25,546 matches
-
spunea autorul într-o postare de pe blog datând din 2007: "Granville Island din Vancouver, care gravitează în jurul Pieței Granville Island Market, este un exemplu al reconversiei cu succes al insulei urbane care a fost, anterior, puternic industrializată. La data scrierii povestirii, reconversia era de dată recentă și am mânjit-o pentru a obține efectul viitorului apropiat punk dorit." Povestea analizează relațiile umane și calitățile problematice rezultate din conceptul neumirii tehnologice, în care conștiința este separată de trup și "încărcată" într-un
Chrome (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324836_a_326165]
-
această procedură este morală. Trupul original al Lisei se deteriorează, din cauza unei boli congenitale și a abuzului de droguri și ea își lasă în urmă forma fizică originală pentru a scăpa în cadrul unei alte existențe. După părerea criticului Pramod Nayar, povestirea "descrie trupul ca pe un vehicul prin intermediul căruia se experimentează visele editate de thrillerele hollywoodiene". Criticul David Seed vede în personajul Rubin o degizare a artistului Mark Pauline. Povestirea a fost nominalizată la premiul Hugo și premiul Nebula pentru "Cea
Chrome (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324836_a_326165]
-
a scăpa în cadrul unei alte existențe. După părerea criticului Pramod Nayar, povestirea "descrie trupul ca pe un vehicul prin intermediul căruia se experimentează visele editate de thrillerele hollywoodiene". Criticul David Seed vede în personajul Rubin o degizare a artistului Mark Pauline. Povestirea a fost nominalizată la premiul Hugo și premiul Nebula pentru "Cea mai bună nuveletă", la premiul Aurora și premiul BSFA pentru "Cea mai bună povestire". De asemenea, a ocupat locuri fruntașe în câteva sondaje realizate de revistele SF în anul
Chrome (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324836_a_326165]
-
thrillerele hollywoodiene". Criticul David Seed vede în personajul Rubin o degizare a artistului Mark Pauline. Povestirea a fost nominalizată la premiul Hugo și premiul Nebula pentru "Cea mai bună nuveletă", la premiul Aurora și premiul BSFA pentru "Cea mai bună povestire". De asemenea, a ocupat locuri fruntașe în câteva sondaje realizate de revistele SF în anul 1987, ocupând locul patru la categoria nuveletă a "premiului Locus", trei la categoria ficțiune a revistei "Interzone" și doi la categoria nuveletă din "Science Fiction
Chrome (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324836_a_326165]
-
asemenea, a ocupat locuri fruntașe în câteva sondaje realizate de revistele SF în anul 1987, ocupând locul patru la categoria nuveletă a "premiului Locus", trei la categoria ficțiune a revistei "Interzone" și doi la categoria nuveletă din "Science Fiction Chronicle". Povestirea, apărută în luna iulie a anului 1985 în revista "Omni", reprezintă colaborarea dintre William Gibson și Michael Swanwick Deke, care suferă de un blocaj neural care îl împiedică să se întoarcă în Washington, întâlnește o fată a cărei părinți i-
Chrome (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324836_a_326165]
-
fetei, devine unul dintre cei mai buni luptători. Pentru a-l învinge pe cel mai bun luptător el o trădează și o rănește pe fată, trezindu-se singur în fața victoriei pe care o reușește. Gibson a citit pentru prima dată povestirea la o convenție science fiction ținută în Denver, Colorado, în toamna anului 1981, în fața audienței formate din patru oameni, printre care se afla și Bruce Sterling (despre care Gibson afirma ulterior că "a înțeles-o perfect"). Doi hackeri atacă sistemele
Chrome (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324836_a_326165]
-
dea lovitura cea mare, intrând în sistemul unui criminal notoriu și vicios, Chrome, care se ocupă cu transferul de bani pentru crima organizată. Prietenul său îl ajută, dar fata va pleca în cele din urmă la Hollywood Aceasta este prima povestire a lui Gibson a cărei acțiune se petrece în universul Sprawl, funcționând ca prototip conceptual pentru trilogia cu același nume. Bobby Quine, unul dintre cei doi hackeri, este menționat în Neuromantul ca mentorul protagonistului, iar evenimentele povestirii sunt menționate în
Chrome (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324836_a_326165]
-
Aceasta este prima povestire a lui Gibson a cărei acțiune se petrece în universul Sprawl, funcționând ca prototip conceptual pentru trilogia cu același nume. Bobby Quine, unul dintre cei doi hackeri, este menționat în Neuromantul ca mentorul protagonistului, iar evenimentele povestirii sunt menționate în "Contele Zero". Cuvântul "cyberspațiu", atribuit lui Gibson, a fost folosit pentru prima dată în această povestire. Gibson a scris un scenariu pentru o ecranizare a povestirii care urma să fie regizată de Kathryn Bigelow, dar proiectul nu
Chrome (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324836_a_326165]
-
pentru trilogia cu același nume. Bobby Quine, unul dintre cei doi hackeri, este menționat în Neuromantul ca mentorul protagonistului, iar evenimentele povestirii sunt menționate în "Contele Zero". Cuvântul "cyberspațiu", atribuit lui Gibson, a fost folosit pentru prima dată în această povestire. Gibson a scris un scenariu pentru o ecranizare a povestirii care urma să fie regizată de Kathryn Bigelow, dar proiectul nu a fost finalizat.
