25,680 matches
-
posibil plagiat după volumul „La Cour Penal Internationale”, semnat de William Bourdon si Emmanuelle Duverger, volum aparut in 2000 la Paris la editura Seuil, Collection Points, caz documentat în detaliu în septembrie 2013. Filologul și eseistul Adrian Papahagi a semnalat premierului francez Jean-Marc Ayrault cu ocazia vizitei acestuia în România, faptul că în volumul "Răspunderea în dreptul internațional umanitar", scris de Victor Ponta în colaborare cu Daniela Coman, sunt preluate fără citarea sursei pasaje întregi din volumul „La Cour pénale internationale - Le
Cazul plagiatului din teza de doctorat a lui Victor Ponta () [Corola-website/Science/326834_a_328163]
-
de ministru de externe britanic a fost preluată de George Canning, spre nemulțumirea lui Metternich's. Canning era un Tory liberal, ostil conservatorilor conduși de Wellington. Canning se luptase cu predecesorul său, Castlereagh, în 1809, datorită unor neînțelegeri politice. Noul premier britanic era desgustat de manevrele lui Metternich și privea cu mai multă simpatie cauza grecilor, alăturându-se unui comitet de sprijinire a luptei acestora. Cu toate acestea, până în 1826, politica guvernului său a fost una de neintervenție. Otomanii s-au
Bătălia de la Navarino () [Corola-website/Science/325478_a_326807]
-
navală, care în drumul ei a vizitat și baza navală britanică de la Portsmouth. Acest marș a nu a făcut să întărească poziția lui Canning în cabinet. Amenințarea unei intervenții unilaterale a Rusiei în Grecia părea iminentă. Când Canning a devenit premier, Wellington a demisionat, deschizând calea pentru semnarea tratatului Cele trei puteri au semnat Tratatul de la Londra pe 6 iulie 1827. Justificarea pe care o găseau puterile europene pentru intervenția în Grecia era subminarea comerțului maritim provocată de război. Tratatul cerea
Bătălia de la Navarino () [Corola-website/Science/325478_a_326807]
-
ultraconservatoare. De Martignac era dornic să câștige popularitate și a anunțat în aprilie 1828 că, date fiind eșecurile negocierilor, Franța urma să trimită o forță expediționară de 13.000 de soldați în Moreea pentru alungarea forțelor otomano-egiptene din Peloponez. Inițiativa premierului a fost întâmpinată cu entuziasm de publicul parizian. Chiar în timpul în care francezii începuseă pregătirile de război în porturile mediteraneene, Ibrahim Pașa îi transmitea tatălui său că este sigur că poate respinge forța expediționară franceză. Numai că, după distrugerea flotei
Bătălia de la Navarino () [Corola-website/Science/325478_a_326807]
-
cu Polonia și a evitat cu grijă complicațiile cu Imperiul Otoman. Politica sa internă a fost scrupulos echitabilă și a vizat ameliorarea sarcinilor publice prin limitarea privilegiilor comercianților străini și desființarea a multor birouri inutile și costisitoare de judecată. Obiectivul premierului a fost să-i găsească o soție țarului. La data de 17 ianuarie 1648, Morozov l-a căsătorit cu Maria Miloslavskaia, fiica ministrului de finanțe. Zece zile mai târziu Morozov a devenit cumnatul țarului după ce s-a căsătorit cu sora
Alexei I al Rusiei () [Corola-website/Science/325597_a_326926]
-
Urdangarín a trimis sume importante din bani publici către paradisuri fiscale din Belize și Marea Britanie. La 6 februarie 2012, Urdangarín a fost chemat în instanță pentru acuzațiile de corupție. El este cercetat alături de alte 14 persoane, inclusiv Jaume Matas, fostul premier al Insulelor Baleare. În septembrie 2012 familia a revenit la Barcelona. La 26 ianuarie 2013, Casa Regală spaniolă a eliminat secțiunea despre Iñaki Urdangarín de pe site-ul său oficial. În ianuarie 2014, instanța a decis să o pună sub acuzare
Iñaki Urdangarín () [Corola-website/Science/325670_a_326999]
-
făcute de programul nuclear pe care îl conduce, printre acestea numărându-se o nouă generație de centrifuge mai performante și posibilitatea de a îmbogăți uraniul până la 20%.. La 5 martie, președintele american Barack Obama, în cadrul unei întâlniri la Washington cu premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a declarat că "„se vorbește prea mult de un război”" împotriva Iranului. și că acest lucru duce la "„creșterea prețului petrolului, de care [Iranul] depinde pentru a-și finanța programul nuclear”". După întreruperea discuțiilor cu Occidentul privind
Relațiile dintre Israel și Iran () [Corola-website/Science/325757_a_327086]
-
al III-lea, ca an al îmbinării celor două elemente ale coroanei. Potrivit unui album editat de Academia de Științe din Ungaria în colaborare cu Conferința Episcopilor Romano-Catolici din Ungaria, cu ocazia Mileniului maghiar (anii 2000-2001), sub înaltul patronat al premierului Ungariei, Viktor Orbán, în concordanță cu cercetările istorice efectuate de specialiști, Sfânta Coroană a fost compusă din două părți diferite, sub domnia regelui Béla al III-lea(1172-1196). Partea inferioară este numită "corona graeca", potrivit icoanelor în stil bizantin și
Coroana Sfântului Ștefan () [Corola-website/Science/325771_a_327100]
-
