26,883 matches
-
Sutton”, practic, o debarcare pe plajele din zona localității San Carlos (Water), pe coasta de nord-vest a insulei East Falkland. Golful, numit de trupele engleze “Aleea bombelor” ("Bomb Alley"), a fost scena unor atacuri aeriene repetate la joasă înălțime a avioanelor de luptă argentiniene. Cei 4000 de oameni ai Brigăzii 3 Commando (3 Commando Brigade) au fost desfășurați la sol după cum urmează : Batalionul 2 - regiment de parașutiști (2nd Battalion, Parachute Regiment - 2 Para), de la bordul feribotului “Nordland” și Comandoul 40 de
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
a constituit o mare pierdere din punct de vedere logistic. Tot atunci a fost pierdut “HMS Coventry” D118 6, navă soră cu “HMS Sheffield” D80 2, în timp ce însoțea nava “HMS Broadsword” F88 6, pe post de momeală pentru a îndepărta avioanele argentiniene de alte nave importante, la San Carlos Bay. De asemenea, “HMS Argonaut” F56 6 și “HMS Brilliant” F90 6, au fost serios avariate. Cu toate acestea, foarte multe nave britanice au scăpat, datorită tacticilor improprii de bombardament ale piloților
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
de la mică altitudine, astfel încât focosul bombelor nu avea timp suficient să se armeze. Datorită acestui fapt, o bună parte din bombele lansate de aviația argentiniană asupra navelor britanice nu au explodat. În plus, această tactică punea în pericol pilotul și avionul, prin faptul că în momentul exploziei bombei, probabilitatea ca avionul să se găsească în raza de acțiune a schijelor, era extrem de mare. Bombele destinate acestui tip de atac, au o mică parașută sau o frână aerodinamică care micșorează viteza de
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
să se armeze. Datorită acestui fapt, o bună parte din bombele lansate de aviația argentiniană asupra navelor britanice nu au explodat. În plus, această tactică punea în pericol pilotul și avionul, prin faptul că în momentul exploziei bombei, probabilitatea ca avionul să se găsească în raza de acțiune a schijelor, era extrem de mare. Bombele destinate acestui tip de atac, au o mică parașută sau o frână aerodinamică care micșorează viteza de cădere, permițând armarea în timp util a focosului și îndepărtarea
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
să se găsească în raza de acțiune a schijelor, era extrem de mare. Bombele destinate acestui tip de atac, au o mică parașută sau o frână aerodinamică care micșorează viteza de cădere, permițând armarea în timp util a focosului și îndepărtarea avionului. Piloții argentinieni erau conștienți de pericol, dar nu aveau altcum să evite riposta artileriei anti-aeriene britanice și a rachetelor SAM, fără a mai vorbi de avioanele Sea Harrier. În consecință, multe bombe lansate de avioanele argentiniene nu au explodat la
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
care micșorează viteza de cădere, permițând armarea în timp util a focosului și îndepărtarea avionului. Piloții argentinieni erau conștienți de pericol, dar nu aveau altcum să evite riposta artileriei anti-aeriene britanice și a rachetelor SAM, fără a mai vorbi de avioanele Sea Harrier. În consecință, multe bombe lansate de avioanele argentiniene nu au explodat la contactul cu navele britanice, dat fiindcă piloții nu au reușit să se ridice la o înălțime suficientă. Ulterior, armurierii argentinieni au rezolvat problema, montând focoase improvizate
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
util a focosului și îndepărtarea avionului. Piloții argentinieni erau conștienți de pericol, dar nu aveau altcum să evite riposta artileriei anti-aeriene britanice și a rachetelor SAM, fără a mai vorbi de avioanele Sea Harrier. În consecință, multe bombe lansate de avioanele argentiniene nu au explodat la contactul cu navele britanice, dat fiindcă piloții nu au reușit să se ridice la o înălțime suficientă. Ulterior, armurierii argentinieni au rezolvat problema, montând focoase improvizate, cu întârziere la explozie. În cartea autobiografică despre războiul
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
mareșalul în retragere al Royal Air Force a remarcat : “erau suficiente doar 6 focoase mai bune, și puteam să pierdem”, cu toate că "Ardent" și "Antelope" au fost amândouă pierdute, în ciuda faptului că bombele nu au explodat. Argentinienii au pierdut în total 22 avioane în cursul atacului, respectiv: 9 Dagger, 5 A-4C, 3 A-4Q, 3 A-4B și 2 Pucara. Începând din 27 mai, până în 28 mai, circa 500 de oameni ai Batalionului 2 - regiment de parașutiști (2nd Battalion, Parachute Regiment - 2 Para), având ca
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
