24,886 matches
-
cuvinte, pentru Sf. Augustin, muzica are acea putere de a ajuta rațiunea pentru a înțelege adevărurile revelate și de a pregăti inima pentru a-L întâlni și descoperi pe Dumnezeu, dar, în același timp, poate să îndepărteze de Dumnezeu dacă frumusețea armonică a melodiei conduce doar la o pură plăcere auditivă și nu înalță mintea către transcendent. Augustin descrie, în Confessiones, o amintire din perioada pregătirii sale înainte de a îmbrățișa creștinismul: „Câte lacrimi am vărsat ascultând accentele imnurilor și cântecelor tale
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
rând muzical. Acestea relevă o notație complexă, foarte îngrijită și sunt indiciul că execuția, sub îndrumarea mișcărilor mâinii unui maestru (semne cheironomice), trebuia să fie precisă, bogată în sonorități și grupuri melodice speciale, de o finețe deosebită și de o frumusețe rară, departe de sensibilitatea noastră modernă. „Note pierdute, repercusse, ondulate, furate (rubato), melisme lungi. Era o artă „virtuoasă”, o artă care se inspira din simțămintele spirituale cele mai înalte și care punea la dispoziția rugăciunii ornamentele cele mai demne ale
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
medieval; la fel de clar rezultă, că, prin criteriile indicate - „vă încredințăm vouă responsabilitatea de a corecta, purifica și reforma tot ceea ce vi se va părea oportun, cu depline puteri” -, cântul gregorian nu ar fi fost readus în mod sigur la integritatea, frumusețea muzicală și la funcționalitatea liturgică originară, dar ar fi fost în mod arbitrar deformat, mutilat și denaturat. De fapt, munca de revizuire a cărților muzicale a fost întreruptă și a fost reluată la începutul anului 1600 de alți doi muzicieni
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
fi atribuită faptului că el și-a petrecut aproape toată viața la Roma, în serviciul instituțiilor ecleziastice. Opera palestriniană se caracterizează prin echilibrul dintre tehnică și inspirație, prin simbioza perfectă dintre text și muzică. Elementul dominant al stilului său este frumusețea naturală a liniilor melodice, în care este evidentă influența cântecului gregorian. Esența armoniei palestriniene stă în contrastul dintre disonanță și consonanță, cu momente de tensiune urmate imediat de altele de destindere; din această alternanță rezultă o desfășurare sonoră care, uneori
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
și cea spirituală. El îmbracă înțelesurile și învățăturile cerești cu întâmplări care se petrec pe pământ: „El tâlcuiește cele ascunse de la zidirea lumii, prin pilde” (Matei 13, 35). În Noul Testament, exegeții au descoperit 33 de parabole, care se întrec în frumusețe unele pe altele. La frumusețea lor stilistică și adâncimea mesajului moral-religios, se adaugă valoarea actualității: oricare dintre ele pare a fi rostită pentru noi, cei de azi. Creștinii care doresc să învețe adevărurile Evangheliei vor afla în parabolele Mântuitorului expunerea
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
înțelesurile și învățăturile cerești cu întâmplări care se petrec pe pământ: „El tâlcuiește cele ascunse de la zidirea lumii, prin pilde” (Matei 13, 35). În Noul Testament, exegeții au descoperit 33 de parabole, care se întrec în frumusețe unele pe altele. La frumusețea lor stilistică și adâncimea mesajului moral-religios, se adaugă valoarea actualității: oricare dintre ele pare a fi rostită pentru noi, cei de azi. Creștinii care doresc să învețe adevărurile Evangheliei vor afla în parabolele Mântuitorului expunerea cea mai frumoasă a adevărurilor
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
ar fi de pildă, perceptele. Cât despre pedagogia lui Dumnezeu, „aceasta este indicarea căii drepte a adevărului în vederea contemplării lui Dumnezeu, indicația unei conduite printr-o perseverență eternă”<footnote id="25">Ibidem, p. 207<footnote>. Sfântul Clement Alexandrinul arată că frumusețea autentică ține mai mult de partea lăuntrică a lucrurilor, în cazul omului, frumusețea rezidă în chipul lui Dumnezeu în om care și sporește frumusețea prin apropierea în asemănarea cu Dumnezeu, prin mântuire. Este indicată baia, mai ales cea care curăță
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
căii drepte a adevărului în vederea contemplării lui Dumnezeu, indicația unei conduite printr-o perseverență eternă”<footnote id="25">Ibidem, p. 207<footnote>. Sfântul Clement Alexandrinul arată că frumusețea autentică ține mai mult de partea lăuntrică a lucrurilor, în cazul omului, frumusețea rezidă în chipul lui Dumnezeu în om care și sporește frumusețea prin apropierea în asemănarea cu Dumnezeu, prin mântuire. Este indicată baia, mai ales cea care curăță murdări sufletului, și se recomandă exerciții corporale, căci îl fac pe om mai
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
