24,998 matches
-
fiică-sii: atît, mă iei scurt pe la tîmple, îmi întărești șanțurile între sprîncene, vreau să le frec șurubul celor de la Nicolina, să mă țină minte, tu-le... Sau: azi, îl sărbătorim pe tov prim, taie-mi firele din nări, din urechi... de-acolo, de-acasă, a prins meseria frizerița mea, această Mahalia, agendă infatigabilă a vremurilor cînd, ehei... Nostalgii irepresibile, dar... dar... în surdină, doar pentru urechile-mi pregătite s-asculte, acuș, la Filarmonică, un Grieg din altă lume. Îi și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
-le... Sau: azi, îl sărbătorim pe tov prim, taie-mi firele din nări, din urechi... de-acolo, de-acasă, a prins meseria frizerița mea, această Mahalia, agendă infatigabilă a vremurilor cînd, ehei... Nostalgii irepresibile, dar... dar... în surdină, doar pentru urechile-mi pregătite s-asculte, acuș, la Filarmonică, un Grieg din altă lume. Îi și spun, înainte de a mă așeza: azi, te rog, o mască pentru Grieg. Pentru cine? întreabă Mahalia, prima de la ușă. Fost ștab la propagandă, pardon, agitație și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Eternitate, o sanie c-un cal, hățurile prinse moale de chelnă, căierul? unde putea fi căierul decît în bodegă? Am intrat, era acolo, i-am comandat căierului încă o cană de țuică fiartă cu piper și i-am susurat în ureche că-i luăm oleacă sania. Călătorie sprîncenată! a zis omu'. Și ne-a făcut semn cu policarul afumat că-l găsim tot acolo. Craiu s-a cocoțat pe chelnă, apucînd hățurile, Cuciureanu a-ncălecat bidiviul, eu m-am lungit, cu gura
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
vitrina de-atunci, pălăria și borseta de-aceeași nuanță, ou de rață, flanarea lui inconfundabilă pe mijlocul străzii, cînd strada era încă paradisul promenadei, flanare pigmentată cu vocalizele de bariton de rasă, ținute într-o surdină mortal de insinuantă pentru urechile finuțe ale parașutistelor ojate carmin: ce spui de dîîînsa! îl auzeam vocalizînd ca-n culise, ce spui de dîîînsa! M-așez pe bancă, știu ce va urma: se va apleca teatral spre mine și, cu prețiozitatea unei partituri din Cosi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pălărie. Zbaaang. Se poate termina și altfel. Jung, îmbătrînind, se așeza cu modestia, dar și cu imensul orgoliu al gînditorului în categoria celor care "au învățat să-și ferească ochii de lumina orbitoare a părerilor comune și să-și astupe urechile la zgomotul lozincilor efemere". Iar în ultimul an al lungii sale vieți (1960), într-o scrisoare către M. Serranno, cita îndemnul consolator dat de un bătrîn alchimist discipolului său: oricît de izolat și singur te-ai simți, dacă-ți îndeplinești
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Atît. 2 decembrie Pe trotuare, o foarte hazoasă reclamă a Connex-ului, în care căciula siberiană, hirsută și zbîrlită, se execută și face exact ce i se cere. De tot rîsul! Cînd lideri occidentali vizitează, iarna, Moscova, și-și îndeasă pe urechi, din curtoazie diplomatică, cușma rusească, asta ne-mbie doar să zîmbim; cînd însă premierul nostru face aceeași ispravă, lăsîndu-se filmat, ne cam trec niște mișcorici pe șira spinării: prea ne-am îmbrăcat, jumătate de secol, după garderoba Kremlinului, ca să mai
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ce-i drept, au fost scoase, delicat, cu penseta, steluțele în cinci colțuri. De ziua Marii Uniri (în timp ce Basarabia continuă să rămînă sovietica republică... moldovenească), pe trotuarele Iașilor încă se fuduleau, ca uniformă, sinistrele cușme urechiate. Păi, vorba Connex-ului: ciulește urechile! Nu știu dacă vă mai amintiți momentul în care, în prezența lui Gorbaciov (venit la București să-l decoreze pe Ceaușescu, dar și, decorîndu-l, să-l lase mortal din brațe), panicatul dictator dîmbovițean s-a împiedicat la urcarea treptelor spre
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
leninista cravată mic-burgheză? Și ce-a mai prins moda asta! Dacă Ghiță Dej a rămas, în sumbra noastră amintire, cu griul lui costum de burjui, Ceaușescu a reintrodus garderoba stalinistă: tunica, încheiată maoist-militărește pînă sub gușă, șapca trasă bine pe urechi (nu fără perfida umilință a omului de rînd adică, fără fandoseli). Da, dar poza cu sceptrul regal mergea, ea, cu tunica mitocănească? Pardon! Costum la patru ace! Duplicitatea parvenitului. A dispărut tunica arsenalului bolșevic? Mai e una: a lui Castro
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
da' cini-i? cini-i? Și rostește numele... soției. Îl iau la braț și trecem dincolo, la Continental. Regretatul avocat V., conviv notoriu, nu reținea nume. Era și firesc, într-un fel: îi treceau, de-o viață, la bară, pe sub ochi (prin urechi) mii și mii de nume; cum le-ar fi putut, de ce le-ar fi memorat! Era... tratamentul lui întru igienizarea creierului. Numai că, atunci cînd se afla cu noi, la masă, după libații prelungite, începea să ne apeleze și pe