Chrome (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324836_a_326165]
-
doi hackeri, este menționat în Neuromantul ca mentorul protagonistului, iar evenimentele povestirii sunt menționate în "Contele Zero". Cuvântul "cyberspațiu", atribuit lui Gibson, a fost folosit pentru prima dată în această povestire. Gibson a scris un scenariu pentru o ecranizare a povestirii care urma să fie regizată de Kathryn Bigelow, dar proiectul nu a fost finalizat.
Chrome (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324836_a_326165]
-
a văzut lumina tiparului la Editura Zorio in 2013. În 2011 a văzut lumina tiparului, la Editura Zorio, volumul de poezie pentru copii "Taina ghemului de ață", cu grafică semnată de Nicolae Tonița Junior. În 2012 a publicat volumul de povestiri " Cândva mă chema Codiță", iar în 2013 volumul de versuri pentru copii "Cruciada pisicilor". Ambele sunt ilustrate de Nicolae Tonitza. În luna noiembrie a anului 2013 lansează la Târgul Gaudeamus volumul Basme, Editura Zorio, cu ilustrație de Anca Smarandache. ”Volumul
Petre Crăciun () [Corola-website/Science/326028_a_327357]
-
poveste sensibilă și inedită despre călătoria inițiatică a unei fetițe (născută într-un trandafir regal) în lumea exterioară, unde se întâlnește cu șapte personaje simbolice: Îndrăgostitul, Cercetătorul, Negustorul de Flori, Alpinistul, Copilul Răsfățat, Bătrâna care daruiește flori și Ascetul. Personajele povestirii sunt: Fetița din Floare, zeița Iris, Marele Curcubeu (soțul zeiței) și Micul Curcubeu, fiul celor doi. Călătoria o ajută pe Rose, personajul principal, să descopere diferite tipologii umane, să înțeleagă și mai bine minunata lume a florilor, legănată de armonie
Petre Crăciun () [Corola-website/Science/326028_a_327357]
-
„” (în ), subintitulată adesea A Sequel to „The Murders in the Rue Morgue”, este o povestire a scriitorului american Edgar Allan Poe, care a fost scrisă în 1842. Aceasta este prima povestire polițistă bazată pe detaliile unei crime reale. Ea a fost publicată sub formă de foileton în trei numere (noiembrie și decembrie 1842 și februarie
Misterul lui Marie Rogêt () [Corola-website/Science/326038_a_327367]
-
„” (în ), subintitulată adesea A Sequel to „The Murders in the Rue Morgue”, este o povestire a scriitorului american Edgar Allan Poe, care a fost scrisă în 1842. Aceasta este prima povestire polițistă bazată pe detaliile unei crime reale. Ea a fost publicată sub formă de foileton în trei numere (noiembrie și decembrie 1842 și februarie 1843) ale revistei "Snowden's Ladies' Companion". C. Auguste Dupin, detectivul lui Poe, și partenerul lui
Misterul lui Marie Rogêt () [Corola-website/Science/326038_a_327367]
-
sugerează Dupin, va conduce poliția la depistarea criminalului. Poe a prezentat „”, spunându-le editorilor că el a rezolvat uciderea lui Mary Rogers într-un moment când majoritatea cititorilor cunoșteau detaliile acestui eveniment. Dornic să o vadă publicată, el a oferit povestirea lui George Roberts de la "Boston Notion", scriindu-i la 4 iunie 1842: „Din motive, totuși, pe care nu am nevoie să le precizez, eu sunt dornic să am această poveste tipărită la Boston”. În aceeași zi, cu toate acestea, el
Misterul lui Marie Rogêt () [Corola-website/Science/326038_a_327367]
-
pe care nu am nevoie să le precizez, eu sunt dornic să am această poveste tipărită la Boston”. În aceeași zi, cu toate acestea, el i-a oferit povestea lui Joseph Evans Snodgrass de la "Baltimore Saturday Visiter". Prima parte a povestirii serializate a apărut în cele din urmă în "Snowden's Ladies' Companion" din noiembrie 1842, urmată de a doua parte, în luna decembrie a aceluiași an. Un articol publicat în numărul din 26 noiembrie 1842 al ziarului "Tribune" din New York
Misterul lui Marie Rogêt () [Corola-website/Science/326038_a_327367]
-
publicarea celei de-a treia părți. Ziarul a raportat noi dovezi care au sugerat că Rogers, victima din viața reală, ar fi murit în urma unei tentative nereușite de avort, menționată ca o „naștere prematură”. El a făcut schimbări minore în povestire pentru a introduce o sugestie similară. O reeditare completă a povestirii în anul 1845 a inclus 15 mici schimbări care sugerau că el ar fi cunoscut încă de la început această cauză adevărată. Prima traducere în limba română a fost realizată
Misterul lui Marie Rogêt () [Corola-website/Science/326038_a_327367]
-