printr-o perseverență eternă”<footnote id="25">Ibidem, p. 207<footnote>. Sfântul Clement Alexandrinul arată că frumusețea autentică ține mai mult de partea lăuntrică a lucrurilor, în cazul omului, frumusețea rezidă în chipul lui Dumnezeu în om care și sporește frumusețea prin apropierea în asemănarea cu Dumnezeu, prin mântuire. Este indicată baia, mai ales cea care curăță murdări sufletului, și se recomandă exerciții corporale, căci îl fac pe om mai sârguincios și mai ambițios. El cere ca acela care transmite învățătura
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
păzit, întrucât poate stimula plăceri neconfome demnității umane. A patra poartă a sufletului este văzul, deosebit de greu de păzit. De aceea, acestuia i se prescriu legi severe: copilul să fie ferit de priveliști rușinoase, să i se îndrepte atenția către frumusețea cerului, soarelui, stelelor, florilor, pământului etc. Ultima poartă a sufletului care trebuie educată este simțul tactil, prezentat la nivelul întregii suprafețe a corpului. Educarea acestui simț presupune îndepărtarea copilului de la viața leneșă și molatecă. Pentru a-i educa pe copii
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
evaluare interdisciplinară. Organizată și proiectată sub forma unei călătorii de studii, excursia poate avea ca obiectiv principal dobândirea de noi cunoștințe, studierea vestigiilor istorice, a lăcașurilor de cult în toată complexitatea lor. Pe lângă acestea, elevii intră în contact direct cu frumusețile naturii, care demonstrează măiestria Creatorului. Astfel, elevii Îl pot cunoaște pe Dumnezeu admirând creația Sa. Vizitarea mănăstirilor, a monumentelor istorice, discuțiile despre trecutul țării, despre strămoșii noștri și credința lor neclintită în Dumnezeu duc și la evaluarea cunoștințelor de Istoria
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
vor disciplina propriile porniri inoportune în favoarea unei atitudini civilizate Limbajul omului reprezintă instrument și înveliș al gândirii. Gândurile alese nu pot admite un „ambalaj” necorespunzător și nu pot fi exprimate decât prin cuvinte potrivite. Comunicarea dintre oameni trebuie să ilustreze frumusețea și adâncimea gândurilor, iar limbajul folosit trebuie să-i apropie pe oameni unii de alții, nu să-i îndepărteze sau să-i jignească. Pentru a elimina comportamentul necivilizat la elevi, trebuie să formulăm împreună cu aceștia „tabla de valori morale”, să
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
multe criterii: „timpul”, „costul”, „comoditatea” și „atractivitatea”. b) Ierarhizarea criteriilor. Unele criterii sunt mai importante, altele mai puțin importante, având deci o pondere mai redusă în alegere. Pentru problema de mai sus, timpul ar putea fi extrem de important, în timp ce atractivitatea (frumusețea peisajului, de exemplu) mult mai puțin importantă. De asemenea, comoditatea poate fi crucială. c) Evaluarea soluțiilor alternative din punctul de vedere al respectivelor criterii. „Taxiul” poate fi foarte bun din punctul de vedere al timpului și comodității, dar dezavantajos din
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
paternă”, dar și date precise despre organizarea statală și militară a muntenilor și moldovenilor, despre relațiile lor cu vecinii unguri, poloni, turci, detalii despre obiceiurile, portul și limba lor de origine latină. În cele două capitole despre Transilvania vorbește despre frumusețea și bogăția legendară a provinciei, despre cetățile și orașele ei și despre existența celor patru națiuni (valahii fiind, conform vestigiilor arheologice, urmașii romanilor). O. este, se pare, primul român care afirmă în scris unitatea de neam, de origine și de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288517_a_289846]
-
Trotușului. Mic, Îndesat, sprinten și ager, nu-l putea nimeni Întrece În aruncarea săgeților către ulii. Avea ochi albastri, părul inelat. Purta și zale ușoare, și niște pinteni frumoși. Așa Îl aducea părintele său, Bogdan-Voievod, dinainte, pe șa, arătându-i frumuseți și bogății pe Întinsurile patriei, de la Suceava-n jos, dar lui Ștefan Îi plăceau cel mai mult Împrejurimile Borzeștilor, unde se afla un stejar uriaș, rotund În coroană, gros cât să-l cuprindă patru oameni. Acolo se aduna Ștefan cu
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Era vremea când cântă toate păsările câmpului, când țârâie din niște ușoare strune miile de gâze prin fânuri. Ciocârliile umpluseră văzduhul de cântare. Glasurile copiilor din Borzesti s-amestecau cu glasurile păsărilor, și parcă era ziua aceea un imn Închinat frumuseților nemuritoare ale firii. Deodată prima ceată de copii, În frunte cu Ștefăniță, s-a ascuns la pândă Într-o pădurice. Cealaltă, În frunte cu Mitruț, s-a ascuns după un deal, pe unde năvăleau de obicei tătarii cei adevărați. Apoi
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
