25,496 matches
-
trecut în rezervă. Lucrează, până la pensionare, ca mecanic auto, șofer pe mașini de transport greu etc. Între timp, frecventează cenaclul literar al Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor. Aici este remarcat de D. R. Popescu, care îl sprijină, publicându-i prima povestire - Întâmplări pe șosea - în „Steaua” (1960). Cea dintâi carte, Pâinea și bicicleta, îi apare în 1966. Este membru al Uniunii Scriitorilor din 1969 și al Asociației Artiștilor Plastici din Cluj din 1992. Maniera de a povesti a lui B. descinde
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285557_a_286886]
-
anilor, evidente eforturi de a se emancipa. Cele mai bune texte realizează acea atmosferă de balcanism românesc (Pe drumuri), specifică și marelui brăilean, excelând în descrieri de natură halucinante (A răsărit luna) sau exotice (Un cort pe malul Dunării). Eroul povestirilor din volumul Pâinea și bicicleta, peregrin prin țară, cu fesul turcesc pe creștet, are și el ceva din destinul rătăcitor al personajelor din Chira Chiralina sau Neranțula. În genere, narațiunile sunt simple, fără paranteze sau planuri secundare, modalitatea cea mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285557_a_286886]
-
personajelor din Chira Chiralina sau Neranțula. În genere, narațiunile sunt simple, fără paranteze sau planuri secundare, modalitatea cea mai frecventă fiind cea confesivă. Scrise la persoana întâi, ele par mai curând mărturisiri autobiografice. Aceeași modalitate o folosește B. și în povestirile sau nuvelele având ca personaje șoferi ce călătoresc prin țară și devin eroii unor întâmplări senzaționale, uneori de factură detectivistă. Narațiunile sunt pline de viață, o viață simplă, chiar rudimentară, dar autentică și vie. Capabil să transcrie cu fidelitate și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285557_a_286886]
-
1985), salvarea pământurilor gospodăriei agricole de stat de inundații sau pregătirea vilelor foștilor aristocrați pentru a primi pe muncitorii sindicaliști veniți la odihnă (Trinitate confidențială, 1968) sunt câteva dintre tentativele lui B. de a-și racorda tematic prozele (romane, schițe, povestiri) la norma ideologică cu privire la realitățile social-politice ale României postbelice. Precaritatea discursului artistic, modul palid și neconvingător în care evoluează personajele, îngustimea orizontului lor spiritual și derizoriul acțiunilor pe care le desfășoară contravin flagrant cerințelor „estetice” după care era elaborat personajul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285703_a_287032]
-
în „Bukarester Hauskalendar auf das Jahr 1868”), adaptare care nu făcea trimitere la opera folosită și care va fi reluată ulterior în traducere românească și apropriată integral de A. Poligraful, specializat în colportaj, prelucrări, compilație și pastișă, a publicat poezii, povestiri, nuvele, amintiri de călătorie, romane, drame, comedii, vodeviluri, articole de popularizare a literaturii române și străine, tălmăciri în și din limba română. A colaborat la „Albina Carpaților”, „Familia”, „Amicul familiei”, „România liberă”, „Universul” și, cu totul întâmplător, la „Convorbiri literare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285249_a_286578]
-
jurnalului de bord, București, 1965 (în colaborare cu D. Manu); Ivo Andrić, Povestea cu elefantul vizirului, pref. trad., București, 1966 (în colaborare cu Gellu Naum); Mihailo Lalić, Nunta, București, 1967 (în colaborare cu Marcel Gafton); Ranko Marinković, Mâinile și alte povestiri, București, 1968 (în colaborare cu Remus Luca); Mesa Selimović, Dervișul și moartea, București, 1971; Vladan Desnica, Primăverile lui Ivan Galeb, București, 1972 (în colaborare cu Mircea Spiridoneanu); Jovan Hristić, Formele literaturii moderne, București, 1973; Pictura naivă iugoslavă, București, 1977; Izvor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289949_a_291278]
-
