24,873 matches
-
implicațiile specifice clasicismului, pe de o parte, dar și momentului social-politic al epocii, pe de alta parte. Dacă acest „triunghi” a devenit o formulă-cadru, atât În operele dramatice, cât și În roman, rezolvările situațiilor evocate sunt diferite, În funcție de momentul dat. Meritul lui Nicolae Filimon constă În modalitățile folosite pentru a Împinge faptele peste ceea ce putea bănui cititorul. Oricum, pe această latură, Vasile Alecsandri deține Întâietatea, mai ales că el face apel la latura comică. În structura romanului, scriitorul se bazează pe
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Moțoc În fața spectacolului diavolului demonstrează Încă o dată arta prozatorului. Punctul culminant al nuvelei trebuie privit dintr-o perspectivă romantică. Învingătorii și Învinșii (clasici) par să se fi așezat pe locurile lor dinainte stabilite. Lăpușneanul și-a jucat rolul cu măiestrie (meritul e al regizorului și scenografului): „Ei vornice Moțoace,...n-am făcut bine că m-am mântuit de răii aceștii și am scăpat țara de așa râie?” Dar ticălosul boier trebuie să plătească și el pentru că a fost „Învechit În zile
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Parcă ar fi Înzestrată cu capacități și calități supranaturale, ori de prevăzătore. În plan real, știe Însă că trebuie să Îndeplinească un ritual creștinesc, să găsească trupul soțului, ca să-i redea liniștea mormântului. Din acest punct de vedere Sadoveanu are meritul de a fi creat un profil psihologic ne mai Întâlnit În literatura română până la el. Eroina nu știe carte, dar este o femeie inteligentă, cu o judecată surprinzătoare. Aparenta ei simplitate În gândire e dublată de o logică neobișnuită pentru
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
prozatorului. Ceea ce caracterizează timpul și locul acțiunii cărților sale Îl constituie un dramatism cutremurător. Din momentele dramatice sau tragice se nasc marele opere. Marin Preda traversează o epocă În totală antiteză cu cea În care se zămislise proza lui Rebreanu. Meritul autorului „Moromeților” este acela de a fi descoperit elementele, punând În lumină un altfel de dramatism. Poate că lumea nu trăiește nici când sub semnul liniștii, iar proza predistă demonstrează cu prisosință dramatismul existenței de fiecare zi, nu numai cel
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de-al doilea șantaj; el Însă nu Înapoiază scrisoarea becherului, pentru că „mai trebuie s-aldata”, „cum era să fac o asemenea prostie?” Se sugerează astfel, că arma politică a șantajului va fi (și a fost) eficientă și În viitor, cinstea și meritele politice neavând nici o șansă În viața politică Numararea steagurilor de către Ghița Pristanda este una din primele situații comice, aceasta deschizând, cum s-ar zice, seria celorlalte; din ea reiese că polițaiul fura din avutul statului, deși misiunea lui este tocmai
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
mitului lui Manole din legenda „Mănăstirea Argeșului”; „Matca” reprezintă insul Închis Într-o casă amenințată de potop. Cu „Răceala” și „A treia țeapă”, Marin Sorescu părăsește universul mitologic și se apropie de istorie, de ipostazele particulare ale existenței. Autorul are meritul de a fi Încorporat filosofia În Întâmplarea istorică evocată. Evenimentele sunt astfel organizate, Încât sugerează idei generale despre patrie, popor, unitate, libertate, neatârnare sau moarte, ca preț suprem al nemuririi unui neam. „Răceala” a fost publicată În 1976 În revista
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
exemplu este Consiliul Național al Finanțării Cercetării din Învățământul Superior. El este bazat pe oferire a unor granturi de cercetare pe bază de competiție. Programul de cercetare este dezvoltat de echipele de cercetare/cercetători individuali și selectate pe baza estimării meritelor lor. PROBLEMELE SOCIALE - punctul de pornire al paradigmei dezvoltării sociale Identificarea problemelor sociale reprezintă punctul de pornire al schimbării sociale. Formularea unei probleme declanșează o motivație colectivă de a explora posibilitățile de acțiune. Societățile se confruntă continuu cu probleme sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
instituționali în formularea și programarea strategiilor. Astfel am putea spune că fondurile și-au îndeplinit obiectivul pentru care au fost create: integrarea zonelor periferice, din punctul de vedere al dezvoltării, în modelul economic și social al Uniunii. Cu toate aceste merite, fondurile nu sunt scutite de critici. Cele mai multe se referă la procedurile complicate de finanțare, consumatoare de timp și extrem de complexe. În ciuda amendamentelor de simplificare a managementului, unele state consideră că CE s-a limitat la simplificarea propriului management, dar nu
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
