26,025 matches
-
ocupă Estonia. Estonia și-a declarat independența după invazia germană, care a urmat retragerii bolșevicilor din țară. În noiembrie 1918, germanii se retrag complet din țară, dar câteva zile mai târziu, invazia sovietică declanșează Războiul estonian de independență, care va dura până în 1920. În 1921 Estonia este recunoscută ca stat independent. Estonia a fost ocupată de Uniunea Sovietică în iunie 1940 ca urmare a pactului Ribentrop-Molotov și declarată republică sovietică în august 1940. În final, a devenit independentă doar după dezintegrarea
Istoria Estoniei () [Corola-website/Science/320584_a_321913]
-
Vietnameză deplasa forțe majore în regiune în timpul toamnei și iernii. A avut loc o acumulare de forțe americane și acțiunile de la Khe Sanh au început când baza marinei americane a fost izolată. Într-o serie de acțiuni disperate ce au durat timp de 77 de zile, Baza de Luptă Khe Sanh (KSCB) și avanposturile de pe dealurile din împrejurimi s-au aflat sub un tir nord-vietnamez constant de artilerie, mortiere și rachete. În timpul bătăliei, Forțele Aeriene ale SUA au declanșat o campanie
Bătălia de la Khe Sanh () [Corola-website/Science/320576_a_321905]
-
4 al Regimentului 24, ambele din cadrul Diviziei 304. Forțele terestre fuseseră echipate special penru atac cu ranițe de grenade, gaze lacrimogene și aruncătoare de flăcări. Deși principalele sisteme defensive ale taberei au fost cucerite în doar 13 minute, luptele au durat câteva ore, timp în care cei de la Forțele Speciale împreună cu aliații lor bru au reușit să distrugă cel puțin cinci tancuri. Pușcașii marini de la Khe Sanh aveau un plan pergătit pentru trimiterea de întăriri în asemenea cazuri, dar colonelul Lowndes
Bătălia de la Khe Sanh () [Corola-website/Science/320576_a_321905]
-
Războiului din Coreea. Generalul Abrams a sugerat și el că nord-vietnamezii plănuiesc să replice luptele de la Dien Bien Phu. El credea că acțiunile APV din timpul ofensivei de Tet au demonstrat aceasta. El se sprijină pe argumentul că ar fi durat mai mult să disloce nord-vietnamezii la Huế dacă APV ar fi angajat cele trei divizii de la Khe Sanh în bătălia de acolo (deși PAVN a angajat trei regimente în luptele din sectorul Khe Sanh), în loc să le împartă în două. O
Bătălia de la Khe Sanh () [Corola-website/Science/320576_a_321905]
-
din 15 iulie 1888 , partea de nord și est a calderei sale s-a prăbușit într-o alunecare de teren masivă, formând două lacuri, "Hibara-ko" și "Onogawa-ko", precum și mai multe lacuri minore numite "Goshiki-numa", sau "Cinci Lacuri colorate". Erupția a durat doar două ore. Lacurile formate de acest cataclism au devenit cunoscute ca "Urabandai" sau "Bandai-kōgen", și au devenit o destinație turistică populară. Există șase rute majore până la .