Le sottilissime astuzie di Bertoldo (1592). Interesul cărții trece de la înțelepciunea lui Solomon, înlocuit cu regele longobarzilor, la eroul popular Bertoldo, înzestrat cu vervă, spirit satiric mușcător și independență față de convențiile și servilismul de la Curte. Impulsionat de succes, Croce continuă povestirea cu isprăvile lui Bertoldino, iar scriitorul Camillo Scaligeri della Fratta compune un text despre Cacaseno, nepotul lui Bertoldo. Acest ciclu de povestiri, bogat în snoave, farse, proverbe și enigme cu răspunsuri epigramatice, a fost transformat într-un lung poem de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285710_a_287039]
-
cu vervă, spirit satiric mușcător și independență față de convențiile și servilismul de la Curte. Impulsionat de succes, Croce continuă povestirea cu isprăvile lui Bertoldino, iar scriitorul Camillo Scaligeri della Fratta compune un text despre Cacaseno, nepotul lui Bertoldo. Acest ciclu de povestiri, bogat în snoave, farse, proverbe și enigme cu răspunsuri epigramatice, a fost transformat într-un lung poem de poeți ai Academiei „della Crusca”. Prelucrarea lui Croce s-a răspândit în multe literaturi: neogreacă, portugheză, spaniolă sau franceză. După versiunea franceză
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285710_a_287039]
-
oglinzi ș.a. Modificările și calitățile traducerilor - dialog viu și spontan, simplitate a compoziției, limbaj popular - au integrat romanul lui Bertoldo în literatura populară românească. Parte din motivele populare incluse în roman au fost prelucrate de Anton Pann, altele au îmbogățit povestirile lui Petre Dulfu despre Păcală. O localizare a romanului, intitulată Vicleniile meșterului Perdaf, urmată de Guguleț, fiul vicleanului meșter Perdaf, s-a publicat la Galați, în 1875. Ediții: Viața lui Bertoldo și a lui Bertoldino, feciorului lui, dimpreună și a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285710_a_287039]
-
a vanității cu malignitatea mitomanică. Este izvorâtă din capacitatea și dorința de a satisface pulsiuni perverse, fie ele morale, sexuale sau în contextul toxicomanic. Confabulația este un fenomen compensator al unui deficit mnestic (sindromul Korsakov). Alteori apare sub forma unor povestiri mai mult sau mai puțin stufoase și cu un anumit grad de verosimilitate. Este important de reținut că imaginația este implicată profund și în tulburările de intensitate psihotică, în special în psihozele delirante cronice. La oligofreni și demenți, imaginația este
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
blocajelor care apar la copii. Aceste blocaje se prezintă în comunicare verbală, prin faptul că se simt stingheriți sau opun rezistență în a-și exprima direct trăirile interioare sau nu le conștientizează. Astfel că, aceste tehnici care sunt: desen, modelaj, povestiri încurajează proiecția, uneori aceasta fiind singura cale prin care copilul vorbește despre el. Dar, este important de reținut modul cum terapeutul manipulează acest material, deoarece explicarea și interpretarea lor nu au valoare dacă nu sunt direct percepute și simțite de
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
calitățile diferite. Aceste materiale, în special lutul par să spargă adesea blocajele copilului, putând fi utilizate cu succes și de cei care au mari dificultăți în exprimarea sentimentelor. > Colajul. > Crearea de povești. Utilizarea lor implică realizarea poveștilor de către terapeut și povestirea lor copiilor, realizarea poveștilor de către copii, utilizarea unor lucruri care să stimuleze poveștile. Capitolul 6 Întârzierile în dezvoltarea mentală 6.1. Delimitare conceptuală Cea mai utilizată definiție modernă este, se pare, cea folosită de Asociația Americană pentru Deficiență Mentală (AAMD
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
este prefațată de un articol-program semnat de D. Munteanu-Râmnic. Dacă în primii ani revista tipărea recenzii și note de lectură, republicând texte critice cu ecou deosebit și traduceri din literatura universală, acum profilul se diversifică prin introducerea rubricilor „Vitrina noastră”, „Povestirea”, „Cartea juridică și social-economică”, „Vechea literatură religioasă și istorică”, „Biblioteci”, „Istoria literaturii moderne”, „Oficiul de documentare și orientare bibliografică”, „Cărți și reviste”, „Cronica științifică”, „Școală, educație, pedagogie”. Colaborează cu versuri Al. T. Stamatiad, N. Iorga, Ion Buzdugan, Horia Petra-Petrescu, I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287186_a_288515]
