25,311 matches
-
toate elementele necesare punctului de echilibru se reprezintă Într-un sistem de axe de coordonate, În care pe abscisă este redat volumul producției și pe ordonată costurile totale și veniturile totale aferente diferitelor niveluri ale producției vândute, ținând seama de ipoteza variației liniare sau neliniare a costurilor variabile și a volumului producției. Potrivit modelului liniar (prezentat În figura nr. 4.2) costurile variabile (CV) evoluează direct proporțional cu volumul producției (Q), reprezentându-se printr-o dreaptă ce pleacă din originea sistemului
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
III Nr. 1 Iarnă 2005 FORUM SOCIOLOGIE ROMÂNEASCĂ Sociologia În România: trecut, prezent, perspective Ștefan Buzărnescu, Septimiu Chelcea, Dan Dungaciu, Maria Larionescu, Virgil Măgureanu, Zoltan Rostas, Constantin Schifirneț Paul H. Stahl Studiul SudEstului european. Câteva probleme sociologice Cătălin Zamfir Nouă ipoteze pentru o analiză sociologic epistemologică a sociologiei românești În perioada comunistă: 1944-1989 Maria Voinea Dan Banciu Tendințe actuale În evoluția victimelor delictelor cu violență În România Asociația Română de Sociologie Universitatea București Facultatea de Sociologie și Asistență Socială POLIROM SUMAR
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
POLIROM SUMAR FORUM SOCIOLOGIE ROMÂNEASCĂ Sociologia În România: trecut, prezent, perspective/ Ștefan Buzărnescu, Septimiu Chelcea, Dan Dungaciu, Maria Larionescu, Virgil Măgureanu, Zoltan Rostas, Constantin Schifirneț STUDII ȘI CERCETĂRI Paul H. Stahl Studiul Sud-Estului european. Câteva probleme sociologice / Cătălin Zamfir Nouă ipoteze pentru o analiză sociologico-epistemologică a sociologiei românești În perioada comunistă: 1944-1989 / Sanda Golopenția Romanian sociologists in Paris in the 1930s / Maria Voinea și Dan Banciu Tendințe actuale În evoluția victimelor delictelor cu violență În România / Petru Iluț, Laura Nistor și
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ale unor cunoscuți metodologi români privind unul dintre mijloacele recunoscute de asigurare a canonului universal al disciplinei - sondajele de opinie publică. Diversificarea țintește mai degrabă identitatea sociologiei, aspectele „soft”, „intangibile și imponderabile”, guvernate de criterii axiologice și cognitive, cum sunt ipotezele, teoriile, modelele, conceptele, stilurile de argumentare, imaginile, tematica cercetărilor sociologice ce reflectă experiențele naționale, zonale, locale. Un „marcator identitar” (Septimiu Chelcea și Abraham Dorel) al sociologiei Îl constituie tradițiile dominante ale disciplinei care se constituie ca niște angajamente anterioare, de la
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a scrie istoria sociologiei Începând cu Compte, Durkheim, trecând pe la Weber, Parsons și Lazarsfeld nu Înseamnă a scrie istoria unei discipline, ci aceea a unui cuvânt. Nu există continuitate de la un autor la altul În fundamentarea demersului, nici privind obiectul, ipotezele sau metodele; sociologia nu este o disciplină ce a evoluat; continuitatea sa nu există decât prin numele pe care Îl poartă, care stabilește o legătură pur verbală Între activități intelectuale ce au ca singur punct comun faptul de a se
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de milenii va fi dominat de Dimitrie Gusti și sociologii din Școala sa monografică. Ar merita un studiu mai amplu documentarea empirică a interdependenței dintre atmosfera politico-culturală a unei perioade și preferințele de „recitire” a unor autori interbelici. Putem lansa ipoteza conform căreia criza de identitate de la Începutul deceniului trecut a atras, În mod firesc, sau chiar a determinat recurgerea la cărturarii tineri de dreapta și, dimpotrivă, calmarea atmosferei (impusă și de intensificarea procesului de integrare euroatlantică) cere modele realiste asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
chiar dacă prudența avea să-l conducă spre opțiuni nu prea fertile. Un alt semn al continuității Îl constituie tendințele de rezistență din rândul sociologilor: s-au efectuat cercetări de teren, care, chiar dacă plăteau tribut „comenzii sociale”, urmăreau și verificarea unor ipoteze cu caracter științific, s-au organizat unele sesiuni de comunicări ce au Întreținut un anumit tonus În grupurile de sociologi, s-a desfășurat chiar și o activitate publicistică În care, așa cum se exprimau „gorniștii” regimului, „se dădea În Vest pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cercetărilor directe ale comunităților locale, zonale, după metodologia Școlii monografice, drapată Însă În veșminte marxiste. Schema marxist-leninistă tradițională va fi lărgită, specificată, amendată prin includerea În proiectele de cercetare a unor dimensiuni de status ale comunităților studiate, precum și a unor ipoteze mai puțin ,,ortodoxe”, cum sunt: rolul și semnificația raționalității individuale și sociale a țăranilor cooperatori și cu gospodărie individuală; procesul de urbanizare ca proces de restructurare socială a statusului și rolurilor grupurilor și categoriilor sociale, cu referințe la migrația socială
