KorAP: Find »[drukola/base=rupe & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...971 972 973 ...983 >

24,561 matches

Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626

luptă al tineretului din țările capitaliste și din întreaga lume (...). În poezia Rutină Baconsky înfierează versurile cenușii și plate care mai apar în reviste. El se ferește însă să precizeze că aceste versuri se găsesc tocmai la poeții care se rup de viață (...). Lipsuri asemănătoare se manifestă și în unele lucrări în proză publicate de Almanahul literar din Cluj. În nuvela Pasagerii de pe corabia beată Mircea Zaciu își propune să satirizeze moravuri înapoiate din lumea universitară (...). Cititorul este neplăcut surprins de

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
petrec pe la sfârșitul verii anului 1951, în satul Udupu din Bărăgan. După o expresie din partea locului - care i-a sugerat scriitorului titlul nuvelei - în această zi urmează să aibă loc «desfășurarea» acelora dintre țăranii muncitori care au hotărât s-o rupă cu viața dinainte: unirea lor într-o gospodărie agricolă colectivă (...). Când termini de citit Desfășurarea și încerci să justifici impresia generală favorabilă pe care ți-a lăsat-o, înțelegi fără prea multă greutate că originea acesteia trebuie căutată înainte de toate

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
rezista timpului, deoarece exprimă fidel esența unora dintre principalele forțe sociale ale timpului nostru (...). Astfel, figura lui Ion Țurlea, care ar vrea să fie o întruchipare tipică a adevăratului activist de partid, pătruns de fermitate revoluționară - opus unor activiști birocrați, rupți de mase, și care alunecă pe panta oportunismului, de felul lui Ion Niculae - nu are un contur atât de precis ca acela, bunăoară, a lui Anghel (...). Prunoiu este una dintre cele mai bine individualizate figuri ale nuvelei. Menținându-l necontenit

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
deci două poezii care, prin caracterul lor obiectivist, inactual - nu-și ating scopul (...). Se știe că în paginile publicației clujene a apărut un bogat mărăciniș intimist, acum 2-3 ani. Revista era atunci socotită organul personal de publicitate pentru reveriile intime, rupte de viață ale câtorva poeți în căutare de originalitate cu orice preț, convinși că, cu cât te depărtezi de pământ, cu atât faci artă mai bună. Plenara consacrată poeziei în februarie 1951 a criticat cu ascuțime această poezie. Și iată

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
despre gândurile și trăirile care-i încearcă (...) Nu s-ar putea spune că în lirica noastră au lipsit cu totul cazurile de «evadare», când unul sau altul dintre poeți, desprinzându-se din «gros», au încercat în mod curajos s-o rupă cu pedalarea pașnică, rutinieră și fără perspectivă. Evadarea aceasta a și reușit în câteva cazuri, și ei îi datorăm unele succese ale liricii noastre. Există însă și cazuri când «fugarii», nerezistând ritmului accelerat al cursei, au fost readuși în «pluton

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
lansează în considerații năstrușnice de soiul acesta: «nu s-ar putea spune că în lirica noastră au lipsit cu totul cazurile de „evadare”, când unul sau altul dintre poeți, desprinzându-se din „gros”', au încercat în mod curajos s-o rupă cu pedalarea pașnică și rutinieră și fără perspectivă (...)». Cântecele de iubire ale lui Eugen Frunză sunt apostrofate drept inspirate «articole de ziar», «goale abstracțiuni», «colocvii ale poetului cu iubita» (...). Pe un ton de superioritate cu nimic justificat, autorul articolului împarte

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
chiaburul poartă-n el Gânduri de-astea de mișel. Georgeta SAUCIUC - Daruri. În: Iașul Nou, nr.5-6, oct. 1951 Știu că tare fosta-i supărată, Ai lucrat vreo două zile-n șir Și-apoi pânza, pictoriță fată, De necaz ai rupt-o după fir. (...) Și-a rămas cu mâna la bărbie Bătrânica ta, clătind din cap, Când ai spus că ai dori să fie Un tablou cum altul n-ai mai dat, Că-n celule reci, întunecate, Mult a stat Gheorghiu-Dej

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
decât în nuvelă. Va trece și aici prin unele dezamăgiri. Își va aduce aminte de ceea ce a învățat despre curentele decadente din epoca putrefacției sistemului și va ajunge la concluzia că personalismul, ermetismul, sărăcia de idei, beția de imagini sterile, rupte de viață și abstractizarea rece a unor probleme vii ale realității, trăsături caracteristice multora dintre poeziile citite, se datoresc influenței încă a acestor curente decadente. Va tresări, însă nu o singură dată, plăcut surprins la lectura unora dintre poezii. Sângele

