24,875 matches
-
3 iulie 1866 se arătau măsurile Întreprinse pentru satisfacerea cererilor ieșenilor. Având În vedere că În Cameră fusese respins proiectul de mutare la Iași a Înaltei Curți de Justiție și Casație, Carol I solicita reluarea dezbaterii În Camera Deputaților. Cu prilejul primei sale vizite la Iași - din august 1866 - cererile ieșenilor fuseseră reluate. De altfel, În discursul rostit În fața autorităților orașului, domnitorul sublinia: . Realizări a. vizite - Carol I a venit pentru prima dată la Iași În august 1866. Până la sfârșitul domniei
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]
-
au făcut declarații privind statutul orașului Iași, ca a doua capitală a României. Din lucrarea lui N. A. Bogdan am selectat 34 de declarații , dintre care 21 aparțin lui Carol I. Menționăm câteva. În discursul rostit la 3 iunie 1883, cu prilejul dezvelirii statuii lui Ștefan cel Mare, regele spunea: . Din discursul rostit În octombrie 1904 reținem: La 27 septembrie 1911, Regele, Regina, Principele Ferdinand, Principesa Maria, Principele Carol și Principesa Elisabeta au participat În sala Teatrului Național la Festivitățile prilejuite de
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]
-
El face o ultimă vizită și, scotocind prin dulapuri vechi după cafea, își aduce aminte diferite istorii petrecute în familie la originile ei, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Construcția romanului se bazează pe capitole-portret, un bun prilej pentru autoare de a povesti tot ce știe despre cineva și, în egală măsură, sursă pentru minunate descrieri de toalete, bijuterii, interioare. Reușita este conferită de bucuria de a evoca o epocă la care V. ține mult. „Scris cu o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290669_a_291998]
-
celor două războaie mondiale. Pentru primul este folosit un document de epocă: notele de front ale căpitanului Dumitru Băncilă. Crescut într-o mahala a Bucureștilor, el nutrește dorința (și pasiunea sinceră) de a avea o casă demnă de un ofițer, prilej nimerit pentru V. de a descrie achiziții de antichități, pe care le pune în valoare cu mult rafinament al descripției. Perioada interbelică, văzută mai mult prin prisma soției lui Băncilă, o fată de la țară, adusă la oraș și speriată de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290669_a_291998]
-
defilat demonstrativ, în fața statuii lui I.C. Brătianu, din centrul Bucureștiului. Luând, apoi, cuvântul în sala Rio, Arthur Văitoianu a apreciat că măreția demonstrației din fața statuii lui I.C. Brătianu suplinise discursurile care ar fi putut fi prezentate. Președintele partidului a folosit prilejul, pentru a condamna servilismul și ineficiența cabinetului tătărescian. A opus imaginii primului ministru servil și lingușitor, amintirea unui alt prim ministru, Lascăr Catargiu, care a știut să se împotrivească unor cereri nejustificate ale lui Carol I, prin celebrele cuvinte "Măria
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
scrisoare conducerii partidului de guvernământ, pentru a fi reprimiți, în rândurile sale. Ca urmare, considerând că săvârșiseră "abateri de la disciplina și directivele partidului", Gheorghe Brătianu i-a înlocuit, preluând temporar conducerea organizației din Ilfov 247. Între georgiștii demisionați, cu acest prilej din partid s-au numărat Al. N. Ionescu (președintele organizației ilfovene), N. Episcopescu (vicepreședinte), D.V. Ionescu și Gh. Dumitrescu. Gheorghe Brătianu aprecia că aceștia acționaseră sub impulsul unui "oportunism interesat", renunțând la țeluri superioare pentru a-și netezi calea spre
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
timp, una din definițiile recente ale liberalismului, potrivit căreia: "Liberalismul s-a ilustrat printr-o gândire a crizei [...] Gândirea liberală e suscitată de provocări istorice, sociale, instituționale, religioase. Răspunsul liberal este dat întotdeauna sub forma unei soluții practice. Este filozofia prilejului exploatat".307 Nu putem să nu semnalăm măcar asemănările între percepția lui Gheorghe Brătianu asupra conceptului de progres și concepția istoricului asupra raportului între discontinuitate și continuitate în istorie. Așa cum arată Mihai Popa în lucrarea Filosofia istoriei la Gheorghe I.