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În Elveția, Franța, Italia, Austria, care pentru unii cuprinde și nordul fostei Iugoslavii. Aparent, elementul geografic (,,cadrul cosmic”) pare a fi determinant, dar În fapt el constituie doar o condiție În care se desfășoară o anumită formă de viață socială. Ipoteza de bază ce justifică studiul comparat al ansamblului regiunii este că, având de răspuns la aceleași condiții naturale, o societate aflată la un nivel de dezvoltare asemănător va ajunge la forme de viață asemănătoare. Elementul etnic nu apare În definiția
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
can see that religious differences do not necessarily lead to violent opposition in the daily life. There are many shared beliefs among different religions, probably resulted from pseudo-conversions imposed by military and political conquests. Primit la redacție: ianuarie 2005 Nouă ipoteze pentru o analiză sociologico-epistemologică a sociologiei românești În perioada comunistă: 1944-1989 Cătălin Zamfir Universitatea București Articolul realizează o analiză sociologico-epistemologică a sociologiei românești din perioada comunistă (1944-1989), cu statut de ipoteze de cercetare. Sociologia românească În perioada comunistă s-a
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
and political conquests. Primit la redacție: ianuarie 2005 Nouă ipoteze pentru o analiză sociologico-epistemologică a sociologiei românești În perioada comunistă: 1944-1989 Cătălin Zamfir Universitatea București Articolul realizează o analiză sociologico-epistemologică a sociologiei românești din perioada comunistă (1944-1989), cu statut de ipoteze de cercetare. Sociologia românească În perioada comunistă s-a constituit de la Început ca o reacție de depărtare de sociologia marxistă și asimilare a paradigmei sociologice nemarxiste, antebelice românești și a celei occidentale. Relansarea sociologiei În România a fost dominată de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Cred că În momentul de față este posibil, dar e și o datorie a noastră, a sociologilor, să oferim o nouă analiză a istoriei sociologiei românești. Desigur că În studiul de față nu va fi posibil decât să avansăm câteva ipoteze care ar putea reprezenta elementele unei teorii asupra procesului social-cognitiv de formare și evoluție a sociologiei românești după al doilea război până la Revoluția din 1989. Etapele evoluției sociologiei românești În perioada 1944-1989 Istoria sociologiei românești de după război (1944) până la Revoluție
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
din Învățământul preuniversitar. În fapt, nici acum, după 15 ani de la Revoluție, sociologia nu a fost introdusă decât marginal În licee și menținută doar marginal În facultățile cu alt profil decât cel sociologic. Formarea universitară de sociologi a fost desființată. Ipoteza 1: Deși sociologia a fost „excomunicată” ca știință burgheză până la mijlocul anilor ’60, ea a continuat să funcționeze „În ilegalitate” Încă În perioada grea a anilor ’50. Sociologi de marcă din Școala de la București care au supraviețuit valului de teroare
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
36 de ani - 35 de cercetători; - 36-45 de ani - 2; - 46-55 - 1; - peste 55 - 6. Prin urmare, mai mult de trei sferturi dintre cercetători sunt tineri, În faza de formare, până În 35 de ani. Profilul sociologiei din perioada comunistă: 1947-1989 Ipoteza 2: Sociologia românească s-a constituit de la Început ca o reacție de depărtare de sociologia marxistă și asimilare a paradigmei sociologiei nemarxiste, antebelice românești și a celei occidentale. Circulă adesea, mai ales În cercurile sociologice occidentale, dar este acceptată și
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
dar În nici un caz la mulți sociologi. Atunci când ei operează efectiv ca sociologi, sunt purtători ai unei paradigme larg Împărtășite a comunității științifice. Voi aduce În continuare argumentele care mi se par a fi cele mai importante În sprijinul acestei ipoteze. Ar fi, desigur, interesantă o analiză a conținutului empiric al producției sociologice din această perioadă pentru a-i determina patternul. Voi aduce aici doar argumente de ordin teoretic. Primul argument: efectul „acceptării târzii” a sociologiei Ipoteza 3: Relansarea sociologiei În
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
importante În sprijinul acestei ipoteze. Ar fi, desigur, interesantă o analiză a conținutului empiric al producției sociologice din această perioadă pentru a-i determina patternul. Voi aduce aici doar argumente de ordin teoretic. Primul argument: efectul „acceptării târzii” a sociologiei Ipoteza 3: Relansarea sociologiei În România a fost dominată de o triplă provocare: să fie acceptată ideologic și politic de regimul comunist ca legitimă și utilă, dar și să evite să fie Înghițită de ideologia comunistă, dezvoltându-și organizarea sa de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
oricum, era În proces de marginalizare. Dificultatea de a Încadra sociologia În complexul marxist-leninist a fost, În concluzie, de natură a plasa nou-venitul Într-o zonă exterioară ideologiei, tolerată Într-o oarecare măsură. Al doilea argument: strategia „valorificării sociologiei occidentale” Ipoteza 4: Strategia „valorificării elementelor valoroase” ale sociologiei românești antebelice și ale celei occidentale a fost principalul factor al constituirii paradigmei sociologiei românești postbelice. În contextul liberalizării și mai ales al distanțării de Uniunea Sovietică, s-a produs o deschidere spre