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
critica ce este? Poate E-nfricoșare crezi?... Sau ce-i? E-o insulă de ghețuri moarte Când nu e omul ținta ei...” ...Vrea unul fontă cu ocaua. Oțel îți cere - în ciubere. Vrea altu-n artă mucavaua Unei gândiri rutiniere. Te-ar rupe șoarece ridicol - Un altu-n umbră, ca motanul. Va scrie un vestit articol! Iar pân’ să-l scrie - trece anul. Ii spui și pare să-l surprindă: Și-a strâns sprâncenele mirare... Se uită poate și-n oglindă Și-ntreabă: Cine

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660

vreți să vedeți ecografia? Îi Întreb, scormonind În geantă, să scot rola de fotografii și i-o Întind mamei. — Uite la el! zice ea, cu răsuflarea tăiată și ochii lipiți de imaginea neclară. Uite, Graham! Primul nostru nepot. Seamănă bucățică ruptă cu mama mea! — Mama ta? răspunde tata nedumerit, Înșfăcînd pozele printate din mîna ei. Ce-ai, femeie, ai orbul găinilor? — Becky, ți-am tricotat cîteva lucrușoare pentru bebeluș, Îndrăznește Janice timidă. Niște pulovărașe pentru zi... un fulărel... un set Arca

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
e băiat. Sau, poate, fată. — Hei, Bex, așteaptă, spune Suze brusc. Cum ai să-l convingi pe Luke că nu știi? Ce vrei să spui? — CÎnd naști! Cum o să-l convingi că nu știai dinainte sexul copilului? Mă opresc din rupt plasticul. Aici are dreptate. — O să am grijă să joc uimirea! zic În cele din urmă. SÎnt destul de bună actriță. Uite, zic, luîndu-mi cea mai mirată expresie de care sînt capabilă. Ia uite... e băiat! Suze se strîmbă. — Bex, ai fost

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
lingură cade cu zgomot pe podea. — Hei, a fost destul de bine! se arată Suze impresionată. — Pe bune? Încă mai gîfÎi. — Da! O să-l păcălești fără probleme. Hai să facem testul. În timp ce mă duc să iau niște apă de la chiuvetă, Suze rupe cartonul cutiei și scoate o seringă. — Aaa, uite, zice veselă. Trebuie să-ți facem injecție. — Injecție? Mă uit În jur stresată. — Testul de sînge e rapid și ușor de făcut, citește de pe pliant. „Rugați un medic, o asistentă sau orice

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
Acum, cînd o spun, În fața Întregului personal, pare destul de stupid. Mă simt ca Pollyanna, cum stau așa cu coșul ăsta idiot de răchită În mînă. În jurul mînerului are legată o fundă cu dungi roz, pe care trebuia s-o fi rupt naibii. — Becky, am o ședință. Luke clatină din cap. Îmi pare rău. — Dar Mel mi-a spus că n-ai nimic programat! Glasul Îmi iese mai ascuțit decît aș fi vrut. Mi-a zis c-o să fii liber! Gary și

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
Luke pare deconcertat. — Ești absolut sigură că asta a vrut să spună? Și că nu ai Înțeles tu greșit? Nu! Îi răspund supărată. Nu sînt chiar atît de idioată! A fost cît se poate de clar la ce se referă. Rup o bucată de hîrtie prosop din bucătăria Fabiei și-mi suflu nasul. — Și, ca să știi, n-am de gînd să-mi nasc copilul cu ea. Sau să mă duc la vreuna dintre petrecerile ei stupide, cu ceai. — Bine, Încuviințează Luke

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
copil, dragi prieteni!“. Am știut eu că o să am nevoie de ea Într-o bună zi. Am găsit și una de un gri lugubru, care zicea „Îmi pare rău să aud că-ți merg prost afacerile“, Însă pe aia am rupt-o. Ce felicitare idioată. Încă n-am nici o veste de la Dave Sharpness. Și nu i-am pomenit nimic de asta lui Luke, deși simt că pocnesc dacă nu-i spun. Nu vreau să-și facă speranțe deșarte pînă cînd n-

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
Și asta am și făcut. Au făcut lucruri? O, Doamne, sper că nu mi-au făcut cu toții fașe de șters copilul la fund! — O să Începem cu al meu. Suze Îmi trîntește În față un pachet dreptunghiular, și eu Încep să rup ambalajul argintiu ușor stresată. — O, măiculiță, respir lung cînd văd ce este. Uau. Nu sînt fașe pentru bebe. E o ramă foto splendidă, din lemn vopsit În culoarea untului, cu oglinjoare și sidef Încastrate. Înăuntru, În loc de fotografie, se află un

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
Janice Își dă batista de pe ochii mînjiți cu fard movuliu. I-ai frînt inima bietului băiat! — Stați! Îmi amintesc subit. Jess, am primit un pachet pentru tine azi-dimineață. O fi de la el. Mă grăbesc pe hol și aduc pachetul. Jess rupe plicul și din el cade un CD. Pe el e scris simplu: „de la Tom“. Ne holbăm la el cu toții, preț de un moment. — E un DVD, spune Danny, culegîndu-l de pe jos. Pune-l să vedem ce are pe el. — E