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
călușari scorniceșteni. Fiecare în felul lui. Lăzărescu, enciclopedie ambulantă, reușea să-i țină atenți pe tropăitori chiar dacă, sau tocmai, le servea din cînd în cînd cîte-un citat din Tacit, din Înțelepții Sionului sau din Savonarola. Pentru că zicerile astea sunau, în urechile lor, ca poantele mai seci ale lui Jean Constantin. Dinescu era, într-un fel, de-al lor, din popor. Se tăvăleau cînd poetul se scărpina în cap (să găsească, nu-i așa, cuvîntul ce exprimă adevărul). Recent, mucalitul Costache Olăreanu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
dar nu mai puțin consubstanțială mentalului general, parte moștenit balcanic, parte fasonat de dictatură. În locul ăsta mizer tot așteptînd "să se dea" ceva își aflau întîlnire cele mai incredibile subiecte, cele mai proaspete noutăți (atît cît noutățile puteau ajunge la urechile celor de la coadă, cît îngăduiau asta celelalte urechi, ale urechiștilor de profesie). Cîteva generații s-au maturizat la școala cozii, gradul de instruire și de perseverență al statului la coadă producînd nu numai străinătății grimasa disprețuitoare și compătimitoare, dar și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
moștenit balcanic, parte fasonat de dictatură. În locul ăsta mizer tot așteptînd "să se dea" ceva își aflau întîlnire cele mai incredibile subiecte, cele mai proaspete noutăți (atît cît noutățile puteau ajunge la urechile celor de la coadă, cît îngăduiau asta celelalte urechi, ale urechiștilor de profesie). Cîteva generații s-au maturizat la școala cozii, gradul de instruire și de perseverență al statului la coadă producînd nu numai străinătății grimasa disprețuitoare și compătimitoare, dar și consoartei dictatorului, asemuind, ciocoiește, fojgăiala mizerabilă din fața dughenelor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
au oprit? I-o fi topind el c-un sărut fierbinte fulgul de pe geană? Continuă încă promenada fesurilor. Fete superbe, cu plete pe care fulgii rari nasc steluțe în plină zi, sînt acompaniate de juni cu fesuri trase, bleg, pe urechi. Ce nepotrivire! Continuă și parada căciulilor rusești. De la polismanii în exercițiu la conaționalii de toată mîna, căciula urecheată continuă să fie în vogă. Peneș Curcanul ar muri a doua oară, s-o vadă mișunînd asiatic pe-aici. Am cam scăpat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de civilizație cunosc statele care, neabătut, decid regalitatea. Pentru că (iarăși vedem cu toții) propensiunea spre dinastie a celei mai nenorocite părți a omenirii este un fenomen tipic al "socialismului" de lume a treia. Și cu ce catastrofale rezultate! Oricum, sună urît urechilor noastre chermezele zornăitoare în mijlocul cărora perorează, cam incontinent și cam demagogic, fiul unui președinte american care a girat, într-un secret mai mare decît al Yaltei (cel al Maltei), o nebuloasă nouă delimitare a zonelor de influență. Și care, după
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nu facem din ele începutul sau sfîrșitul dăinuirii noastre, aici. Atenție! Mintea cea de pe urmă... Doi mari prieteni: Gauguin (1848-1903) și Van Gogh (1853-1890). Atît de prieteni încît, după una din certurile lor, neiertătoare, cel de-al doilea își taie urechea. Lăsînd, în schimb, istoriei artei, prin tragismul gestului, una din capodoperele ei memorabile. (la un recent zaiafet, m-am certat cu ancestralul meu prieten, aproapele Mihai Ursachi. Vă informez că toate cele patru urechi ne sînt intacte.) Doi mari pictori
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cel de-al doilea își taie urechea. Lăsînd, în schimb, istoriei artei, prin tragismul gestului, una din capodoperele ei memorabile. (la un recent zaiafet, m-am certat cu ancestralul meu prieten, aproapele Mihai Ursachi. Vă informez că toate cele patru urechi ne sînt intacte.) Doi mari pictori prieteni, întru existență, întru artă: unul alege departele, celălalt aproapele. Lui van Gogh îi este suficient un singur drum, cel din cețoasa Olandă natală în insolatul Arles, acolo unde rămîne și unde își conturează
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
toate, ieșite bubuitor din cutii de smoală nichelată, bîțîielile scîrnave ale manelelor, împingîndu-ne tot mai tare spre buricele sudului. Ferice de mințile retrase în recluziunea înțelepciunii și absente la vacarmul de-afară. Am încercat (recunosc) să le evit, înfundîndu-mi chiar urechile cu vată, dar... Prin geamurile duble ale atelierului din Armeană continuau să răzbată stridențele acestei lumi noi românești. De nerecunoscut. Mi-e dor de "iarna" aceea de demult, pictată de Craiu: om și cal, în același pas, prin zăpada proaspătă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