Muntele Bandai () [Corola-website/Science/320632_a_321961]
-
și opoziția față de ateism, față de ideea luptei de clasă, a urii între clase, a prigonirii oamenilor din motive religioase ori sociale etc. Demască repetat abuzurile bolșevice și susține că un sistem întemeiat pe nedreptate, violență și ură nu va putea dura, prezicând căderea comunismului nu doar în România, ci în întreaga lume. Prima consecință este opoziția categorică a comuniștilor față de dorința membrilor Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române de a-l alege patriarh. În 1945 candidatul cu cel mai mare sprijin
Nicolae Popoviciu () [Corola-website/Science/320616_a_321945]
-
vechiului său prieten Meyer Lansky, Luciano i-a adunat la Havana pe conducătorii mafioți din new York; Lansky i-a dus acolo fără știrea lor, sub pretextul de a-i duce la un concert al lui Frank Sinatra. Întâlnirea a durat câteva zile, având pe ordinea de zi trei chestiuni: comerțul cu heroină, afacerile cu cazinouri din Cuba și soarta lui Bugsy Siegel. Acesta, la fel ca si Lansky, avusese lagaturi cu mafia evreiască, dar "carieră" să se dezvoltase ca urmare
Lucky Luciano () [Corola-website/Science/320634_a_321963]
-
distructiv că rază și grad de afectare. Un război major nuclear ar putea avea efecte grave pe termen lung, în primul rând din cauza radiațiilor, dar și datorită poluării atmosferice care, posibil, ar duce la o iarnă nucleară, care ar putea dura decenii, secole sau chiar milenii, după atacul inițial, în funcție de numărul de bombe nucleare lansate. După prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991 și sfârșitul așteptat al Războiului Rece, amenințarea unui război nuclear major între superputeri a fost, în general, mai scăzut. De
Război nuclear () [Corola-website/Science/320653_a_321982]
-
hipofuncția suprarenală, cauzată de afectarea primară (distrugerea parțială sau completă) a glandei suprarenale, precum și secreția insuficientă a unor hormoni (glucocorticoizi (cortizol), unii mineralocorticoizi (aldosteron)). John F. Kennedy a suferit de boala Addison. Analizele de rutină ar putea arăta: Tratamentul bolii durează întreaga viață, și constă în principal în înlocuirea hormonilor-lipsă. Aceasta se face cu ajutorul tabletelor de hidrocortizon, sau prednison, pentru asigurarea dozei de cortizol, precum și fludrocortizon, pentru asigurarea dozei de aldosteron.
Boala Addison () [Corola-website/Science/320656_a_321985]
-
bazate pe deplasarea rapidă la confruntările cu inamici ascunși, aceasta implicând atacuri de noapte prin surprindere și poziționarea trupelor spre a forța nativii către faleze și stânci abrupte sau în râuri de unde puteau fi atacați de pe ambele maluri. Conflictul a durat peste 150 de ani iar frontul de luptă a urmat modelul colonizării britanice din Australia. Începută cu sosirea și stabilirea primilor europeni în mai 1788 în Noul Wales de Sud, a continuat în Sydney și împrejurimi până în anii 1820. Pe măsură ce
Istoria militară a Australiei () [Corola-website/Science/320589_a_321918]
-
In Australia de Vest, violențete s-au mutat spre nord simultan cu deplasarea pe aceeași direcție a așezărilor europene, atingând regiunea Kimberley în 1880 în vreme ce alte confruntări au avut loc până spre anii 1920. În Teritoriul de Nord conflictul a durat chiar mai mult, în special în zona centrului Australiei, din 1880 până în 1930. O estimare a pierderilor de vieți cuantifică 2500 de morți de partea europenilor în vreme ce peste 20000 de aborigeni au pierit. Cu mult mai devastatoare au fost însă
Istoria militară a Australiei () [Corola-website/Science/320589_a_321918]
-