indică o realitate similară. Într-o lume în care rețelele sociale sunt percepute ca jucând un rol de prim rang, relațiile utile sunt mai degrabă rare: pentru 23% dintre români, relațiile reprezintă premisa îmbogățirii, o cifră importantă în comparație cu munca și meritele (9%) sau norocul (7%). Mai mult, principalul mijloc de îmbogățire era considerat a fi „încălcarea legii” (51%), chestiune care ține, la urma urmei, tot de relații, justiția fiind și ea dominată de corupție și bani. Relațiile „utile” sunt însă mai
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
extreme, teoreticienii au argumentat importanța justeței distribuției la startul și la finalul procesului productiv/distributiv sau doar în funcție de un set de criterii (considerate importante), care să ofere tuturor posibilitatea de a participa la acest proces, urmând a fi recompensați în funcție de meritele individuale. În planul măsurilor practice ale guvernelor, aceste preocupări s-au tradus simplu prin opțiunea de a lăsa mecanismele pieței - obiective și eficiente prin natura lor - să domine procesul distributiv și pe cel redistributiv, incubând, totodată, sâmburele dezvoltării, sau prin
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
rezultate tocmai ale acestei dezvoltări? Primul raport asupra situației sociale în lume a fost lansat de Națiunile Unite acum 50 de ani, dar, din perspectiva dezvoltării, deosebit de importantă este întâlnirea la nivel înalt desfășurată în 1995 la Copenhaga. Reuniunea are meritul de a fi impus pentru prima dată obiective sociale pe agenda politicilor macroeconomice ale dezvoltării, de a fi atras atenția asupra creșterii inegalității dintre și din cadrul țărilor și - tot pentru prima dată - de a fi concentrat dezbaterile asupra multiplelor valențe
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
realizate pe eșantioane consistente în diverse țări din Europa Occidentală. Cercetările empirice (Jencks, Boudon, Goldthorpe, Bowles, Gintis și alții) au demonstrat că, în cazul unor țări precum SUA, Marea Britanie sau Franța, ipoteza meritocratică este falsă, chiar în înțelegerea noțiunii de merit ca nivel de școlarizare dobândit. Astfel, studiile întreprinse de autorii citați au arătat că pozițiile sociale de destinație ale indivizilor la nivel agregat diferă într-o măsură semnificativă chiar în condițiile în care nivelul de școlaritate este menținut constant. Cu
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
avea să reprezinte până în 1989 punctul de vedere oficial cu privire la pogromul din Iași, "opiniile" și "interpretările" autorilor menționați fiind preluate în aproape toate lucrările ce s-au referit, mai mult sau mai puțin, la acest eveniment, inclusiv de istorici cu merite incontestabile în cercetarea și analizarea regimului antonescian și a situației României în cursul celui de-al doilea război mondial. De exemplu, reputatul istoric Aurică Simion, autorul unor studii și lucrări remarcabile privitoare la regimul antonescian, în care a formulat mai
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
unul din motivele pentru care Președintele american Richard Nixon a vizitat România în 1969 este acela de "a le fi dat cu tifla rușilor". Lucrarea, să recapitulăm, este importantă din mai multe puncte de vedere. În primul rînd, ea are meritul de a fi prima cercetare exhaustivă a materialului de arhivă american, în ceea ce privește spațiul românesc. Apoi, ea întreprinde o radiografie completă a felului în care americanii au perceput politica externă românească în anii comunismului, cu referire specială la relațiile româno-americane. De
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Stat nu l-ar fi primit, însă, cu brațele deschise pe Gheorghiu-Dej. Pe 20 decembrie, Byrnes i-a scris lui Berry că această vizită n-ar fi avut nici o valoare pentru SUA. Dacă Gheorghiu-Dej se întorcea acasă cu cereale, toate meritele aveau să revină comuniștilor, iar dacă se întorcea cu mîna goală, vina cădea pe guvernul american. Byrnes credea, de asemenea, că adevăratul scop al vizitei era acela de a atrage investiții americane. Și avînd în vedere că tratamentul pe care
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
către socialism 718. Deși era naționalist, Gheorghiu-Dej știa că nu poate avea succes decît dacă păstrează relații strînse cu Moscova. Pe 30 august, "Agerpres" a publicat un articol dedicat aniversării a 8 ani de la eliberarea României de sub fascism, în care meritul răsturnării dictatorilor fasciști era atribuit Armatei Sovietice 719. Și în noua Constituție, adoptată pe 24 septembrie, se recunoștea rolul jucat de Moscova în instituirea noului stat democratic. Menirea acestui document era să călăuzească România, prin perioada de tranziție, către socialism
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de mare încît iarna trecută, cînd a fost un viscol puternic, se răspîndise zvonul că acei fulgi de zăpadă neobișnuit de mari sînt rezultatul unor experiențe științifice americane ce au ca scop final imobilizarea regimului comunist"807. Gheorghiu-Dej a avut meritul principal în ceea ce privește îmbunătățirea relațiilor româno-americane de la mijlocul anilor '50. Coincidența a făcut ca dorința liderului român de a promova comunismul în România să se suprapună cu interesul guvernului american pentru o politică mai flexibilă vizavi de Europa de Est. Gheorghiu-Dej a sesizat
