256,150 matches
-
substanțe (morfina), în insuficiența cardiacă, uremie, hipertensiune intracraniană sau alte afecțiuni ale sistemului nervos central. Apariția ei în cazurile patologice este un semn grav care arată o deprimare severă a centrilor nervoși. 2.5.7.Asfixia se definește ca o stare în care scăderea pO2 se însoțește de creșterea pCO2 (hipoxie și hipercapnie). Ea poate fi produsă prin blocarea căilor aeriene sau prin blocarea transportului gazelor în sânge. Asfixia mecanică prin astuparea căilor aeriene este urmată de eforturi respiratorii violente, eliberare
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
cu sensul de "creativitate"), "democracy"=democrație (ce era folosit în sens peiorativ), "class"=clasă (de acum înainte folosit și cu conotație socială), "art"=artă (ce însemna inițial doar "meșteșug, meserie"), "culture"=cultură (termen ce aparținea înainte doar domeniului agriculturii). Dar starea de sărăcie a muncitorilor, conflictele dintre noile clase sociale și poluarea mediului determină un răspuns negativ la urbanizare și industrializare, fapt ce îi determină pe poeți să redescopere frumusețea și valoarea naturii. Planeta mamă, Pământul este văzut ca unică sursă
Literatură engleză () [Corola-website/Science/297762_a_299091]
-
cumnatul său Lopo Mendes de Vasconcelos primesc la fel funcții de conducere în această expediție, ca de exemplu puncte strategice (ex. Sofala) în Africa de est. Apariția flotei portugheze în Oceanul Indian care concurează comerțul arab și indian duce la o stare latentă de război. Astfel deja în anul 1502 la intrarea în apele Oceanului Indian trebuie să intre "da Gama" cu 15 corăbii portugheze contra 100 corăbii mai mici arabe și indiene într-o luptă navală. Salvarea portughezilor este artileria prin care
Vasco da Gama () [Corola-website/Science/297810_a_299139]
-
1974-1975; Tabere: Sinn Fein contra autorității britanice; catolici contra protestanți; Rezultat: trupele britanice intervin în forță, zdrobind tentativă de proclamare a unei republici irlandeze; în 1919, este înființată ÎRA (Irish Republican Army), având ca obiectiv declarat proclamarea unei Irlande libere; stare conflictuală permanentă între cele două comunități; Acordul din Vinerea Sfântă (10 aprilie 1998), în urma căruia combatanții promit încetarea focului; Pierderi: 16 august 1969 -> 150 de case au fost incendiate (8 morți, 300 răniți); 1970 -> 5 morți, 300 răniți; 1972 -> 474
Lista războaielor civile () [Corola-website/Science/297808_a_299137]
-
magnetic. Interacțiile cu substanță amintite mai sus (captura neutronilor, împrăștierea elastică și inelastică) fac posibilă detecția lor. Surse de neutroni sunt reacțiile nucleare de fisiune sau produse de particule alfa. Fasciculele de neutroni sunt folosite la determinări de structură a stărilor de agregare prin împrăștiere elastică (difracție de neutroni) și inelastică a neutronilor și producerea fisiunii nucleare.