de Armate al Australiei și Noii Zeelande (ANZAC) - comandată de generalul britanic William Birdwood - a debarcat în peninsula Gallipoli la 25 aprilie 1915. Deși campania părea promițătoare și avea perspectiva transformării războiului, Campania Gallipoli a fost slab concepută și a durat în cele din urmă opt luni de impas, fără atingerea obiectivelor propuse la debutul său. Pierderile australiene totalizează 26.111 de victime, incluzând și cei 8.141 soldați uciși. Pentru australieni și neozeelandezi campania Gallipoli a devenit simbolul unei pietre
Istoria militară a Australiei () [Corola-website/Science/320589_a_321918]
-
a 63 de divizii pe o arie a frontului de 70 de km. Cum Aliaților li s-au alăturat Diviziile a 3-a și a 4-a, acestea au fost trimise urgent la sud de Amiens pe Somme. Ofensiva a durat următoarele cinci luni și toate cele cinci divizii australiene din Franța au fost angajate în luptele pentru oprirea valului ofensiv german. La sfârșitul lunii mai, germanii au împins linia frontului cu 50 de km spre Paris. În această perioada, australienii
Istoria militară a Australiei () [Corola-website/Science/320589_a_321918]
-
lansat pe 10 februarie 1940 de Metro-Goldwyn Mayer. Acesta a fost produs de Rudolf Ising (care nu a avut practic nimic de-a face cu întreaga producție) și regizat de William Hanna și Joseph Barbera, prima lor colaborare, care a durat mai mult de o jumătate de secol, cu supravegherea muzicală a lui Scott Bradley. Desenul animat a fost a fost desenat de Carl Urbano, Tony Pabian, Jack Zander, Peter Burness și Bob Allen. Acesta a fost categorizat ca "o producție
Puss Gets the Boot () [Corola-website/Science/320685_a_322014]
-
bătălia de la Belvoir a fost disputată în apropiere de regele Baldwin al IV-lea al Ierusalimului și Saladin. Ca urmare a victoriei armatei musulmane condusă de Saladin asupra cruciaților în bătălia de la Hattin, cetatea Belvoir a fost asediată. Asediul a durat un an și jumate până când apărătorii cruciați s-au predat în data de 5 ianuare 1189. Fortificația de la Belvoir au fost desființată între anii 1217-1218 de către conducătorii musulmani care se temeau de recucerirea cetății de către cruciați. În anul 1240 Belvoir
Fortăreața Belvoir (Israel) () [Corola-website/Science/320720_a_322049]
-
În 1966 muncitorii au intrat în grevă pentru 12 zile, iar în 1980 pentru 11 zile. Pe 20 decembrie 2005 membrii sindicatului au intrat în conflict cu MTA cu privire la salarii, pensii, vârsta de pensionare și asigurări de sănătate. Greva a durat mai puțin de 3 zile. Când IRT a devenit operațional în 1904, metoda obișnuită de construire a tunelurilor era aceea de a săpa șanțuri largi care erau ulterior acoperite. Strada era „sfâșiată” pentru săparea tunelului, apoi era reconstruită. Această metodă
Metroul din New York () [Corola-website/Science/320669_a_321998]
-
pentru a participa la proiect. Având în vedere succesul înregistrat de experimentul anterior, un alt experiment a început în luna iunie 2010, incluzând și cardurile de credit sau de debit cu sistemul PayWave creat de VISA. Acest proiect urmează să dureze 6 luni, iar numărul stațiilor în care astfel de plăți pot fi făcute a fost extins. La mijlocul anilor 2000, MTA a început procesul de automatizare a metroului. Începând cu trenurile de pe linia BMT Canarsie și de pe linia IRT Flushing MTA
Metroul din New York () [Corola-website/Science/320669_a_321998]
-
numai la o cădere de apă de cel mult 44 mm pe oră; severitatea incidentului a fost agravată și de avertizările insuficiente cu privire la violența ploii. În plus, ca parte a unui proiect de 130 de milioane de dolari care va dura 18 luni, MTA a început să instaleze grătare noi pentru sistemele de colectare a apei de ploaie, în scopul de a preveni curgerea apei în spațiile metroului. Aceste structuri metalice, proiectate cu ajutorul unor arhitecți și gândite ca opere de artă
Metroul din New York () [Corola-website/Science/320669_a_321998]
-