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
concluzionând că, deși Constituția prevedea ca toate puterile să emane de la națiune, "la noi toate guvernele au obținut întâi încrederea regelui și apoi au procedat la aceea a alegerilor", evidențiind, din nou, susținerea georgiștilor pentru o monarhie paternalistă. Cu același prilej, istoricul C.C. Giurescu aborda, la nivel teoretic, problema programului unui partid politic. El pornea de la precizarea că, de obicei, programul unui partid politic este alcătuit din două părți: o parte principială, care fixează normele sau principiile generale ce determină organizarea
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de la sala Gib din București, cea de la Netezești și cea de la Cluj. Discursul susținut de Gheorghe Brătianu, în 26 mai, la sala Gib, redevine incendiar, prin aprecierile dure la adresa regimului politic și a apărării naționale. Șeful georgiștilor preciza, cu acest prilej, că rostul "Frontului Constituțional" era să mențină principalele instituții ale statului pe un făgaș normal, împiedicând sporirea atribuțiilor monarhiei 567. Discursul mareșalului Averescu este însă neutru, abținându-se de la orice atac împotriva coroanei și chiar împotriva guvernului. Ion Sân-Giorgiu afirmă
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
parte, georgiștii stabiliseră raporturi pașnice, similare, și cu alte grupări politice. Fiind în opoziție, explica Gheorghe Brătianu, partidul său considera că principalul său adversar trebuia să fie guvernul, lupta cu celelalte partide justificându-se numai în situații deosebite. Cu alt prilej, Gheorghe Brătianu evidenția și etapele parcurse de guvern, în acțiunea sa față de mișcarea legionară. Astfel, susținea istoricul, dacă, la început, autoritățile au folosit violența față de legionari, provocând atentatul de la Sinaia, au instaurat, apoi, un regim de toleranță care a permis
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
cerea ministrului de Externe să îi pună la dispoziție, pentru informare, dosarul privitor la acțiunea diplomatică a României, în această chestiune. Problema pactului de neagresiune a fost adusă în dezbaterea Parlamentului, în luna august, liderul liberalilor georgiști relevând, cu acel prilej, că negocierile între România și U.R.S.S. se întrerupseseră, datorită faptului că ultima ridicase problema Basarabiei, considerată de România ca definitiv încheiată 781. Abordând problema pactului de neagresiune dintre Polonia și U.R.S.S., semnat în iulie 1932, Gheorghe Brătianu aprecia
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
a luărilor sale de poziție și în cursul anului 1936. În ianuarie 1936, însoțit de Atta Constantinescu, Gheorghe Brătianu a făcut o călătorie la Berlin, fiind invitat să susțină o conferință la universitate, despre Bismarck și I.C. Brătianu. Cu acest prilej, el a avut întâlniri cu ideologul N.S.D.A.P., A. Rosenberg, cu șeful Luftwaffe, H. Göring și cu C. von Neurath, ministrul de Externe al Germaniei. În timpul întrevederilor cu personalitățile germane, a fost abordată și problema relațiilor dintre România și U
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
asupra aspectelor sensibile privitoare la aceste relații (imposibilitatea de a deschide frontierele românești armatelor unui stat care nu le recunoscuse sau tendința Moscovei de a direcționa acțiunea Micii Înțelegeri spre anumite focare de conflict)822. Gheorghe Brătianu preciza, cu acest prilej, că cei care își imaginau că armatele Micii Înțelegeri ar putea fi folosite într-o ofensivă antirusească se înșealau, la fel ca și cei care ar dori o încercuire a Germaniei, prin acțiunile Micii Înțelegeri. El sublinia faptul că Mica
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
dăunător, deoarece implica o revizuire a tratatelor de pace, care ar atrage după sine "nesiguranța generală, războiul și revoluția"828. Problema revizionismului era adusă și în dezbaterea Camerei Deputaților, în decembrie 1934, cu ocazia discuțiilor la Mesajul tronului. Cu acel prilej, ministrul liberal, Victor Iamandi, semnalase intensificarea manifestărilor extremist naționaliste, afirmând, în mod paradoxal, că maghiarii reprezentau "o continuitate istorică în unele părți ale țării", iar "orașele din Ardeal [...] nu ne-au aparținut niciodată"829. Apreciind că prin afirmațiile sale, ministrul
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de protejare a elementului românesc, în orașe și în zonele de graniță. Problema a fost abordată, din nou, în ianuarie 1935, cu ocazia unei întruniri a Ligii Antirevizioniste, la care a participat și reprezentantul partidului georgist, Dimitrie Cioc. Cu acel prilej a fost adoptată o moțiune prin care a fost dezavuată cuvântarea ministrului liberal. În moțiune se afirma tranșant că: "nu este petec de pământ în tot Ardealul care să nu fie românesc, sate și orașe, au fost, sunt și vor
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
adversar ireductibil al "șefiei" fiului său la Iași, ca și oriunde aiurea. Într-adevăr, proclamarea, prin surprindere, a lui Gh. Brătianu ca șef al organizației din Iași a provocat la București, din partea lui Ion I.C. Brătianu o vie împotrivire. Cu prilejul deschiderii Parlamentului, fruntașii organizației ieșene, cei mai mulți parlamentari, au fost întâmpinați la București, de Ion I. C. Brătianu cu grave reproșuri și cu declarația categorică că șefia lui Gh. Brătianu nu va fi recunoscută niciodată. Ce credea Ion I. C. Brătianu despre fiul