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
considerată a fi de mâna a doua În raport cu „moda” din sociologia occidentală. Comunicarea În interiorul comunității sociologice a fost dezastruos paralizată. Al treilea argument: sociologia românească s-a plasat la un alt nivel de analiză decât teoria sociologică a lui Marx Ipoteza 5: Sociologia românească În această perioadă s-a plasat la nivel micro și sectorial, și nu la nivel macro, spre deosebire de paradigma marxist-leninistă. Teoria lui Marx și-a concentrat interesul la nivel macrosocial: societățile globale și structura lor (capitalismul, cu un
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
partid. Sociologia occidentală, plasată În mod decisiv la nivel micro și sectorial, a dezvoltat o cu totul altă metodologie, centrată mai ales pe metodologia cercetării empirice a fenomenelor sociale. Al patrulea argument: sociologia românească a fost orientată spre cercetarea empirică Ipoteza 6: Sociologia românească a avut o orientare predominantă spre cercetarea empirică, fapt care a depărtat-o și mai mult de paradigma marxist-leninistă. Spre deosebire de sociologia lui Marx, orientată spre analiza societății globale și a dinamicii sale, caracterizată de construirea unor modele
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
creșteau, inevitabil, vulnerabilitatea politică a sociologiei. Al cincilea argument: orientarea reformatoare, incrementalistă, de „jos În sus” „Marxism-leninismul” conține o teorie a schimbării sociale prin revoluție și prin promovarea, cu instrumentele statului, „de sus În jos”, a modelului comunist de societate. Ipoteza 7: Orientarea sociologiei românești poate fi caracterizată prin sintagma reformă socială semisubterană, o reformă „de jos În sus”, o reformă centrată pe sectoarele sociale. Sociologia românească este caracterizată printr-o dedicare fundamentală pentru sprijinirea procesului de schimbare/dezvoltare socială, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
noii generații de sociologi. La aceștia s-au adăugat tânăra generație de sociologi, tinerii veniți din filosofie sau psihologie, influențați de vechea generație și de contactul cu sociologia occidentală, și noua generație de sociologi absolvenți ai noii secției de sociologie. Ipoteza 8: Sociologia antebelică, mai ales a Școlii sociologice de la București, a avut o influență extrem de importantă pentru constituirea noii sociologii, influență exercitată, În primul rând, prin persoanele care au supraviețuit războiului și terorii comuniste și, În primele faze, prin tematica
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ale unui proces de industrializare/urbanizare. În acest context, s-au practicat și studii de caz cu un dublu obiectiv: să se identifice tendințe mai generale și să sprijine procesul de schimbare/dezvoltare. Treptat, metodologia cercetării monografice a fost abandonată. Ipoteza 9: Abordarea reformatoare a sociologiei s-a desfășurat pe două direcții: accentul pe cercetarea empirică și exemplaritatea modelelor occidentale. Prima direcție a promovării reformei a constat În accentuarea importanței cercetării empirice. Sociologia a Încercat să devină un important producător de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În percepțiile lor asupra conflictelor interpersonale decât indivizii cu un grad scăzut de amenințare. Mai mult, s-a constatat că bărbații cu un grad scăzut de agresivitate sunt extremi În raportarea gândurilor agresive și a acțiunilor. Surprinzător, nu au susținut ipoteza că expunerea la un film violent ar avea un impact violent asupra telespectatorilor”. Un studiu de actualitate care pune În vedere violența media și comportamentul agresiv este cel coordonat de Jo Groebel (1998a, 1998b). Acesta a fost desfășurat Între 1996
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
șomajului. „Relativa stagnare a structurii locurilor de muncă care a urmat celor treizeci de ani glorioși (caracterizați de un excedent de locuri pe piața muncii - n.n.) riscă să compromită cariera viitoare a tinerilor” (Galland, 1997). Luând În calcul mai multe ipoteze de creștere a locurilor de muncă de categorie medie și superioară, Chauvel (1998) realizează o prognoză sumbră a pieței muncii În următoarele două decenii, subliniind că „trebuie să ne așteptăm la o diminuare a mobilității structurale care va conduce la
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
fundamental de cele care există Între sexe: fiul trebuie să ia locul tatălui și să-și exercite, la rândul său, puterea. Legătura dintre raporturile dintre sexe și raporturile dintre generații este foarte strânsă. Plecând de la această evidență, Attias-Donfut a formulat ipoteza potrivit căreia mișcarea de egalitate a sexelor implică o apropiere a generațiilor. Pentru a testa această ipoteză, sociologii francezi au inclus În ancheta „Trei generații”, cu titlu de indicatori, stilurile de educație (prezentate anterior) instrumentate În Întrebări despre atitudinile diferențiale
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]