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
relațiilor între România și țările comuniste și noncomuniste. Pe 23 august, la cea de-a zecea aniversare a eliberării României, Gheorghiu-Dej a continuat să se orienteze către comunismul național. Era pentru prima dată cînd România nu mai atribuia Uniunii Sovietice meritul principal în ceea ce privește eliberarea României. El a declarat că fasciștii au fost învinși de către "forțele patriotice conduse de Partidul Comunist Român". Rolul Moscovei s-a limitat la atacul sovietic împotriva Iașilor, care i-a dat Partidului Comunist Român ocazia să-i
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
raport privind vizita pe care o făcuse în vară în România 1972. Acest rezumat de zece pagini oferea o privire de ansamblu asupra istoriei României, punînd accentul pe naționalismul și năzuința ei către independență economică și politică. McGovern atribuia României meritul de a fi "deschis drumul către destindere" prin vizita lui Nixon, din 1969, și sublinia dezideratul lui Ceaușescu de a lua, în ceea ce privește politica externă, inițiative independente de Moscova, mai ales pentru Orientul Mijlociu. Deși în raport se arăta că procedurile de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Bucureștiului nu se deosebea prea mult de cea a Moscovei 2338. Mai mult decît atît, aceste voturi indicau faptul că România nu se îndepărtase prea mult de Moscova și că, în consecință, Administrația americană nu trebuia să recompenseze Bucureștiul pentru merite pe care nu le avea. În încheiere, Trible și-a îndemnat colegii și Administrația să revizuiască politica adoptată de Statele Unite față de țările est-europene și să-și analizeze obiectivele și mijloacele în funcție de situația de la acea oră din blocul sovietic 2339. Trible
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Mihai Cantacuzino, aceasta figurând într-un memoriu trimis Rusiei, Austriei și Prusiei. Odată lansată în apele imaginarului politic, ideea a fost prelucrată succesiv de Nicolae Mavrogheni (1788), Ion Cantacuzino (1790), Ștefan Crișan- Körösi (1807), acesta din urmă fiind acreditat cu meritul de a propune numele de Dacia pentru viitorul stat rezultat din unirea Moldovei și Țării Românești. Transilvania a fost aspirată în planurile unioniste începând cu 1802, când Naum Râmniceanu a avansat ideea Dacia redivivus, i.e., resuscitarea în actualitate a vechiului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
săvârșească ceea ce alții numai au gândit sau numai au început. Omenirea creștină i-a rămas recunoscătoare pentru ceea ce a făcut pentru dânsa: faptele lui cele slăvite sunt trâmbițate în toate părțile; isprăvile lui cele mari împodobesc foile istoriei omenirei și meritele lui s-au învrednicit de o pomenire neuitată! Dar rumânii toți de obște au trebuit cu mai adâncă amărăciune să simtă pierderea lui Mihaiu. El a trăit destul pentru sine, pentru a-și face o slavă, un nume mare care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
guvernare au recurs la un artificiu legislativ ingenios, adoptând, în 1874, o lege asupra unităților administrative care a redus numărul de comune la jumătate. Titu Maiorescu, ca ocupant al fotoliului de ministru al educației în acel an, este creditat cu meritul de a fi salvat, prin insistențele sale, "principiul educației obligatorii" și cel al caracterului secular al învățământului, prevenind astfel "întreaga structură educațională rurală de la a fi dată pe mâna clericilor" (Drace-Francis, 2006, p. 149). Învățământul românesc începe să fie cu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
instituțiunile țării, drepturile ei publice, datinile ei, religia ei, limba ei, bărbații ei eminenți și devotați, istorie ei" (ibidem, subl. n.). Aceasta este formula concisă a patriotismului androcentric. Iar devoțiunea sacrosanctă este expresia cea mai pură a amorului față de Patrie. Meritul pe care Heliade Rădulescu este dispus să și-l recunoască pentru munca sa culturală este de a fi deschis ochii, de a se fi uitat în adâncul ființei naționale, de a se fi încântat și de a fi căzut în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a fost un moment "prielnic pentru masele de sclavi care au scăpat de robie, devenind liberi. De aceea, sclavii, țăranii liberi sau pătura de jos săracă din orașe, au primit pe "barbari" ca eliberatori" (Roller, 1952, p. 48). Însă principalul merit pentru eliberarea Daciei revine nu atât barbarilor care au adus suflul de libertate, cât mai ales principiului impersonal al antagonismului de clasă, care în Dacia Traiană a îmbrăcat și o formă etnică, manifestându-se între romanii asupritori și dacii asupriți
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]