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
ce zace pe preș și mă tîrÎi Înapoi pe canapea, răsfoind plicurile. Și atunci Încremenesc. În fața mea se află un pachețel, cu o caligrafie distinctă, cu litere frumos rotunjite. A Venetiei. Îi este adresată lui Luke, dar nu-mi pasă. Rup plicul, cu mîini tremurînde, și Înăuntru găsesc o cutiuță de piele Duchamp. O deschid furioasă - și În ea dau peste o pereche de butoni de argint, smălțuiți. De ce naiba Îi trimite butoni? Din pachet cade un cartonaș crem, cu un

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
În legătură cu așa ceva? — Da, Îmi pun mîinile pe șolduri. Nasc. Aveți contracții regulate? mă provoacă tipa. — De ieri, la fiecare trei minute, i-o trîntesc. Și mă doare spatele, și am dat Întruna cu aspiratorul... și... de ieri mi s-a rupt apa. Așa. Să te văd acum dacă mai Îndrăznești să-mi spui ceva. — Înțeleg, zice ea ușor surprinsă. Păi... — Și o vreau pe Venetia, nu accept pe nimeni altcineva, adaug, bătînd fierul cît e cald. Așa că sînteți, vă rog, bună

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
A scientologiei? repetă tipa, lăsîndu-și pixul jos și holbîndu-se la mine. — Da, Îi susțin privirea, fără să clipesc. Și trebuie s-o văd pe Venetia, urgent. Dar, dacă nu vreți să lăsați să intre o femeie căreia i s-a rupt apa ieri și care suferă enorm În tăcere... ridic ușor glasul, ca să fiu sigură că mă aud și celelalte gravide. — Bine! secretara Înțelege că a fost Înfrîntă, fără drept de apel. Puteți aștepta. Scanează cu privirea sala de așteptare, plină

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
și scoate capul pe hol. — Pam, Încă o țicnită de pacientă de-a Venetiei. Vrei s-o anunți pe pager? — Bine. Revine În sală. — O anunțăm pe Venetia că ești aici. Între timp, eu completez astea. Deci ți s-a rupt apa cînd erai acasă? — Îhîm. — Și cealaltă moașă ți-a zis cît te-ai dilatat? — Îhm... patru centimetri, zic la plesneală. — Și suporți durerea? — PÎnă acum, da, zic curajoasă. Bate cineva În ușă și bagă capul o femeie. — Esther? Poți

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
și-mi pun haina pe mine. — Acum mă duc acasă. Mulțumesc foarte mult pentru ajutor... — Nu poți să pleci acasă! spune Paula, pufnind În rîs. Îmi consultă fișa și Încuviințează. — Așa m-am gîndit și eu. Rebecca, ți s-a rupt apa. Dacă pleci, poți să te infectezi! Îmi ia haina și sacoșa. Nu pleci de-aici pînă nu naști! — A, zic, perplexă. Acum ce fac? Să le spun că am mințit că mi s-a rupt apa? Nu. O să zică

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
Rebecca, ți s-a rupt apa. Dacă pleci, poți să te infectezi! Îmi ia haina și sacoșa. Nu pleci de-aici pînă nu naști! — A, zic, perplexă. Acum ce fac? Să le spun că am mințit că mi s-a rupt apa? Nu. O să zică că sînt nebună de legat. O să aștept pînă mă lasă singură și atunci mă furișez afară. Da. E un plan bun. — Poate că e În starea de tranziție, Îi spune una dintre moașe alteia, atotștiutoare. În

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
curînd o să plece, și-o s-o zbughesc și eu. Nu-mi vine să cred că mă aflu În situația asta. N-ar fi trebuit să zic niciodată că nasc. N-ar fi trebuit niciodată să zic că mi s-a rupt apa. Doamne, e o adevărată lecție. Nu mai fac asta cît oi trăi. După Încă puțin timp, mă uit la ceas. Au trecut trei minute. Ia să mă uit iar pe hol. Îmi iau haina, dar, Înainte de a apuca eu

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
mi s-a adunat o băltoacă de apă. Și nu știu cum s-o opresc. — Iisuse! face Danny, ducîndu-și mîna la ochi. Ok... mult prea multă informație. O ia pe Jess de cot. — Hai, Jess, hai să bem ceva! — Ți s-a rupt apa, spune Paula, cu o mină perplexă. Credeam că asta s-a petrecut ieri. — Poate că ăla a fost dopul, se bagă altă elevă, mîndră nevoie-mare. Iar asta e apa. SÎnt șocată. Mi s-a rupt apa. Asta Înseamnă... că

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]