25,069 matches
-
3 ramuri; ... d) pentru corpul agenților de poliție - două ramuri. ... Însemnul de identificare Însemnul de identificare individuală este insignă specifică, de forma ovala, reprezentând însemnele heraldice, sub care este înscris numărul individual. Insignă se aplică în partea superioară, dreapta, a pieptului și se poartă atât la uniformă de reprezentare, cât și la uniformă de serviciu. TABEL ────── la anexă nr. 1A ─────────────── TABEL Nr. 2 cuprinzând culorile principalelor articole de echipament ┌─────────┬─┬──────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ ARMĂ Scur- DE
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188210_a_189539]
-
supraveghere și control vamal în trafic este obligat să poarte echipamentul special din dotare, care are inscripționat pe spate VAMA/CUSTOMS și pe mânecă brațului stâng sigla Autorității Naționale a Vămilor. Pentru identificare se va purta pe partea stângă a pieptului ecusonul cu numarul personal. ... Articolul 599 (1) Pe întregul teritoriu național, mijloacele de transport aflate în tranzit pot fi însoțite de autoritatea vamală abilitata între două birouri vamale, în cazul în care există suspiciunea descărcării frauduloase. (2) Acțiunea de însoțire
EUR-Lex () [Corola-website/Law/189895_a_191224]
-
luat la întrebări - de ce nu s-a înscris la întovărășire și să dea o declarație că este contra Partidului și Guvernului. În această situație - Pârvu Marin a refuzat să dea această declarație, după care Dinescu Victor l-a luat de piept, începând să-l lovească cu piciorul în stomac și cu pumnii peste față. În acel timp a intrat în biroul unde se petrecea cazul, numitul Simionescu Nicolae, instructor teritorial de la Raionul U.T.M. Titu, către care Dinescu Victor s-a
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
a arătat: „După mine, conducătorul statului nostru a vorbit prea just, s-a întrecut cu curajul, iar pe nebuni poate să-i înfurie și s-o ia drept o amenințare, din care putem să avem necazuri. Noi nu putem ține piept rușilor, mai ales când vom fi luați din toate părțile, și până vor veni chinezii și alții în ajutor vom fi măcelăriți. Rușilor nu le este frică de nimeni și ai noștri ar trebui să lase treburile mai moale”. IATAN
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
dus la ei. În prezent, deși au tratat de prietenie și asistență mutuală și acum 8-9 zile s-au înțeles cu conducerea Cehoslovaciei, i-au încălcat independența și, ceva nemaipomenit, își împușcă frații lor, pe când aceștia stau cu brațele la piept. Este timpul să uităm totul, chiar dacă nu suntem comuniști. Trebuie să susținem această politică națională sănătoasă. Conducătorul statului nostru dă dovadă de mare patriotism, este și rămâne un mare om de stat, trebuie urmat de la mic până la mare, fără deosebire
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
uman? este concentrat? asupra na? iunii. Na? iunea, cristalizat? de istorie, constituie colectivitatea suprem? , �narmat? de c? tre stat, cu r? d?cîni �ntr? un anumit teritoriu, modelat? de interese comune, inspirat? de eroii ei. Nimic nu? i poate ? ine piept for? ei na? iunii care se ridic? din profunzimile timpului, o for?? pe c�ț de elementar? , pe at�ț de concret? �. At�ț De Gaulle c�ț ? i Iorga s? ar sim? i la largul lor �n zilele noastre. Iorga a considerat �ntotdeauna Uniunea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Dat? fiind campania �n plin? desf?? urare de maghiarizare for? at? tot mai intens? , ei au apelat la un vechi remediu: s? au adresat �mp? ratului, rug�ndu? l s?? i ajute, dar acesta nu era �n m? sur? s? le ? în? piept partenerilor s? i. �Memorandi? ții� (numi? i astfel pentru c? �naintaser? �mp? ratului un memorandum �n care �? i expuneau pl�ngerile) au fost deferi? i administra? iei maghiare, care i? a condamnat �n 1894 la lungi ani de temni?? 22. �n primul deceniu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