care au sugerat că Rogers, victima din viața reală, ar fi murit în urma unei tentative nereușite de avort, menționată ca o „naștere prematură”. El a făcut schimbări minore în povestire pentru a introduce o sugestie similară. O reeditare completă a povestirii în anul 1845 a inclus 15 mici schimbări care sugerau că el ar fi cunoscut încă de la început această cauză adevărată. Prima traducere în limba română a fost realizată de Ion Vinea și a fost publicată sub titlul „Misterul Mariei
Misterul lui Marie Rogêt () [Corola-website/Science/326038_a_327367]
-
reeditată și de alte edituri. Cu prilejul reeditărilor ulterioare i s-a schimbat titlul în „Misterul lui Marie Rogêt”. Traduceri noi au fost realizate de Ioana Ionașek (publicată sub titlul „Misterul Mariei Rogêt” în volumul "Masca Morții Roșii și alte povestiri", editat în 2008 de Editura Tritonic din București), de Liviu Cotrău (publicată sub titlul „Misterul lui Marie Rogêt” în volumul "Misterul lui Marie Rogêt și alte povestiri", editat în 2005 de Editura Polirom din Iași și reeditat de mai multe
Misterul lui Marie Rogêt () [Corola-website/Science/326038_a_327367]
-
publicată sub titlul „Misterul Mariei Rogêt” în volumul "Masca Morții Roșii și alte povestiri", editat în 2008 de Editura Tritonic din București), de Liviu Cotrău (publicată sub titlul „Misterul lui Marie Rogêt” în volumul "Misterul lui Marie Rogêt și alte povestiri", editat în 2005 de Editura Polirom din Iași și reeditat de mai multe ori) și de Gabriel Mălăescu (publicată sub titlul „Misterul lui Marie Rogêt” în volumul "Portretul oval", editat în 2014 de Editura MondoRo din București). Textul narațiunii este
Misterul lui Marie Rogêt () [Corola-website/Science/326038_a_327367]
-
unei sinucideri. În urma lui au fost găsite un bilet plin de remușcări și o sticlă goală de otravă. Scriind despre Rogers ca o continuare la „Crimele din Rue Morgue”, Poe a încercat să rezolve enigma menționată anterior prin compunerea unei povestiri polițiste. După cum a scris Poe într-o scrisoare: „sub pretextul de a arăta modul în care Dupin ... a dezlegat misterul asasinării Mariei, eu intru, de fapt, într-o analiză foarte riguroasă a adevăratei tragedii din New York”. El situează acțiunea povestirii
Misterul lui Marie Rogêt () [Corola-website/Science/326038_a_327367]
-
povestiri polițiste. După cum a scris Poe într-o scrisoare: „sub pretextul de a arăta modul în care Dupin ... a dezlegat misterul asasinării Mariei, eu intru, de fapt, într-o analiză foarte riguroasă a adevăratei tragedii din New York”. El situează acțiunea povestirii la Paris, folosind detaliile tragediei originale. Deși a suscitat un intens interes din partea mass-mediei și a fost imortalizată într-un fel de către Poe, această crimă rămâne una dintre cele mai enigmatice crime nerezolvate din New York. Ficționalizarea evenimentelor reale, în special
Misterul lui Marie Rogêt () [Corola-website/Science/326038_a_327367]
-
lăsată neterminată în 1835. Povestea senzațională a acestei crime a fost ficționalizată și de alți scriitori precum William Gilmore Simms și Thomas Holley Chivers. „Misterul lui Marie Rogêt”, totuși, a fost probabil prima crimă din viața reală transformată într-o povestire polițistă. Dintre cele trei povești de raționament ale lui Poe, „Misterul lui Marie Rogêt” este considerată, în general, ca având cel mai puțin succes. Un critic modern a scris: Ea ar putea fi numită mai degrabă eseu decât povestire. Ca
Misterul lui Marie Rogêt () [Corola-website/Science/326038_a_327367]
-
o povestire polițistă. Dintre cele trei povești de raționament ale lui Poe, „Misterul lui Marie Rogêt” este considerată, în general, ca având cel mai puțin succes. Un critic modern a scris: Ea ar putea fi numită mai degrabă eseu decât povestire. Ca eseu, aceasta este un exercițiu de raționament abil, dar plictisitor. Ca povestire, ea abia există. Ea nu are o viață proprie. Personajele nu se mișcă și nici nu vorbesc... Doar un student specializat în analiză sau un adept înveterat
Misterul lui Marie Rogêt () [Corola-website/Science/326038_a_327367]
-
lui Marie Rogêt” este considerată, în general, ca având cel mai puțin succes. Un critic modern a scris: Ea ar putea fi numită mai degrabă eseu decât povestire. Ca eseu, aceasta este un exercițiu de raționament abil, dar plictisitor. Ca povestire, ea abia există. Ea nu are o viață proprie. Personajele nu se mișcă și nici nu vorbesc... Doar un student specializat în analiză sau un adept înveterat al criminologiei o poate citi cu un grad de interes neprefăcut. Cu toate
Misterul lui Marie Rogêt () [Corola-website/Science/326038_a_327367]