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
1898-1953)", în Studii și Articole de Istorie, XXXVIIXXXVIII, 1978, pp. 169-173. Brătianu, Gh., I., Concepțiunea actuală a istoriei medievale. Lecție de deschidere a cursului de Istorie universală, Cultura națională, București, 1924. Brătianu, Gh., I., Teorii nouă în învățământul istoriei cu prilejul unui studiu al domnului Șt. Zeletin, Institutul de Arte Grafice "Viața Românească", Iași, 1926. Brătianu, Gh., I., Criza ideii de progres, Editura "Viața Românească", Iași, 1928. Brătianu, Gh., I., Problema noilor elite și a liberalismului în România, Extras din revista
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
trei dimineața, în fața ferestrei acoperite cu flori de gheață, femeia aceea era totuna cu ființa misterioasă și atât de apropiată care văzuse într-o zi cochilii de argint într-o cafenea din Neuilly!” Niciodată, când vorbeau despre Charlotte, nu scăpau prilejul de a povesti despre dimineața aceea... Fiul ei a fost cel care s-a trezit brusc în toiul nopții. A sărit din patul lui pliant și, desculț, cu brațele întinse înainte, s-a dus la fereastră. Traversând încăperea în beznă
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
de struguri, a sucurilor de fructe și a fructelor pentru separarea vinurilor și rachiurilor aparțin genului Saccharomyces: Sch. cerevisiae var. ellipsoideus Sch. oviformis Sch. chevalieri (struguri negri) Sch. florentinus (struguri stafidiți) Sch. uvarum Sch. bailli și Kloeckera apiculata. Elevii au prilejul să constate că în industria modernă de fabricație a vinurilor și rachiurilor se folosesc rase de drojdii în special din genul Saccharomyces cerevisiae var. ellipsoideus care servesc la însămânțarea mustului provenit din struguri și asigură o fermentație continuă și rapidă
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
în alcool etilic (8 20 Co ), 2CO , glicerină, acizi organici, alcooli superiori crește. Totodată, o parte din alcooli se combină cu acizi organici și formează esteri care împreună cu substanțele aromatice din vin dau buchetul acestuia. În cursul vizitei elevii au prilejul să cunoască și modalitatea de obținere a produselor de calitate superioară obținute de firma ieșeană, cunoscute în țară și peste hotare, cum ar fi: Muscat Ottonel, Fetească Albă, Fetească Regală, Fetească Neagrăetc. 3. Valorificarea ulterioară a vizitei științifice Vizita poate
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
prin exemple în ce fel aceste pierderi ar putea fi minimizate. Se ajunge astfel la importanța condiționării contextuale și a modificărilor de structură la nivelul discursului, al frazei, al cuvântului și, în sfârșit, al corespondentelor sonore. Ultima fază, restructurarea, oferă prilejul discutării variantelor și nivelurilor de limbaj. Stilurile sunt abordate funcțional, caracteristicile lor fiind dictate de scopurile pe care le slujesc. Aceste scopuri sau funcții vizează fie eficientă - de fapt inteligibilitatea -, fie efecte speciale: sporirea impactului, înfrumusețarea formei mesajului. Trăsăturile stilistice
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
dragostea mea pentru natură se datorează faptului că am putut participa la schimbarea anotimpurilor. Învățați să vă bucurați de toate anotimpurile făcând plimbări pe durata întregului an. Sănătatea dvs. are numai de profitat de pe urma lor, și sunt și un bun prilej de a învăța plantele sălbatice. Luați cu dvs. un ghid bun al plantelor și veți găsi numeroase comori. Unele persoane, dintr-un motiv sau altul, par a fi predispuse infecțiilor renale sau urinare. Este bine să se ia diuretice pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
marital cu vastitatea mării, plajele pustii evocă absențe sau despărțiri. Țărmul devine la Viorica Toporaș metafora unei iubiri defuncte, dar și locul unei întîlniri definitive. În orizontul marin al coastelor engleze sau din nordul Franței, artista identifică în nebulozitatea atmosferică prilejuri de analize cromatice, de transparențe și iluminări ale unui soare mai întotdeauna convalescent. Mișcarea imprevizibilă a norilor, formele lor adesea sugerînd cavalcade fantastice animă suprafața și permit efecte în maniera impresionistă a lui Claude Monet. Diferența dintre maestrul francez și
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
sacrului în măsură sa releve în opera sa accentul esențial al „Coastei de Argint” menită a adăposti pentru eternitate, în capela Castelului, inima marii regine „inima celui mai iubit cap încoronat din Europa veacului său”, cum s-a spus cu prilejul resfințirii capelei „Stella Marios”, de curând renovată. Dacă inima Reginei a plecat de aici în capela soră a castelului Bran, opera rarei preotese Viorica Toporaș își păstrează menirea de a adăposti în eternitate zona Balcicului ”orașul vinului, al florilor, al
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
bun și de nopțile de „priveghere” În care cei apropiați păzeau mortul de spiritele malefice. În această perioadă se pregătesc și se consumă alimente ceremoniale, În special colivă. Dacă În unele zone priveghiul era caracterizat de sobrietate, În altele era prilejul unor petreceri, dansuri ceremoniale, jocuri cu măști și glume fără perdea (fapt care a generat numeroase ipoteze speculative despre persistența „bucuriei” dacice În momentul morții - R. Vulcănescu, 1985). Bocetele cântate cu aceste prilejuri reamintesc, prin formule ceremonializate, ce a făcut
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]