25,546 matches
-
vorbesc... Doar un student specializat în analiză sau un adept înveterat al criminologiei o poate citi cu un grad de interes neprefăcut. Cu toate acestea, Rufus Wilmot Griswold, rivalul literar al lui Poe, a exprimat o opinie foarte favorabilă față de povestire și a considerat că este un exemplu al intelectului viclean al lui Poe. Charles Baudelaire o considera „o capodoperă, o minune”. Universal Pictures a produs în 1942 filmul de aventuri gotic "The Mystery of Marie Roget", inspirat din povestirea omonimă
Misterul lui Marie Rogêt () [Corola-website/Science/326038_a_327367]
-
față de povestire și a considerat că este un exemplu al intelectului viclean al lui Poe. Charles Baudelaire o considera „o capodoperă, o minune”. Universal Pictures a produs în 1942 filmul de aventuri gotic "The Mystery of Marie Roget", inspirat din povestirea omonimă a lui Poe. El a fost regizat de Phil Rosen și îi ar în rolurile principale pe Patric Knowles, Maria Ouspenskaya și Maria Montez.
Misterul lui Marie Rogêt () [Corola-website/Science/326038_a_327367]
-
Abația (2002) este un roman science fiction scris de Dan Doboș, considerat de critica și de cititorii de literatură SF cel mai bun roman science fiction românesc. Pornind de la povestirea "Pletele Sfântului Augustin", cartea a devenit primul volum al unei trilogii comparate cu "Fundația" lui Isaac Asimov și "Dune" a lui Frank Herbert. În anul 2003, participanții la RomCon au votat cartea ca fiind cel mai bun roman SF românesc
Abația (roman de Dan Doboș) () [Corola-website/Science/326067_a_327396]
-
volum al unei trilogii comparate cu "Fundația" lui Isaac Asimov și "Dune" a lui Frank Herbert. În anul 2003, participanții la RomCon au votat cartea ca fiind cel mai bun roman SF românesc al anului 2002. După publicarea online a povestirii ”Pletele Sfântului Augustin”, Dan Doboș a fost contactat de directorul de atunci al editurii Nemira, Vlad Popescu. Acesta l-a îndemnat și îndrumat să scrie un roman pornind de la povestire, pe care intenționa să îl publice în "Colecția Nautilus" a
Abația (roman de Dan Doboș) () [Corola-website/Science/326067_a_327396]
-
roman SF românesc al anului 2002. După publicarea online a povestirii ”Pletele Sfântului Augustin”, Dan Doboș a fost contactat de directorul de atunci al editurii Nemira, Vlad Popescu. Acesta l-a îndemnat și îndrumat să scrie un roman pornind de la povestire, pe care intenționa să îl publice în "Colecția Nautilus" a editurii pe care o conducea. După o întârziere de două săptămâni în predarea manuscrisului, acesta a fost lansat în volum la târgul de carte din iarna anului 2002 cu titlul
Abația (roman de Dan Doboș) () [Corola-website/Science/326067_a_327396]
-
a deschide calea unei trilogii. Vlad Popescu afirmă că romanul a fost publicat într-un tiraj de 5.000 de exemplare. În anul 2008, editura Millennium Press a reeditat romanul într-o versiune revăzută și adăugită, care inserează idei din povestirea "Pletele Sfântului Augustin" și are un final diferit. Imperiul controlează majoritatea planetelor descoperite, iar pentru a asigura hrana locuitorilor acestora are nevoie de Lumile Agricole, exploatate de clonele produse de Abație, un ordin al Sfântului Augustin cel Nou al cărei
Abația (roman de Dan Doboș) () [Corola-website/Science/326067_a_327396]
-
Fundației creat de Isaac Asimov. Este a treia carte a celei de-a doua trilogii a Fundației, scrisă după moartea lui Asimov de trei autori și autorizată de patrimoniul Asimov. Brin sintetizează într-un întreg consistent zeci de romane și povestiri din cadrul Fundației-Imperiului-Roboților lui Asimov, Roger MacBride Allen și a altor autori autorizați să scrie în cadrul acestui univers. La finalul cărții este inclus un apendice cronologic compilat de Attila Torkos. "" începe cu Hari Seldon trecându-și în revistă viața și acceptând