Neutron () [Corola-website/Science/297812_a_299141]
-
reînnoit această promisiune în 1937). În 1933 Mannerheim a primit titlul de Mareșal ("sotamarsalkka, fältmarskalk"). În acest timp, Mannerheim a câștigat respectul publicului, inclusiv a multor socialiști care au început să îl privească ca pe o adevărată personalitate națională. Această stare de spirit a fost menținută de discursuri publice în care susținea reconcilierea părților ce au luptat în războiul civil și nevoia de concentrare asupra unității naționale și apărării. Mannerheim a susținut industria militară a Finlandei și a încercat (zadarnic) să
Carl Gustaf Emil Mannerheim () [Corola-website/Science/297806_a_299135]
-
au fost continuate de mulți oameni de știință, mai ales de către fizicianul englez, Francis William Aston; în munca lor au descoperit și au studiat izotopi care sunt accelerați de dezvoltarea spectografică a masei. Este bine cunoscut că majoritatea elementelor în stare naturală sunt compuse dintr-un amestec de doi sau mai mulți izotopi. Printre excepții se găsește și beriliu (Be), aluminiul (Al), fosforul (P), și sodiu (Na). Greutatea atomică chimică a unui element este greutatea medie a unei greutăți atomice, sau
Izotop () [Corola-website/Science/297817_a_299146]
-
mic. Hidrogenul este un combustibil bun pentru rachete si sudură. Arde în aer producând cantități mari de energie și apa pura nepoluantă. Hidrogenul a fost testat drept combustibil pentru autovehicule. Problema ridicată în acest scop a fost depozitarea. Hidrogenul în stare gazoasă ocupa prea mult spatiu pentru a putea fi folosit, iar hidrogenul lichid trebuie depozitat în containere izolate la -253 grade Celsius. Îngrășămintele etichetate cu izotopi radioactivi precum fosfor-32 sau izotopi stabili precum azot-15 ajuta la determinarea cantitatii de îngrășământ
Izotop () [Corola-website/Science/297817_a_299146]
-
efecte expresive și să folosească culori artificiale sau arbitrare. Printre pictorii postimpresioniști se numără și van Gogh. Expresionismul este curentul artistic modern, apărut în Germania la începutul secolului XX, caracterizat printr-o puternică tendință de exprimare spontană a trăirilor interioare (stări de spaimă, durere, uimire, exacerbare a sentimentelor), prin tensiune extatică, punând accent pe subiectivitate, pe irațional. Expresionismul se caracterizează prin: tensiune extatică, transcedere tragică a realității, voință creatoare, năzuință spre absolut, accente halucinatorii, atitudine neconformistă și accentuat subiectivă, pierdere în
Vincent Van Gogh () [Corola-website/Science/297793_a_299122]
-
a dus la mari controverse.Acordarea falsă a patentului lui Graham Bell are loc cu câteva ore înaintea lui Elisha Gray. Gray a realizat perfecționarea aparatului construit de profesorul de fizică Reis și a prezentat spre deosebire de Bell un aparat în stare de funcționare. Bell a prezentat și el un aparat în stare de funcționare mult mai târziu după acordarea oficială a patentului, dar acest aparat nu era construit după patentul acordat inițial lui Bell. Aparatul lui Bell construit după patentul depus
Alexander Graham Bell () [Corola-website/Science/297845_a_299174]
-
Bell are loc cu câteva ore înaintea lui Elisha Gray. Gray a realizat perfecționarea aparatului construit de profesorul de fizică Reis și a prezentat spre deosebire de Bell un aparat în stare de funcționare. Bell a prezentat și el un aparat în stare de funcționare mult mai târziu după acordarea oficială a patentului, dar acest aparat nu era construit după patentul acordat inițial lui Bell. Aparatul lui Bell construit după patentul depus inițial nu putea să funcționeze. Deci și acordarea patentului și denumirea
Alexander Graham Bell () [Corola-website/Science/297845_a_299174]
-
cât și cu teoria relativității. Pornind de la aceste principii fundamentale, "ecuația lui Dirac" explica existența spinului electronic, care în teoria nerelativistă a lui Pauli (1927) trebuia postulată, și descria corect structura hiperfină a liniilor spectrale. Ea indica și existența unor stări de energie negativă, care au fost reinterpretate ca stări ale unei particule ipotetice având aceeași masă ca electronul dar sarcină electrică opusă. Particula a fost observată în camera cu ceață de Anderson (1932), care a numit-o pozitron. Posibilitatea creării