gunoiului din spațiile metroului. Metroul din New York City este infestat de șobolani care pot fi văzuți uneori pe peroane. De cele mai multe ori pot fi văzuți căutând prin gunoaiele aruncate între șine. Sunt considerați o amenințare pentru sănătate. Eforturile care au durat decenii la rând pentru a elimina sau măcar a reduce populația de șobolani au rămas fără succes. În martie 2009, autoritățile au anunțat o serie de schimbări de strategie care includ folosirea unor formule noi pentru otrăvuri și capcane experimentale
Metroul din New York () [Corola-website/Science/320669_a_321998]
-
în 1964, anul în care apare primul model și nici anul următor, cănd Shelby preia conducerea echipei, desi ia marele premiu la Daytona și argintul la Sebring. 1966 este momentul de început al dominației Ford la Leș Mans, ce va dura patru ani. Participantul din acel an este o versiune modificată, cu un motor de 7 litri și un sașiu tip fagure, din aliminiu, produsă în SUA. Pe locul al II-lea va termina cursa tot un GT40, după o serie
Ford GT40 () [Corola-website/Science/320701_a_322030]
-
anumitor stări. Ghislain St-Pierre, care a condus echipa de artiști, descria efectul: „Totul arată realist dar induce o senzație de curaj ilustrat”. Diverse programe computerizate, inclusiv Maya, RenderMan și RealFlow, au fost utilizate pentru a crea „sângele revărsat”. Post-producția a durat un an și a fost realizată de un total de zece companii producătoare de efecte speciale. Compozitorul Tyler Bates a început lucrul la coloana sonoră a filmului în iulie 2005 și a efectuat o audiție de test atunci când regizorul a
300 - Eroii de la Termopile () [Corola-website/Science/320684_a_322013]
-
dat lacrimile: "A fost precum unul din acele momente din istorie, precum invenția becului sau primul apel telefonic [...] Lucrurile nu vor mai fi niciodată la fel." Malia Scotch Marmo a început o rescriere a scenariului în octombrie 1991, ce a durat cinci luni, combinând personajele Ian Malcolm și Alan Grant într-unul singur. Scenaristul David Koepp a continuat apoi de unde a rămas ciorna lui Marmo, folosind ideea lui Spielberg de a arăta un scurt film de animație vizitatorilor de pe insulă, eliminând
Jurassic Park (film) () [Corola-website/Science/320725_a_322054]
-
fie tranchilizat de Muldoon. Scena a fost folosită parțial în "Jurassic Park III", un "Spinosaurus" înlocuindu-l pe T.Rex. După 25 de luni de pre-producție, filmările au început pe 24 august 1992, pe insula Hawaiiană Kauai. Acestea, ce au durat trei săptămâni, au necesitat o serie de cadre filmate în exterior. Pe 11 septembrie, Uraganul Iniki a trecut direct peste Kauai, amânând o zi de filmări. Unele din scenele de furtună din film sunt filmări reale ale furtunii. Scena urmăririi
Jurassic Park (film) () [Corola-website/Science/320725_a_322054]
-
tradițională a personajelor. Adițional, au jucat scenele cu raptorii și "Gallimimus". Pe lângă dinozuarii generați pe computer, ILM a creat alte elemente, precum stropi de apă împroșcați și înlocuirea feței pentru dublura Arianei Richards. Introducerea dinozaurilor în scenele de film a durat aproximativ o oră. Redarea creaturilor pe o fotogramă adesea ținea între două și patru ore, iar portretizarea lui T.Rex în ploaie a durat chiar și șase ore per fotogramă. Spielberg a monitorizat producția din Polonia. Compozitorul John Williams a
Jurassic Park (film) () [Corola-website/Science/320725_a_322054]
-
apă împroșcați și înlocuirea feței pentru dublura Arianei Richards. Introducerea dinozaurilor în scenele de film a durat aproximativ o oră. Redarea creaturilor pe o fotogramă adesea ținea între două și patru ore, iar portretizarea lui T.Rex în ploaie a durat chiar și șase ore per fotogramă. Spielberg a monitorizat producția din Polonia. Compozitorul John Williams a început lucrul la coloana sonoră în februarie, fiind înregistrată o lună mai târziu de John Neufeld și Alexander Courage. Efectele sonore, supravegheate de George
Jurassic Park (film) () [Corola-website/Science/320725_a_322054]