ai trupelor de comando s-au îmbarcat într-un elicopter pentru a se deplasa în zona Muntelui Kent. Neavând cunoștință de forța inamicului, în 27 și 28 mai, responsabilii argentinieni au trimis spre Port Stanley, pentru a respinge trupele britanice, avioane de transport încărcate cu rachete portabile sol-aer, împreună cu Compania 602 Comando si Escadronul 601 al Forțelor Speciale ale Jandarmeriei. Acțiunea a fost denumită Operațiunea AUTOIMPUESTA.( Inițiativa Autodeterminării) În săptămâna următoare, soldații din trupele SAS și din Mountain and Arctic Warfare
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
trupele SAS și din Mountain and Arctic Warfare Cadre (M&AWC) ai Brigăzii 3 Comando au hărțuit trupele Companiei 602 argentiniene, conduse de maiorul Aldo Rico, numărul 2 la comanda Regimentului 22 Infanterie montană. În cursul zilei de 30 mai, avioanele Harrier erau în misiune deasupra Muntelui Kent. Unul dintre ele, Harrier "XZ963", pilotat de comandantul de escadron Jerry Pook, răspunzând chemării în ajutor de la Escadronul D, a atacat pantele estice ale muntelui, dar a fost doborât de focul armelor ușoare
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
se alăture batalionului din care făceau parte, pentru ca acesta să nu se trezească cu efectivele diminuate în fața inamicului. De asemenea, erau prea încrezătoare în protecția pe care trebuia să le-o asigure aviația britanică, și în plus, nu văzuseră nici un avion inamic în zonă. Ofițerul Ewen Southby-Tailyour le-a ordonat să părăsească nava și să debarce pe plajă, dar ordinul a fost ignorat. Timpul extrem de lung necesar mijloacelor de debarcare pentru a transporta trupele la Bluff Cove, precum și discuția în contradictoriu
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
la care s-a adăugat și încărcarea destul de greoaie cu echipament a mijloacelor de debarcare. Consecințele au fost dezastruoase. Fără escortă, fără protecție aeriană, încărcate la maxim, cele două nave de debarcare au devenit ținte sigure pentru două valuri de avioane de atac argentiniene Douglas A-4 Skyhawk. Dezastrul de la Port Pleasant (cunoscut și sub numele de Bluff Cove), prin imaginile înspăimântătoare de la fața locului, a arătat întregii lumi duritatea războiului. Posturile de televiziune au transmis în direct imagini de la fața
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
nave spital britanice. Vasul HMS "Hydra" a acționat în cooperare cu HMS "Hecla" și cu HMS "Herald", pentru a transporta răniții britanici de pe vasul principal SS “Uganda” la Montevideo, în Uruguay , unde erau luați în primire de ambulanțe. De aici, avioane de transport RAF VC10, preluau răniții pentru a-I transporta la spitalul militar al aviației britanice din Wroughton, lângă Swindon. Războiul a avut consecințe importante pentru ambele părți beligerante, în special prin pierderile umane și materiale (nave și avioane). În
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
aici, avioane de transport RAF VC10, preluau răniții pentru a-I transporta la spitalul militar al aviației britanice din Wroughton, lângă Swindon. Războiul a avut consecințe importante pentru ambele părți beligerante, în special prin pierderile umane și materiale (nave și avioane). În Marea Britanie, popularitatea primului ministru în exercițiu, Margaret Thatcher a crescut. Victoria britanică a produs o răsturnare de poziție în sondajele de opinie, popularitatea Partidului Conservator din Marea Britanie (Conservative Party - UK) devansând cu mult alianța liberală (SDP-Liberal Alliance), în raport cu poziția
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
Mount Pleasant, și litoral, a fost curățată, fiind deschisă publicului, eliberând o bucată de litoral de cca. 2 km de-a lungul Mullet's Creek. Pe toată durata conflictului, numeroși corespondenți de război au zburat la Port Stanley, la bordul avioanelor militare, pentru a transmite știri direct de la fața locului. Întorși în Buenos Aires, aceștia au raportat despre “eroismul armatei și succesele acesteia”. Ofițeri ai serviciilor de informații, au fost detașați la agențiile de presă pentru a “lăsa să scape” informații care
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
se gândește la terminalul sosiri de la Aeroportul Heathrow, unde dragostea pură necomplicata se simte atunci cand prieteni și familii îi întâmpină pe cei dragi nou sosiți. Vocea lui David spune și că toate mesajele lăsate de oamenii care au murit în avioanele prăbușite pe 11 septembrie au fost mesaje de dragoste și nu de ură. Filmul prezintă apoi "poveștile de dragoste" a mai multor oameni: Cu ajutorul managerului sau dintotdeauna Joe (Gregor Fisher), Billy Mack (Bill Nighy), legenda rock and roll aflată în
Pur și simplu dragoste () [Corola-website/Science/324624_a_325953]
-