-
și Profundă noapte de Giosuè Carducci (15-16/1942). I. Constantinescu-Delabaia traduce Grenadierii de H. Heine, Aurel G. Stino face unele considerații despre Cosmogonia lui Verhaeren, Ion M. Gane oferă o versiune românească a Albatrosului lui Baudelaire. Proza tipărită aici include povestiri cum sunt O înfrângere de I. A. Bassarabescu ori Isprava soldatului Iordan de Gh. Tulbure, fragmente de roman, unul extras din Moartea fratelui meu de G. M. Vlădescu, altul, Spre țară, din Cântă tinerețea de Șt. Alexiu, ca și reluarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287186_a_288515]
-
Prezentarea materialului Într-o formă accesibilă și atrăgătoare. Nu trebuie pierdută din vedere nici nevoia de senzațional a acestei vârste, precum și principalul criteriu care funcționează acum: rețin ușor ceea ce mă atrage și mă impresionează. Deci, prezentarea poate Îmbrăca forma unei povestiri, În care eroii sunt marile personalități ale neamului. Faptele lor trebuie prezentate Într-o manieră care să emoționeze și să trezească admirația și respectul elevilor. f) Necesitatea contactului direct cu materialul istoric ori de câte ori este posibil. Istoria vie Îl impresionează profund
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Loriţa Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93537]
-
uită că e douăzeci”. Cât despre proză, domeniul lui S. e o secțiune de spațiu urban al cărui centru gravitațional e șantierul. Cele mai multe personaje de prim-plan, în frunte cu naratorul însuși, sunt ingineri constructori, de vârstă relativ tânără. În povestiri se aleg drept scene ale acțiunii mai ales reuniuni de familie. Bunăoară, textul titular al volumului Dacă privim în ochi privighetoarea descrie o nuntă, iar motivația acțiunii centrale nu e livrată, așa cum se întâmplă și cu alte situații, îndeobște ciudate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289972_a_291301]
-
Zalis, București, 2000; Dragii mei păcătoși, pref. Geo Vasile, București, 2001; Moștenitorii blestemului, București, 2002; Vindecarea prin cuvânt, București, 2003. Repere bibliografice: Adrian Popescu, „Ulise, alte întâmplări”, ST, 1977, 5; Al. Cistelecan, „Ulise, alte întâmplări”, F, 1977, 7; Voicu Bugariu, Povestiri atrăgătoare, LCF, 1982, 34; Costin Tuchilă, „Jurământ de măr”, LCF, 1983, 40; George Pruteanu, Romane și însăilări, CL, 1985, 4; Nicoleta Ghinea, Despre naivitate, RL, 2000, 25; Șerban Codrin, Personalia. Dicționar al personalităților ialomițene, Constanța, 2002, 143; Vasile, Proza, 267-271
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289972_a_291301]
-
Traduceri: Șalom Alehem, Menachem Mendel, București, 1923, Nolewka la băi, București, 1941, Comoara, Lozul cel mare, în Patru opere dramatice, București, 1945, Romanul unui om de afaceri, București, 1948, Băiatul Motl, București, 1949, Mister Green are o slujbă și alte povestiri, București, 1951, Opere alese, pref. trad., București, 1955, Halal de mine, sunt orfan, București, 1956, Opere alese, I-V, București, 1959-1969, Tevi lăptarul, București, 1961, Povestiri, București, 1964 (în colaborare), Stăteam trei la taifas, București, f.a.; Israel Zangwill, Regele pomanagiilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287879_a_289208]
-
afaceri, București, 1948, Băiatul Motl, București, 1949, Mister Green are o slujbă și alte povestiri, București, 1951, Opere alese, pref. trad., București, 1955, Halal de mine, sunt orfan, București, 1956, Opere alese, I-V, București, 1959-1969, Tevi lăptarul, București, 1961, Povestiri, București, 1964 (în colaborare), Stăteam trei la taifas, București, f.a.; Israel Zangwill, Regele pomanagiilor, București, 1934; Ilya Ehrenburg, Și a fost ziua a doua, București, 1944; Iosif Opatoșu, Păduri poloneze, București, 1945; B. Hager, Pe căile neantului, București, 1946; V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287879_a_289208]