o ține, o ține, și totul rămîne așa, încremenit, în cer și în pămînt. Ochi umezi și ficși, vuuu, vuuu, înainte-înapoi, înainte-înapoi, ea scheaună, începe să se desprindă, fuge? nu, o prinde iar și-o bate ușor cu coada peste urechi, vuuu, vuuu, cățelușa scapă și fuge. În urma ei, pe zăpadă, o pată de sînge, lupul o miroase, o scurmă și-o aruncă-n cer. Ce mai vreau? Contact motor. 15 februarie Teribil îmi place să-i văz pe agitatorii ("voluntari
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
scena, picanta scenă, în care naturile celor doi sînt net juxtapuse. Una din frumoasele de la bar, "înger albastru", se apropie de masa celor doi și i se adresează vedetei, recunoscînd că a pus pariu cu amicele ei (numai ochi și urechi la scenă) că va obține pe loc ceva scris. Și-i întinde frumosului pixul. Și, odată cu el, pulpa-i interminabilă. Pe care starul se aplică rapid. Senzație la bar! Naivul regizor îl întreabă pe celălalt ce-a scris, deși e
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de vot și tot nu l-a votat pe Iliescu; și, catîrcă în opțiunea ei, dusă a fost de la casa fanaticului iliescian; casă pe care el o îndestulase cu de toate. Și, în timp ce gazda Surprizelor rîdea cu rujul pîn' la urechi de corecția aplicată babei de către ilician, gîndul m-a dus, reconfortant, spre babă... pe unde i-or mai fi sclipind, biata, ochii... Pariu-mi fiziognomic-electoral operează și în cazul categoriei de vîrstă opuse celei a priapicului client al Andreei. Deși
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
toate astea se apropie mai curînd de muzică în vreme ce vinul de Bordeaux ar fi pictură, iar cel de Bourgogne sculptură". Despre bășicuțele din băutura vie: "În cea mai aleatorie evoluție, ele au niște explozii mici, seci, fine, pocnesc, foșnesc, bucură urechea". Dar și sofisticata formulă de învechire a elixirului: "... spumarea, punerea pe pupitre, pritocirea, desfundarea, egalizarea, dozarea pentru a produce vinul extra-sec, sec, demi-dulce sau dulce". "Mică teorie a bășicuțelor" sună titlul capitolului. Iar ființa ce tutelează demiurgic domeniul: homo bulla
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
unic (cu falangele lui extreme, "de dreapta", "de stînga") și-au consumat irevocabil destinul, iată-i reînviind din proprie cenușă. Motivul? Cel arătat de partid. Dar nu în gura mare. Pentru că partidul spune în gura mare numai ce le place urechilor naive ale bieților capitaliști (de la care așteaptă totuși (po)mană grasă). Dedesubt, în afundurile masei votante, discursul îmbracă altă haină. Haina subversivă a bunicilor kominterniști, aprigi dușmani ai yankeilor. Bine le-a făcut! Bine le-a făcut! continuă să sune
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de vulgaritate n-a făcut decît să egaleze performanțele celor mai bălțate televiziuni (de stat și particulare). Și, din păcate, nimic, pare-se, nu mai poate clinti anuala bălăcire. E deja "tradițională". Ascuns în atelierul de pe Armeană (cu vată în urechi), am găsit în paginile... de închisoare, din 1912, ale unui mare pictor austriac, expresionistul Egon Schiele, pasajul: "Am pictat patul de campanie din celulă. În centru, în cenușiul murdar al păturilor, o portocală strălucitoare, adusă de V., singurul punct luminos
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
plicticos". Cam drăgălășenii din astea își livrau bărboșii coloși ai picturii moderne de la cumpăna secolelor XIX-XX. Tiranici și mofluzi, își jucau teribil de convingător cochetăriile menite a le augmenta legenda. Dialogurile unele în registru de-a dreptul savant divulgă, pentru urechea atentă, lecturi la zi din moștrii sacri ai momentului, altminteri, avizați frecventatori ai atelierelor. Ceea ce nu-l oprea pe Renoir să condamne literatura, atunci cînd se referea, răutăcios, la cei tineri, care veneau din urmă și ale căror neîmpliniri "ar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
stiluri. De extrapolat. Cînd în București descinde trimisul organismului european, să-i frăgezească în roz pe oamenii premierului (după ce, eventual, a fost regalat cu o masă de vis), panaceul: Aveți o mină bună azi! răsună ca un refrișant afrodiziac în urechile avide ale celor ce vor să audă chiar asta. Stilul Pirozynski deci. Cînd însă din Porche coboară Brânzei, sinopticul indică ploaie mocănească. Amîndouă descinderile continuînd, pînă la urmă, tratamentul de urmat. Cu care pacientul s-a obișnuit deja. Dacă rîsul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]