însoțit de alte trăiri sau simptome. Explicații fiziologice Inițial s-a stabilit o legătură între EAM și anoxie (lipsa oxigenului). Această legătură s-a făcut datorită asemănărilor dintre EAM și G-LOC(G-force induced Loss Of Consciousness) atunci când un pilot de avion se înalță cu repeziciune forța centrifugă îl apasă pe scaun cu o forță de câteva ori mai mare decât forța gravitațională, acest lucru făcând ca sângele să îi coboare în picioare. Creierul rămânând fără oxigen va produce dispariția viziunii periferice
Experiențe aproape de moarte () [Corola-website/Science/324656_a_325985]
-
dispuse în tandem la prova și la pupa, acestea din urmă aflându-se întotdeauna în siajul celor de la prova pentru a se reduce și mai mult rezistența la înaintare. Navele pe aripi portante au de obicei drept propulsoare motoare de avion cu elice sau turbine. În 1869 francezul Emmanuel Farcot, un inginer autor a numeroase invenții, depune un brevet care descrie o barcă echipată cu două planșe portante orizontale laterale, care se înclinau atunci când prova începea să se ridice. Primele încercări
Navă cu aripi portante () [Corola-website/Science/324663_a_325992]
-
construite 55.279 automobile, iar în anul 1994 mai erau înmatriculate în Germania, 493 de unități, lăsând la o parte modelele din colecții. Tehnologia injecției directe de benzină a fost folosită de Daimler-Benz încă din anii 1930, în motoare de avioane și mașini de curse, iar începând cu anul 1954 și-n modelul 300 SL. În 1958 a aparut modelul 220 SE, dotat cu sistemul, mai simplu, de injecție în conducta de admisie folosit deja în modelul 300 SC ( Adenauer ). Pompă
Mercedes-Benz W 105/W 128/W 180 () [Corola-website/Science/324664_a_325993]
-
este un accident aviatic care a avut loc miercuri, 4 mai 1949, atunci când un avion care transporta aproape întreaga echipă de fotbal Torino A.C., cunoscută sub numele de Il Grande Torino, s-a prăbușit pe dealul Superga de lângă Torino, ucigând pe toate cele 31 de persoane de la bord, inclusiv cei 18 jucători, oficialii clubului, jurnaliștii
Tragedia aeriană de la Superga () [Corola-website/Science/324700_a_326029]
-
de fotbal Torino A.C., cunoscută sub numele de Il Grande Torino, s-a prăbușit pe dealul Superga de lângă Torino, ucigând pe toate cele 31 de persoane de la bord, inclusiv cei 18 jucători, oficialii clubului, jurnaliștii care însoțeau echipa și echipajul avionului. Echipa se întorcea de la un meci de adio pentru Xico Ferreira jucat împotriva clubului Benfica la Lisabona. Aeronava Fiat G212CP (cu trei motoare) a companiei Avio Linee Italiane ("Italian Airlines"), care transporta echipa de fotbal, a decolat de la Lisabona la
Tragedia aeriană de la Superga () [Corola-website/Science/324700_a_326029]
-
pentru Xico Ferreira jucat împotriva clubului Benfica la Lisabona. Aeronava Fiat G212CP (cu trei motoare) a companiei Avio Linee Italiane ("Italian Airlines"), care transporta echipa de fotbal, a decolat de la Lisabona la 09:52. Comandantul aeronavei era locotenent-colonelul Pierluigi Meroni. Avionul a făcut o oprire pentru a realimenta la Barcelona la 13:15. În timpul opririi, echipa Torino a servit masa de prânz și s-a întâlnit cu echipa AC Milan care se deplasa la Madrid. Avionul a decolat din Barcelona la
Tragedia aeriană de la Superga () [Corola-website/Science/324700_a_326029]
-
aeronavei era locotenent-colonelul Pierluigi Meroni. Avionul a făcut o oprire pentru a realimenta la Barcelona la 13:15. În timpul opririi, echipa Torino a servit masa de prânz și s-a întâlnit cu echipa AC Milan care se deplasa la Madrid. Avionul a decolat din Barcelona la ora 14:50, urmând să zboare deasupra orașelor Cap de Creus, Toulon, Nisa, Albenga și Savona. Vremea în zona din apropierea orașului Torino era foarte rea; vizibilitatea la aeroport era de 1.200 m cu nori
Tragedia aeriană de la Superga () [Corola-website/Science/324700_a_326029]
-
50, urmând să zboare deasupra orașelor Cap de Creus, Toulon, Nisa, Albenga și Savona. Vremea în zona din apropierea orașului Torino era foarte rea; vizibilitatea la aeroport era de 1.200 m cu nori la altitudinea de 400 m. De la Savona, avionul ia direcția nord către Torino, unde urma să sosească în aproximativ 30 de minute. La ora 16:55, aeroportul Aeritalia din Torino îi informează pe piloți de condițiile meteorologice: nori denși la joasă înălțime, ploaie deasă, vânt puternic în rafale
Tragedia aeriană de la Superga () [Corola-website/Science/324700_a_326029]
-
a avea o vizibilitate mai bună. La nord de Pino Torinese, care se află între Chieri și Baldissero Torinese, se află dealul Superga cu o altitudine de 672 de metri și pe care este o bazilică. La ora 17:03, avionul a făcut un viraj stânga și s-a aliniat, pregătindu-se pentru aterizare. Vântul avea o viteză de 180 km/h, iar vizibilitatea era redusă la numai 40 de metri. Pilotul, care credea că avea dealul Superga în dreapta lui, a
Tragedia aeriană de la Superga () [Corola-website/Science/324700_a_326029]