Triumful Fundației () [Corola-website/Science/326066_a_327395]
-
poezii), a colaborat la peste 35 de reviste românești și străine. La "Convorbiri literare" a publicat până în 1892, colaborând și la alte reviste, precum "Familia", "Columna lui Traian", "Literatorul" și "Viața Românească". Debutul în proză și l-a făcut cu povestirea " Cînd vrea omul", apărută în 1884 în revista "Tribuna" din Sibiu. Povestirile sale sunt scurte schițe „din viața mea”, cu accente moraliste și moralizatoare. Matilda Cugler-Poni a fost una din puținele femei care au făcut carieră literară prin intermediul "Convorbirilor literare
Matilda Cugler-Poni () [Corola-website/Science/326113_a_327442]
-
Convorbiri literare" a publicat până în 1892, colaborând și la alte reviste, precum "Familia", "Columna lui Traian", "Literatorul" și "Viața Românească". Debutul în proză și l-a făcut cu povestirea " Cînd vrea omul", apărută în 1884 în revista "Tribuna" din Sibiu. Povestirile sale sunt scurte schițe „din viața mea”, cu accente moraliste și moralizatoare. Matilda Cugler-Poni a fost una din puținele femei care au făcut carieră literară prin intermediul "Convorbirilor literare", publicând versuri lirice, în care motivul iubirii, al dragostei neîmplinite, este dominant
Matilda Cugler-Poni () [Corola-website/Science/326113_a_327442]
-
(1989) () este o antologie de povestiri science fiction alcătuită de Martin H. Greenberg. Acțiunea acestor povestiri se petrece în universul Roboților-Imperiului Galactic-Fundației creat de Isaac Asimov. Printre cei care au contribuit cu texte la această antologie se numără Ray Bradbury, Robert Silverberg, Frederik Pohl, Poul Anderson
Prietenii Fundației () [Corola-website/Science/326266_a_327595]
-
(1989) () este o antologie de povestiri science fiction alcătuită de Martin H. Greenberg. Acțiunea acestor povestiri se petrece în universul Roboților-Imperiului Galactic-Fundației creat de Isaac Asimov. Printre cei care au contribuit cu texte la această antologie se numără Ray Bradbury, Robert Silverberg, Frederik Pohl, Poul Anderson și Orson Scott Card. În 1997 a fost publicată o
Prietenii Fundației () [Corola-website/Science/326266_a_327595]
-
Asimov, mulți dintre aceștia fiind autori și editori bine-cunocuți din domeniul SF. Ray Bradbury face o scurtă trecere în revistă a operei lui Asimov. Ben Bova speculează pe marginea ideii felului în care ar fi arătat lumea fără Asimov. Acțiunea povestiri Pamelei Sargent se petrece între cea din Soarele gol și Roboții de pe Aurora. Elijah Baley are o apariție scurtă, iar Ben Baley este menționat. Aflată în strânsă legătură cu romanul Zeii înșiși, povestirea scrisă de Robert Silverberg prezintă substanța fictivă
Prietenii Fundației () [Corola-website/Science/326266_a_327595]
-
ar fi arătat lumea fără Asimov. Acțiunea povestiri Pamelei Sargent se petrece între cea din Soarele gol și Roboții de pe Aurora. Elijah Baley are o apariție scurtă, iar Ben Baley este menționat. Aflată în strânsă legătură cu romanul Zeii înșiși, povestirea scrisă de Robert Silverberg prezintă substanța fictivă a lui Asimov, tiotimolina, într-un mod umoristic. Povestirea lui Edward Wellen se alătură seriei de povestiri polițiste asimoviene în care personajul principal este Wendell Urth. Harry Turtledove umple perioada dintre cele două
Prietenii Fundației () [Corola-website/Science/326266_a_327595]
-