lui Iorga cu intelectualul marxismului rom�n, Constantin Dobrogeanu? Gherea pe numele lui adev? raț Solomon Kats, evreu rus refugiat. Dar s?? l l? s?m pe Iorga s?? l descrie: �... �un (om) persecutat, v�nat ? i �ncarcerat �n Rusia ? arist? , purt�nd �n piept amintirea unui glonte siberian (care fusese tras �n el), dar (�n sinea lui) de o bun? țațe f? r? margini. (Era) gata s??? i dedice sufletul doctrinei (marxiste), interpret�nd lucrurile f? r? ură prezent? �n manifest? rile marxiste violente ? i lipsite de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Armata rom�n? a r? mas pe pozi? îi. Iorga (? i al? i istorici rom�ni) a considerat rezultatul drept o victorie rom�neasc? 97, ceea ce este oarecum exagerat. Totu? i, dac? o ? ar? mic? ? i subdezvoltat? este capabil? s? ? în? piept atacului for? elor armate bine echipate ? i c? lițe �n lupt? ale unei ?? ri puternice ? i industrializate, �n cazul acesta ea a f? cut mai mult dec�ț s?? i ? în? piept. �nr? ut?? irea situa? iei din Rusia aruncă umbre �ntunecate asupra scenei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Totu? i, dac? o ? ar? mic? ? i subdezvoltat? este capabil? s? ? în? piept atacului for? elor armate bine echipate ? i c? lițe �n lupt? ale unei ?? ri puternice ? i industrializate, �n cazul acesta ea a f? cut mai mult dec�ț s?? i ? în? piept. �nr? ut?? irea situa? iei din Rusia aruncă umbre �ntunecate asupra scenei rom�ne? ți. Prin septembrie 1917, Kerenski (Iorga �l numea un �Napoleon democrat�) proclama Rusia republic?. Iorga l? a sprijinit 98, dar nu a �n? eles pe deplin disperarea care se
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ceea ce a dus la confrunt? ri politice �n care Iorga nu d? dea �ntotdeauna cele mai bune replici, că s? nu mai vorbim de solu? îi constructive. De altfel, aceste confrunt? ri nu erau singurele c? rora trebuia s? le ? în? piept. �n cele din urm? , Iorga, politicianul istoric care consideră orice aflat sub nivelul unei pozi? îi politice drept o �dezertare, o tr? dare a cauzei�, a devenit �ntre 1931 ? i 1932, �n �mprejur? ri foarte nefericite, ? eful unui guvern. Nu avea s
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
op. cît. , p. 53 ? i de �Pravda�/14 mai 1938). Iar �n aprilie 1938, Hitler �i spunea �nc? o dat? ambasadorului rom�n c? are numai interese economice �n statele balcanice ? i �? i reafirm? promisiunea f? cut? anterior lui Gheorghe Br? tianu de a ? ine piept preten? iilor revizioniste ale ungurilor� (citat de profesorul Hillgruber, op. cît. , p. 118). Iorga era mai pu? în dec�ț entuziast �n leg? tur? cu considerarea Rom�niei drept un Rohstoffszone său S�dostraum: �Noi nu s�ntem o pia?? , ci un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
rom�no? bizantin era deci perpetuat de c? tre Principatele Rom�ne, acestea reu? ind s? p? streze valorile româno? bizantine (adic? europene) �n timpul �ndelungatei domină? îi otomane. Iorga a �ncercat s? explice cum aceast? �republic? cre? țin? � a ? inut piept Imperiului Otoman, sco? �nd �n eviden?? supravie? uirea institu? iilor, a valorilor ? i a culturii bizantine �n Principatele Rom�ne. Conținu�ndu?? i lucr? rile anterioare, Iorga a scris studii că France de Chypre (Paris, 1931) sau Rhodos sub ospitalieri (Bucure? ți
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Ivan cel Groaznic, Richard al II-lea, Richard al III-lea, Hamlet sunt rolurile-n care au mustit și din care au zvâcnit dureri și trezii, momente de înaltare și de cădere. Iar prin Sonete se trage iarăși aer în piept și se pornește la zugrăvit sensul și direcția. În cele din urmă cade o ploaie peste toata nostalgia. Actorul și Sufleorul stau pe o scenă-n mijlocul scenei, ca pescărușii pe marginea lacului și privesc în sus, în susul acela din
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
timpul a-ncetat să curgă. Ca și cum regizorul ar fi îngenuncheat el însuși în scenă în fața unui Dumnezeu întotdeauna prezent, dar mereu pe fugă sau ascuns. Și-așa, cu fruntea sus, cu ochii limpezi, cu gând tihnit și inima bătând intes în pieptul fiecărui spectacol de până acum, și-a spus Mulțumesc-ul și a zâmbit. Ca și cum Alexa Visarion s-ar fi așezat în fața partenerului său de cursă lungă, publicul, cu toate câștigurile, cu toate pierderile, cu fantezia și sensibilitatea lui, cu toate
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
interpretat de Răzvan Vasilescu, care-și dozează perfect stările sufletești în funcție de etapele diferite ale "țesăturii afective", marea surpriză a filmului fiind oferită, însă, de interpreta fetei, Cristina Drăghici, o descoperire a regizorului Alexa Visarion, o actriță care izbutește să "țină piept", fără complexe, unor actori de prim rang ai scenei și ecranului românesc, contribuind eficient la structurarea și transmiterea puternicului fior emoțional al filmului. Alexa Visarion cu Ana, care, cum spuneam, este o binevenită răzbunare a unui regizor îndepărtat ani la
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
și de a vă exprima în universul teatralității? Știu că nu știu, știu atunci când nu mai pot că trebuie să pot... și încerc întotdeauna să nu mă treacă viața fără ca eu să mușc din ea și, apoi, trăgând aer în piept, curățit de nimicnicia ce mă atacă, să pot cânta, fluiera, recita, striga ceea ce îmi place, ceea ce vreau și ceea ce simt. Trăiesc-trăind. Cu frică, neliniște, iubire, speranță și dorință de a înțelege și de a lupta... Bucuria vine din oferta sufletească