-
București, 1946; V. Sobko, Chezășia păcii, București, 1951 (în colaborare); Maxim Gorki, Pentru pace și democrație, București, 1952 (în colaborare), Un rege al republicii, București, 1956; M. Sokolov, Scântei, I-II, pref. V. Bârlădeanu, București, 1953 (în colaborare); M.E. Saltâkov-Șcedrin, Povestiri, București, 1953 (în colaborare), Opere alese, București, 1954 (în colaborare), Cum a săturat un țăran doi generali, București, 1955; Gorki-Cehov, Scrisori, articole, extrase, București, 1954 (în colaborare); Karlludwig Opitz, Generalul meu. Raportul nereglementar al unui plutonier, București, 1961 (în colaborare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287879_a_289208]
-
scufundându-l în experiență. Subtilul discurs epic vorbește despre singurătate și resemnare, despre orgoliul asumării acestora, luând uneori înfățișarea unui poem al solitudinii acceptate. Volumele Două părți cal și una vizitiu (1991) și Jocuri și zile (2000) cuprind nuvele și povestiri cu un personaj feminin comun. Eroina se confruntă cu răul, mai ales social, și pare să-l înfrângă prin înțelegere și detașare. Și aici se apelează la procedeul narativ dificil al relatării la persoana a doua, autoarea realizând o „narațiune
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287583_a_288912]
-
Noaptea regilor de Shakespeare, Hangița de Carlo Goldoni, Chantecler de Edmond Rostand, Nepoftita de Maurice Maeterlinck, Fedra de Racine, Domnișoara Cifra de Paul Gavault, Vântură-lume de la Soare Apune de John Millington Synge. A adaptat, de asemenea, pentru scenă, în versuri, „povestirea” Ilderim a reginei Maria. Cele mai multe tălmăciri i-au fost comandate ori au fost acceptate de teatrele din țară, însă nu toate au fost puse în scenă. În 1915 P. prezenta Teatrului Național din București o scriere proprie, drama istorică în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288757_a_290086]
-
Traduceri: Bernard-Henry Lévy, Elogiu intelectualilor, București, 1992; Ioan Petru Culianu, Pergamentul diafan, București, 1993, Eros și magie în Renaștere. 1484, postfață Sorin Antohi, București, 1994, Mircea Eliade, postfață Sorin Antohi, București, 1995 (în colaborare cu Florin Chirițescu), Pergamentul diafan. Ultimele povestiri, postfață Dan Silviu Boerescu, București, 1996 (în colaborare cu Mihaela Gliga și Mihai Moroiu), Experiențe ale extazului, postfață Eduard Iricinschi, București, 1998, Studii românești, I, București, 2000 (în colaborare cu Corina Popescu), Cult, magie, erezii, postfață Eduard Iricinschi, Iași, 2003
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288782_a_290111]
-
de lucrări monografice: Prin satul Hașdeilor, Monografia orașului Hotin, Monografia târgului Noua Suliță, ș.a. 20. Gabriela Leonărdescu (1877-1938), profesor, director al Școlii secundare de fete "Carmen Sylva", licențiată în Litere la Iași, este autoare a peste 20 de titluri, precum: Povestiri alese pentru școlari, Cât și cum se muncește în America, Monografia Liceului de Fete Carmen Sylva. 21. I. V. Luca (1879-1963), profesor și director al Liceului Laurian în deceniile interbelice, a depus o bogată activitate culturală în cadrul Ligii Culturale și
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Evenimentul, Gazeta de Dorohoi, Patriotul, sub pseudonimul Dela Buda. 31. Nicolae N. Răutu (1891-1979), profesor la Liceul "Laurian" din Botoșani, colaborează în presa locală, fiind membru al comitetului de redacție la Revista Moldovei. Publică volumul de traduceri din Charles Nodier, Povestiri și nuvele, 1925. 32. George D. Râncu (1913-?), publicist, scriitor, animator al vieții culturale din Dorohoi. Este director al ziarului Informatorul Dorohoiului (1931-1937), președinte al Societății culturale George Enescu și editor al revistei literare Însemnări. Publică în 1935 volumul în
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]