italieni, subiecții acestei cercetări, există un stereotip asemănător În ceea ce privește atractivitatea feței feminine: „preferința pentru forma ovală a feței” (p. 111). Deschis cu Întrebarea dacă „ceea ce este frumos este și bun” (răspunsul afirmativ tradus În teorie prin „efectul de halo al frumuseții”), capitolul al șaptelea al lucrării se Încheie printr-o Întrebare care deschide noi orizonturi În cercetarea nonverbală: „Ceea ce este bun este și frumos?” (p. 109). Lucrarea nu este numai un Îndrumar util pentru specialiștii În marketing politic, ci prezintă cercetări
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a creat lumina, a risipit întunericul, a pus capăt tristeții, a veselit lumea, a adus dintr-odată, peste toți și peste toate, priveliște veselă și plăcută. S-a arătat cerul, care mai înainte, era acoperit de întuneric, tot cu atâta frumusețe pe cât o mărturisesc și astăzi ochii noștri. Văzduhul s-a umplut de lumină; dar, mai bine spus, avea atârnată în el chiar lumina în întregime, care trimitea pretutindeni, până la marginile văzduhului, iuțile împărțiri ale strălucirii ei. În sus, lumina ajungea
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
între ei, adică prin puterea Duhului, care le va fi atunci îmbrăcăminte, mâncare, băutură, bucurie, veselie, pace, veșmânt și viață veșnică. Că Duhul Cel dumnezeiesc, pe care de acum s-au învrednicit a-L primi întru ei, va fi atunci frumusețea și strălucirea (lor) cerească”. (Sf. Macarie Egipteanul, Cele cincizeci de omilii duhovnicești, omilie V, 9, în PSB, vol. 34, p. 119) „Într-adevăr, Dumnezeu este drept și drepte sunt judecățile Sale (Ps., 118, 137) și la El nu este părtinire
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
în noi în veci”. (Sf. Macarie Egipteanul, Cele cincizeci de omilii duhovnicești, omilia XIX, 9, în PSB, vol. 34, p. 191) „Să presupunem, de asemenea, că există o grădină cu pomi fructiferi și binemirositori, cu multe locuri încântătoare, pline de frumusețe, de balsam și de odihnă și că oricine trece pe acolo se desfătează și se odihnește; la fel este cu sufletele în Împărăția (cerurilor). Toate se bucură și se veselesc, (toate) sunt împărați, domni și Dumnezeu. Pentru că s-a scris
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Cartea a Noua, Introducere, în PSB, vol. 41, p. 820) „Că cei ce s-au nevoit într-o viață de Dumnezeu iubitoare și superioară, vor fi neîncetat cu Hristos, privind adică frumusețea Lui dumnezeiască și negrăită 76”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Cartea a Noua, Capitol unic, în PSB, vol. 41, p. 885) „În acel bine se găsește odihna netulburată, lumina nemuritoare, harul veșnic, moștenirea sfântă a sufletelor
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
exasperare, separarea și opoziția contrariilor pentru a înainta spre Inaccesibil e la ea acasă în demersurile, mistice ori contemplative, ale unei metafizici vii. Simone Pétrement a arătat că acest tip de gîndire căruia gnosticii și maniheenii i-au dat o frumusețe stranie e prezent la Platon, în Evanghelia după Ioan, în Epistolele pauline, că el a fost de o fastuoasă creativitate în Antichitatea tîrzie. Potrivit lui André Scrima, de la Părinții pustiei la Capadocieni, la Maxim Mărturisitorul, la Palama și haghioriți, apofatismul constituie
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
putere asupra sufletului profund, lumea oglindește libertatea/iubirea divină. Privită din interior, în țesătura ei de necesitate, lumea e un necruțător aparat de constrîngere. Privită din exterior de sufletul eliberat sau liber, lumea, în aceeași țesătură de necesitate, își arată frumusețea, armonia, ordinea. Pentru Simone Weil, pulsația opoziție-uniune a contrariilor dă structura realului, de la condiția umană la cea divină și la medierea între cele două. în fiecare facultate a sa, spune Simone Weil, alături de Cusanus, umanul e supus contradicției : voință, intelect
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
duce la bun sfârșit, a face ca roadele ei să bucure celelalte vieți, cum spunea Einstein, să genereze satisfacții și împliniri care se întorc și vă fac să vă trăiți viața cu adevărat în Armonie și Adevăr, în Bunătate și Frumusețe, în Credință și Demnitate. Managementul achizițiilor publice 10 În ceea ce mă privește, aș vrea să credeți că prin tot ceea ce facem împreună la MAP intenționez să dezvoltăm acel feedback viu profesor-student, din care să învățăm să construim omul-specialist în MAP
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
agresiune ,că strigă disperată după ajutor într-o manieră care să ne oblige la trezire. Degradarea continuă a mediului ne obligă să luăm atitudine, până nu e prea târziu, să dezaprobăm starea de fapt și să luptăm pentru candoare, puritate, frumusețe, căci unica speranță rămâne natura. Educația ecologică a copiilor începe foarte devreme și trebuie să dureze de-a lungul întregii vieți. Elevii trebuie să conștientizeze faptul că natura nu este proprietatea cuiva, ci este și trebuie să fie în egală
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Răican Georgeta () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1220]