Mecanică cuantică () [Corola-website/Science/297814_a_299143]
-
fundamentale, "ecuația lui Dirac" explica existența spinului electronic, care în teoria nerelativistă a lui Pauli (1927) trebuia postulată, și descria corect structura hiperfină a liniilor spectrale. Ea indica și existența unor stări de energie negativă, care au fost reinterpretate ca stări ale unei particule ipotetice având aceeași masă ca electronul dar sarcină electrică opusă. Particula a fost observată în camera cu ceață de Anderson (1932), care a numit-o pozitron. Posibilitatea creării/anihilării de perechi electron-pozitron, concomitent cu absorbția/emisia de
Mecanică cuantică () [Corola-website/Science/297814_a_299143]
-
Ea a fost elaborată în formă definitivă, ca teorie cuantică relativistă a interacției dintre electroni și fotoni, în mod independent, de Tomonaga, Schwinger și Feynman (1946-1949); echivalența celor trei formulări a fost demonstrată de Dyson (1949). În mecanica cuantică o stare dinamică a unui sistem atomic este descrisă cantitativ de o "funcție de stare" (numită, într-o formulare particulară, "funcție de undă"). Comportarea ondulatorie a sistemelor atomice arată că stările lor ascultă de principiul superpoziției; pe plan teoretic, aceasta înseamnă că funcțiile de
Mecanică cuantică () [Corola-website/Science/297814_a_299143]
-
interacției dintre electroni și fotoni, în mod independent, de Tomonaga, Schwinger și Feynman (1946-1949); echivalența celor trei formulări a fost demonstrată de Dyson (1949). În mecanica cuantică o stare dinamică a unui sistem atomic este descrisă cantitativ de o "funcție de stare" (numită, într-o formulare particulară, "funcție de undă"). Comportarea ondulatorie a sistemelor atomice arată că stările lor ascultă de principiul superpoziției; pe plan teoretic, aceasta înseamnă că funcțiile de stare sunt elemente ale unui spațiu vectorial. Pentru interpretarea fizică a funcției
Mecanică cuantică () [Corola-website/Science/297814_a_299143]
-
celor trei formulări a fost demonstrată de Dyson (1949). În mecanica cuantică o stare dinamică a unui sistem atomic este descrisă cantitativ de o "funcție de stare" (numită, într-o formulare particulară, "funcție de undă"). Comportarea ondulatorie a sistemelor atomice arată că stările lor ascultă de principiul superpoziției; pe plan teoretic, aceasta înseamnă că funcțiile de stare sunt elemente ale unui spațiu vectorial. Pentru interpretarea fizică a funcției de stare e necesar ca vectorii din spațiul stărilor să poată fi caracterizați prin "orientare
Mecanică cuantică () [Corola-website/Science/297814_a_299143]
-
dinamică a unui sistem atomic este descrisă cantitativ de o "funcție de stare" (numită, într-o formulare particulară, "funcție de undă"). Comportarea ondulatorie a sistemelor atomice arată că stările lor ascultă de principiul superpoziției; pe plan teoretic, aceasta înseamnă că funcțiile de stare sunt elemente ale unui spațiu vectorial. Pentru interpretarea fizică a funcției de stare e necesar ca vectorii din spațiul stărilor să poată fi caracterizați prin "orientare" și "mărime". Acest lucru se realizează definind un produs scalar, ceea ce transformă spațiul stărilor
Mecanică cuantică () [Corola-website/Science/297814_a_299143]
-
într-o formulare particulară, "funcție de undă"). Comportarea ondulatorie a sistemelor atomice arată că stările lor ascultă de principiul superpoziției; pe plan teoretic, aceasta înseamnă că funcțiile de stare sunt elemente ale unui spațiu vectorial. Pentru interpretarea fizică a funcției de stare e necesar ca vectorii din spațiul stărilor să poată fi caracterizați prin "orientare" și "mărime". Acest lucru se realizează definind un produs scalar, ceea ce transformă spațiul stărilor într-un spațiu prehilbertian. Produsul scalar a doi vectori formula 1 și formula 2 este
Mecanică cuantică () [Corola-website/Science/297814_a_299143]
-
ondulatorie a sistemelor atomice arată că stările lor ascultă de principiul superpoziției; pe plan teoretic, aceasta înseamnă că funcțiile de stare sunt elemente ale unui spațiu vectorial. Pentru interpretarea fizică a funcției de stare e necesar ca vectorii din spațiul stărilor să poată fi caracterizați prin "orientare" și "mărime". Acest lucru se realizează definind un produs scalar, ceea ce transformă spațiul stărilor într-un spațiu prehilbertian. Produsul scalar a doi vectori formula 1 și formula 2 este un număr complex formula 3 cu proprietățile unde