gol și Roboții de pe Aurora. Elijah Baley are o apariție scurtă, iar Ben Baley este menționat. Aflată în strânsă legătură cu romanul Zeii înșiși, povestirea scrisă de Robert Silverberg prezintă substanța fictivă a lui Asimov, tiotimolina, într-un mod umoristic. Povestirea lui Edward Wellen se alătură seriei de povestiri polițiste asimoviene în care personajul principal este Wendell Urth. Harry Turtledove umple perioada dintre cele două jumătăți ale Fundației și Imperiului, prezentând căderea planetei Trantor. Connie Willis își imaginează un viitor în
Prietenii Fundației () [Corola-website/Science/326266_a_327595]
-
o apariție scurtă, iar Ben Baley este menționat. Aflată în strânsă legătură cu romanul Zeii înșiși, povestirea scrisă de Robert Silverberg prezintă substanța fictivă a lui Asimov, tiotimolina, într-un mod umoristic. Povestirea lui Edward Wellen se alătură seriei de povestiri polițiste asimoviene în care personajul principal este Wendell Urth. Harry Turtledove umple perioada dintre cele două jumătăți ale Fundației și Imperiului, prezentând căderea planetei Trantor. Connie Willis își imaginează un viitor în care Asimov întâlnește roboți realizați după personajele sale
Prietenii Fundației () [Corola-website/Science/326266_a_327595]
-
perioada dintre cele două jumătăți ale Fundației și Imperiului, prezentând căderea planetei Trantor. Connie Willis își imaginează un viitor în care Asimov întâlnește roboți realizați după personajele sale. George Alec Effinger repovestește Căderea nopții din perspectiva personajului său, Maureen Birnbaum. Povestirea a apărut și în antologia "Maureen Birnbaum, Barbarian Swordsperson". Mike Resnick a contribuit la această antologie cu o povestire scurtă despre Susan Calvin. Povestirea lui Barry N. Malzberg reprezintă o continuare a povestirii "The Dead Past" pe care Asimov a
Prietenii Fundației () [Corola-website/Science/326266_a_327595]
-
în care Asimov întâlnește roboți realizați după personajele sale. George Alec Effinger repovestește Căderea nopții din perspectiva personajului său, Maureen Birnbaum. Povestirea a apărut și în antologia "Maureen Birnbaum, Barbarian Swordsperson". Mike Resnick a contribuit la această antologie cu o povestire scurtă despre Susan Calvin. Povestirea lui Barry N. Malzberg reprezintă o continuare a povestirii "The Dead Past" pe care Asimov a publicat-o în numărul din aprilie 1956 al revistei "Astounding Science Fiction". În povestirea Sheilei Finch, un industriaș anti-roboți
Prietenii Fundației () [Corola-website/Science/326266_a_327595]
-
realizați după personajele sale. George Alec Effinger repovestește Căderea nopții din perspectiva personajului său, Maureen Birnbaum. Povestirea a apărut și în antologia "Maureen Birnbaum, Barbarian Swordsperson". Mike Resnick a contribuit la această antologie cu o povestire scurtă despre Susan Calvin. Povestirea lui Barry N. Malzberg reprezintă o continuare a povestirii "The Dead Past" pe care Asimov a publicat-o în numărul din aprilie 1956 al revistei "Astounding Science Fiction". În povestirea Sheilei Finch, un industriaș anti-roboți încearcă să îl asasineze pe
Prietenii Fundației () [Corola-website/Science/326266_a_327595]
-
nopții din perspectiva personajului său, Maureen Birnbaum. Povestirea a apărut și în antologia "Maureen Birnbaum, Barbarian Swordsperson". Mike Resnick a contribuit la această antologie cu o povestire scurtă despre Susan Calvin. Povestirea lui Barry N. Malzberg reprezintă o continuare a povestirii "The Dead Past" pe care Asimov a publicat-o în numărul din aprilie 1956 al revistei "Astounding Science Fiction". În povestirea Sheilei Finch, un industriaș anti-roboți încearcă să îl asasineze pe primarul Stephen Byerly. Susan Calvin își face și ea
Prietenii Fundației () [Corola-website/Science/326266_a_327595]
-
