă, sunt produse facile ale unei politici literare impuse. Când imperativele comenzii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286051_a_287380]
-
literare impuse. Când imperativele comenzii politice mai slăbesc, C. preferă să se afunde în istorie, de unde talentul său evocator scoate tablouri vivante având în centru câteva dintre marile figuri ale trecutului românesc, narațiuni apărute în volume speciale - Poarta furtunilor (1955), Povestiri eroice (1960), Pământul zimbrului (1962) - și în alte numeroase ediții sau opuscule, care reiau, de regulă, același texte. Cărțile de călătorie - Împărăția soarelui (1956), Farmecul depărtărilor (1966) - conțin relatări despre realități și personalități din țările vizitate. Drama istorică Focurile (scrisă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286051_a_287380]
-
1949-1950; Temelia, București, 1951; Prin Țara de Sus, București, 1954; Livezile tinere, București, 1954; Poarta furtunilor, București, 1955; Împărăția soarelui, București, 1956; Valea Albă, București, 1957; Cartea poreclelor, București, 1957; Cărțile săgetătorului, București, 1957; Cel din urmă apostol, București, 1957; Povestiri eroice, București, 1960; Nopți udeștene, București, 1960; Pământul zimbrului, București, 1962; Inimi fierbinți, București, 1963; Poezii, București, 1964; Viforul, București, 1966; Farmecul depărtărilor, București, 1966; Clopote în amurg, București, 1969; Turmele. Cordun. Avizuha. Valea hoților, postfață Silviu Dan Gheorghiu, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286051_a_287380]
-
postfață Silviu Dan Gheorghiu, București, 1971; Satul uitat, București, 1974; Călărețul orb, îngr. și pref. Constantin Călin, Cluj-Napoca, 1975; Cartea de piatră, îngr. și pref. Constantin Călin, București, 1981. Traduceri: N.V. Gogol, Însemnările unui nebun, pref. Eugen Schileru, București, 1945, Povestiri din Petersburg, București, 1952 (în colaborare cu Ada Steinberg), Mantaua. Povestiri din Petersburg, București, 1962 (în colaborare cu Ada Steinberg și Radu Donici); Leonid Soloviev, Minunata istorie a lui Nastratin Hogea, București, 1945 (în colaborare cu Magda Isanos); A. S. Pușkin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286051_a_287380]
-
orb, îngr. și pref. Constantin Călin, Cluj-Napoca, 1975; Cartea de piatră, îngr. și pref. Constantin Călin, București, 1981. Traduceri: N.V. Gogol, Însemnările unui nebun, pref. Eugen Schileru, București, 1945, Povestiri din Petersburg, București, 1952 (în colaborare cu Ada Steinberg), Mantaua. Povestiri din Petersburg, București, 1962 (în colaborare cu Ada Steinberg și Radu Donici); Leonid Soloviev, Minunata istorie a lui Nastratin Hogea, București, 1945 (în colaborare cu Magda Isanos); A. S. Pușkin, Fata căpitanului, București, 1946, Povestirile răposatului Ivan Petrovici Belchin, București, 1954
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286051_a_287380]
-
în colaborare cu Ada Steinberg), Mantaua. Povestiri din Petersburg, București, 1962 (în colaborare cu Ada Steinberg și Radu Donici); Leonid Soloviev, Minunata istorie a lui Nastratin Hogea, București, 1945 (în colaborare cu Magda Isanos); A. S. Pușkin, Fata căpitanului, București, 1946, Povestirile răposatului Ivan Petrovici Belchin, București, 1954 (în colaborare cu Gh. Solcănescu), Dama de pică, pref. Gh. Barbă, București, 1963; Alexei Tolstoi, Povestiri rusești, București, 1947; Maxim Gorki, Foma Gordeev, București, 1949; Din poezia chineză clasică, București, 1956; ed. 2 (Poeme
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286051_a_287380]
-
istorie a lui Nastratin Hogea, București, 1945 (în colaborare cu Magda Isanos); A. S. Pușkin, Fata căpitanului, București, 1946, Povestirile răposatului Ivan Petrovici Belchin, București, 1954 (în colaborare cu Gh. Solcănescu), Dama de pică, pref. Gh. Barbă, București, 1963; Alexei Tolstoi, Povestiri rusești, București, 1947; Maxim Gorki, Foma Gordeev, București, 1949; Din poezia chineză clasică, București, 1956; ed. 2 (Poeme chineze clasice), pref. edit., București, 1957; Aristofan, Teatru, București, 1956; Ovidiu, Tristele, pref. edit., București, 1957, Epistole din exil, îngr. și pref.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286051_a_287380]
-
juridic, medical sau agricol nu este iscălit, tot așa cum nici foiletoanele literare (cu unele excepții) nu poartă semnătură. Pe lângă texte folclorice (plugușor, orație de nuntă, cântece populare, strigături la joc și balade, precum Toma Alimoș sau Miorița), sunt reproduse scurte povestiri - dacă nu de-a dreptul snoave - cu pronunțat caracter moralizator, scrise în grai popular, ca de altfel întreaga revistă. O parte din texte aparțin lui Mihail Sadoveanu și, deși nesemnate, sunt destul de lesne de identificat, altele sunt retipăriri din proza
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289149_a_290478]
-
trecând prin mai multe modificări. Așezată sub deviza „Cultura va salva românimea”, gazeta ieșea de două ori pe lună, scrisă de mână, cu excepția frontispiciului care era tipărit. Cuprinsul este mai ales „literar și umoristic”; s-au publicat și numeroase poezii, povestiri și disertații. Selectarea materialelor se făcea de o „comisie critizătoare”, alcătuită din trei-cinci persoane, foarte activă în perioadele când în fruntea ei s-au aflat Ilarie Chendi (1894-1897) și Octavian Goga (1901-1904). Chendi propune transformarea „Rosei cu ghimpi” într-o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289744_a_291073]
-
conlucrarea interetnică. Exercițiul criticii literare și al comentariului pe teme culturale îl face ca redactor la revista studențească trilingvă „Echinox”. Totodată, se familiarizează, prin traduceri, cu universul echivalențelor verbale, elaborând, la inițiativa Editurii Dacia, versiuni germane pentru un volum de povestiri de I. Agârbiceanu și pentru alte două cărți, Existențialismul francez și problemele eticii de Dumitru Ghișe și Cultura europeană în epoca luminilor de Romul Munteanu. În Germania, A. răspunde altor solicitări și sugestii editoriale, îndreptându-se fie spre unele texte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285195_a_286524]