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
bucur]-te și te veselește; fiece zi s] fie o s]rb]toare, pune-ți vesminte frumoase, împodobește-ți p]rul, spăl]-te bine cu ap]; ia aminte la copilul care te ține de mân], iubita s] g]seasc] la pieptul ț]u pl]cere: iat] ce se cuvine muritorilor. Ghilgameș nu a luat-o în seam]. Un sistem etic desprins din conștientizarea propriei mortalit]ți și care propunea tr]irea vieții în tov]r]sie, iubire și pl]ceri nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
februarie, fără zăpadă, atîta tot. Am dat colțul în Pallady și din fundacul de pe dreapta a apărut o fată, ieșea probabil de undeva, pentru că se-ncheia, s-a uitat în dreapta, în stînga, m-a văzut, și-a tras eșarfa la piept și a-nceput să coboare. În dreptul Caramanilor m-am oprit. Din același fundac... da, din același fundac a ieșit un ins în cămașă, probabil albă, s-a uitat în sus, în jos, deși mă lipisem de grilaj, m-a văzut
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
alura timpului din care venea (și pe care, tot psihanalitic, l-a distrus cu ură filială). Purta cravată și jiletcă, accesorii... burgheze, iar picturile revoluției îi prinseseră foarte bine gestul care desemna patetismul mic-burghez, de prăvăliaș, al înfigerii policarelor în piepții jiletcii. Insipidul prăvăliaș, care adusese omenirii cea mai cumplită urgie. Stalin, sufletarul ce avea să-și urască visceral părintele (spiritual), trebuia să rupă definitiv cu lumea veche. Tunica! Asta trebuia. Tunica insului în permanentă stare de atac. Vi-l imaginați
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a unui francez din Rezistență, ieșit, și el, în Saint-Germain-des-Prés, să se alăture protestatarilor scoși din casă de Haider! Rezistență care, ca și în momentul spaniol, a coagulat mai toate forțele europene de stînga, inclusiv marea intelectualitate, pentru a ține piept, îndrituit, hitlerismului. Dar care, vai, după război, avea să aducă Franța, prin partidul său comunist, stipendiat de Moscova, în pragul statului comunist. Nu trebuie omis din actuala fierbinte ecuație nici mentalul încă viu al celor ce au avut de îndurat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a contracara furiile elementare în așa fel încît ele să nu mai perturbe ordinea în care ne aflăm și ne mișcăm? Din capul locului, să convenim că nu avem vocația mult mai micului decît noi olandez, aceea de a ține piept marelui ocean. De ce nu o avem? Nu o avem.) Să ne raportăm, deocamdată, tot la istoria cea mare. Predestinată nouă? Făurită de noi? Cine știe? Oricum, istorie. Reală, atestată de continuitate, de legitimitate. Din păcate, stînd mereu sub vremi, inculcîndu-ne
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
aveau s-o facă masele largi populare, pînă mai ieri trecînd încolonate prin fața tribunelor, sau desenînd, pe stadioane, cu propriile trupuri, emblemele național-comunismului, ci cîteva figuri temerare ale vechii și nobilei Românii. Nu masele de oameni ai muncii au dat piept cu mineriadele și cu nesfîrșitele cohorte de slugi ale dictaturii cu degetul pe trăgaci zi și noapte, ci cîțiva bărbați de impozantă ținută. Ce reconfortante sînt (și acum) imaginile cu țigara Kent din care trăgea, degajat, Coposu, cu briantul papion
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
secol, chiar în coloratură de stînga, nu mai avea nevoie de țap ispășitor. Totul trebuia regîndit. Progresiv, pînă spre sfîrșitul secolului XX, dar și mai sofisticat la începutul acestuia, soluțiile infatuării au cunoscut rezolvări din ce în ce mai realiste. În stare a da piept cu societatea hipertehnicizată, nedispusă să mai accepte comportamente desuete. Artistul de azi nu mai trebuie să se dea în spectacol. Nici nu i-ar mai sta bine s-o facă, așa cum o făcuseră predecesorii săi într-o lume încă romantică
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
intrînd pentru prima dată în Filarmonică, țin, cu nesimțire, să bruieze o măsură celestă din Bach. De cîte ori ajung la pasajul acesta din britanicul Benjamin Britten (1913-1976), contrar autoimpusei obișnuinți, dau butonul la maximum, magnificul simfonism zguduindu-mi coșul pieptului. Delirul clipei m-ar putea dezechilibra, dacă n-aș percepe imediat că pasajul transpune doar majestuosul fast al imperiului. Au mai dispărut pîrlitele alaiuri nupțiale cu "să se pupe mirii" și cu zbieretele false de pe trotuare. În schimb semn că
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]