la această antologie cu o povestire scurtă despre Susan Calvin. Povestirea lui Barry N. Malzberg reprezintă o continuare a povestirii "The Dead Past" pe care Asimov a publicat-o în numărul din aprilie 1956 al revistei "Astounding Science Fiction". În povestirea Sheilei Finch, un industriaș anti-roboți încearcă să îl asasineze pe primarul Stephen Byerly. Susan Calvin își face și ea apariția. Frederik Pohl imaginează o istorie alternativă în care Asimov a fost atras într-un program de dezvoltare a armelor biologice
Prietenii Fundației () [Corola-website/Science/326266_a_327595]
-
Asimov a fost atras într-un program de dezvoltare a armelor biologice în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial și nu a mai devenit scriitor. Relatând evenimentele petrecute între "Fuga în cerc" și alegerea lui Stephen Byerly la conducerea lumii, povestirea lui Poul Anderson îi include și pe Susan Calvin, Alfred Lanning, Greg Powell și Mike Donovan. Povestirea lui George Zebrowski, a cărei acțiune se petrece în anul 1056 din Era Fundației, prezintă o perioadă datând de după crearea celui de-Al
Prietenii Fundației () [Corola-website/Science/326266_a_327595]
-
Război Mondial și nu a mai devenit scriitor. Relatând evenimentele petrecute între "Fuga în cerc" și alegerea lui Stephen Byerly la conducerea lumii, povestirea lui Poul Anderson îi include și pe Susan Calvin, Alfred Lanning, Greg Powell și Mike Donovan. Povestirea lui George Zebrowski, a cărei acțiune se petrece în anul 1056 din Era Fundației, prezintă o perioadă datând de după crearea celui de-Al Doilea Imperiu, intrând în conflict cu romanele "Marginea Fundației" și "Fundația și Pământul" prin lipsa Gaiei. Deși
Prietenii Fundației () [Corola-website/Science/326266_a_327595]
-
din Era Fundației, prezintă o perioadă datând de după crearea celui de-Al Doilea Imperiu, intrând în conflict cu romanele "Marginea Fundației" și "Fundația și Pământul" prin lipsa Gaiei. Deși se concentrează asupra roboților inteligenți și Cele trei legi ale roboticii, povestirea lui Robert Sheckley este independentă de universul Roboților-Imperiului-Fundației. Edward D. Hoch a contribuit cu o povestire polițistă din seria "Black Widowers". Povestirea scrisă de Hal Clement cuprinde roboți pozitronici, Cele trei legi ale roboticii și compania "Roboți Americani", dar prezintă
Prietenii Fundației () [Corola-website/Science/326266_a_327595]
-
conflict cu romanele "Marginea Fundației" și "Fundația și Pământul" prin lipsa Gaiei. Deși se concentrează asupra roboților inteligenți și Cele trei legi ale roboticii, povestirea lui Robert Sheckley este independentă de universul Roboților-Imperiului-Fundației. Edward D. Hoch a contribuit cu o povestire polițistă din seria "Black Widowers". Povestirea scrisă de Hal Clement cuprinde roboți pozitronici, Cele trei legi ale roboticii și compania "Roboți Americani", dar prezintă descoperirea unei rase extraterestre, lucru care contravine universului imaginat de Asimov (cu excepția unei povestiri). Harry Harrison
Prietenii Fundației () [Corola-website/Science/326266_a_327595]
-
Fundația și Pământul" prin lipsa Gaiei. Deși se concentrează asupra roboților inteligenți și Cele trei legi ale roboticii, povestirea lui Robert Sheckley este independentă de universul Roboților-Imperiului-Fundației. Edward D. Hoch a contribuit cu o povestire polițistă din seria "Black Widowers". Povestirea scrisă de Hal Clement cuprinde roboți pozitronici, Cele trei legi ale roboticii și compania "Roboți Americani", dar prezintă descoperirea unei rase extraterestre, lucru care contravine universului imaginat de Asimov (cu excepția unei povestiri). Harry Harrison apelează la personajul său, Stainless Steel
Prietenii Fundației () [Corola-website/Science/326266_a_327595]