Mecanică cuantică () [Corola-website/Science/297814_a_299143]
-
stare sunt elemente ale unui spațiu vectorial. Pentru interpretarea fizică a funcției de stare e necesar ca vectorii din spațiul stărilor să poată fi caracterizați prin "orientare" și "mărime". Acest lucru se realizează definind un produs scalar, ceea ce transformă spațiul stărilor într-un spațiu prehilbertian. Produsul scalar a doi vectori formula 1 și formula 2 este un număr complex formula 3 cu proprietățile unde asteriscul denotă conjugata complexă. Mărimea pozitivă se numește "norma" vectorului formula 8 În general, spațiul stărilor este infinit-dimensional; pentru a putea
Mecanică cuantică () [Corola-website/Science/297814_a_299143]
-
produs scalar, ceea ce transformă spațiul stărilor într-un spațiu prehilbertian. Produsul scalar a doi vectori formula 1 și formula 2 este un număr complex formula 3 cu proprietățile unde asteriscul denotă conjugata complexă. Mărimea pozitivă se numește "norma" vectorului formula 8 În general, spațiul stărilor este infinit-dimensional; pentru a putea cuprinde în totalitate stările sistemului, se impune condiția ca el să fie complet, ceea ce îl face să devină un spațiu Hilbert. Starea unui sistem, la un anumit moment, este caracterizată prin valorile măsurate, în acel
Mecanică cuantică () [Corola-website/Science/297814_a_299143]
-
prehilbertian. Produsul scalar a doi vectori formula 1 și formula 2 este un număr complex formula 3 cu proprietățile unde asteriscul denotă conjugata complexă. Mărimea pozitivă se numește "norma" vectorului formula 8 În general, spațiul stărilor este infinit-dimensional; pentru a putea cuprinde în totalitate stările sistemului, se impune condiția ca el să fie complet, ceea ce îl face să devină un spațiu Hilbert. Starea unui sistem, la un anumit moment, este caracterizată prin valorile măsurate, în acel moment, ale unui număr de mărimi fizice "observabile". Analiza
Mecanică cuantică () [Corola-website/Science/297814_a_299143]
-
denotă conjugata complexă. Mărimea pozitivă se numește "norma" vectorului formula 8 În general, spațiul stărilor este infinit-dimensional; pentru a putea cuprinde în totalitate stările sistemului, se impune condiția ca el să fie complet, ceea ce îl face să devină un spațiu Hilbert. Starea unui sistem, la un anumit moment, este caracterizată prin valorile măsurate, în acel moment, ale unui număr de mărimi fizice "observabile". Analiza operației de măsurare arată că măsurarea unei observabile modifică starea sistemului, iar măsurarea simultană (adică în succesiune imediată
Mecanică cuantică () [Corola-website/Science/297814_a_299143]
-
ceea ce îl face să devină un spațiu Hilbert. Starea unui sistem, la un anumit moment, este caracterizată prin valorile măsurate, în acel moment, ale unui număr de mărimi fizice "observabile". Analiza operației de măsurare arată că măsurarea unei observabile modifică starea sistemului, iar măsurarea simultană (adică în succesiune imediată) a două observabile poate da rezultate diferite, în funcție de ordinea în care au fost efectuate măsurătorile. Teoria incorporează aceste constatări atașând fiecărei dintre observabilele formula 9 ale sistemului un operator liniar formula 10 în spațiul
Mecanică cuantică () [Corola-website/Science/297814_a_299143]
-
diferite, în funcție de ordinea în care au fost efectuate măsurătorile. Teoria incorporează aceste constatări atașând fiecărei dintre observabilele formula 9 ale sistemului un operator liniar formula 10 în spațiul Hilbert, operației de măsurare a observabilei corespunzându-i aplicarea operatorului reprezentativ asupra funcției de stare. Algebra acestor operatori este necomutativă, adică în general formula 11 "comutatorul" a doi operatori formula 12 și formula 13 notat formula 14 este operatorul Două observabile formula 17 și formula 18 se numesc "compatibile" dacă operatorii atașați comută (comutatorul lor este nul). Se mai face ipoteza
Mecanică cuantică () [Corola-website/Science/297814_a_299143]