Missolonghi au fost evenimente care au influențat profund opinia publică, și mai apoi guvernele. La începutul lunii august 1824, guvernul provizoriu elen a cerut Regatulu Unit să intervină pentru rezolvarea conflictului. Pe 24 martie/4 aprilie 1826, Arthur Wellesley (viitorul premier al Regatului Unit), Karl Nesselrode (ministrul afacerilor externe al Imperiului Rus) și Christopher Lieven (ambasadorul rus la Londra) au semnat la Sankt Petersburg un protocol cu privire la medierea conflictului greco-otoman. Protocolul a fost prima recunoaștere politică a Greciei, al cărei nume
Tratatul de la Londra (1827) () [Corola-website/Science/325796_a_327125]
-
că puterile europene sunt datoare să intervină pentru pacificarea Greciei. La sfârșitul lunii septembrie, George Canning, (ministrul de externe britanic) a venit la Paris într-o vizită privată. În ciuda caracterului privat la vizitei, ministrul britanic a avut discuții ample cu premierul francez Jean-Baptiste de Villèle. De asemenea, Canning a fost primit în mai multe rânduri de regele Carol al X-lea la Palatul Tuileries în cadrul unor dineuri neoficiale. Problema grecilor a fost discutată de politicienii francez și britanic. Franța a acceptat
Tratatul de la Londra (1827) () [Corola-website/Science/325796_a_327125]
-
decembrie și au căzut de acord asupra ca granița să fie pe linia Arta-Volos. Franța a propus ca, în cadrul măsurilor pentru impunerea prevederilor tratatului, trupele anglo-franceză să efectueze o invazie în Peloponez și să alunge forțele lui Ibrahim Pașa. Noul premier britanic, Wellington, a refuzat implicarea țării sale într-o aventură militară. O asemenea inițiativă era considerată de Wellington o tentativă de cucerire a Greciei, ceea ce echivala cu o încălcare a tratatului de la Londra. Britanicii s-au arătat dispuși să trimită
Tratatul de la Londra (1827) () [Corola-website/Science/325796_a_327125]
-
a fi 10.8 milioane de dolari. El și-a realizat debutul în amicalul din presezon împotriva lui 1. FC Köln, în care a marcat o dublă impresionând echipa cu abilitățile sale. A fost eliminat în primul său meci din Premier League, sezonul 2011-2012 împotriva lui Newcastle United după o palmă adresată lui Joey Barton. Acel meci s-a încheiat 0-0. Aceasta a rezultat cu o suspendare de 3 meciuri pentru reacție violentă. Alan Pardew (managerul lui Newcastle United) l-a
Gervinho () [Corola-website/Science/325126_a_326455]
-
Capitală. În Piața Arcului de Triumf a fost organizat un miting USL, dar aceștia au fost primiți cu ostilitate de către protestatarii din Piața Universității, Ludovic Orban, fiind îmbrâncit și huiduit de aceștia. Pe 4 iunie, au izbucnit proteste împotriva proaspătului premier, Victor Ponta, aceste proteste fiind un miting anti-USL, organizat de președintele PDL, Vasile Blaga, și o adunare a tineretului democrat-liberal. Protestele împotriva lui Băsescu au reizbucnit. Cele două tabere s-au îmbrâncit în București. Mulți protestatari au scandat împotriva guvernului
Protestele din România din 2012 () [Corola-website/Science/325188_a_326517]
-
relatat că deși autoritățile au retras proiectul de reformare a legii sănătății, prin care s-ar fi acordat acces și firmelor private în sistemul medical de urgență, oamenii au continuat să iasă în stradă cerând demisia președintelui Băsescu și a premierului Boc. Reuters subliniază violențele de duminică seară din capitala României, relatând ciocnirile dintre jandarmi și protestatari, dar afirmă că România, deși a adoptat în ultimii doi ani măsuri dure de austeritate, a evitat protestele de masă care au izbucnit în
Protestele din România din 2012 () [Corola-website/Science/325188_a_326517]
-
poziția din minister de unde demisionase, criza nu a fost dezamorsată, protestele au continuat, luând diferite forme. La data de 6 februarie 2012, Emil Boc și-a dat demisia din funcția de prim-ministru al României, împreună cu întregul Guvern al României. Premierul demisionar, Emil Boc, a dorit să menționeze faptul că nu a luat această hotărâre la presiunea străzii. Ministrul Cătălin Predoiu a fost desemnat de președintele Traian Băsescu în funcția de prim-ministru interimar. În seara aceleiași zile, președintele Traian Băsescu
Protestele din România din 2012 () [Corola-website/Science/325188_a_326517]
-
puteri promiteau creștinilor din Balcani o mai mare libertate și independență limitată. Deși Regatul Unit continua să se teamă de creșterea influenței rușilor în Asia de sud, nu s-a implicat în conflict. Totuși, atunci când Rusia a amenințat siguranța Constantinopolului, premierul britanic Benjamin Disraeli a cerut Austriei și Germaniei să se alăture britanicilor într-o alianță împotriva rușilor. Aceste manevre diplomatice i-a obligat pe ruși să semneze păcii de la San Stefano. Acest tratat de pace impunea condiții grele Imperiului Otoman
Chestiunea Orientală () [Corola-website/Science/325181_a_326510]
-
evidentă a Rusiei în regiune. Prin acest tratat, Bosnia și Herțegovina, deși rămâneau oficial în cadrul Imperiului Otoman, treceau de facto sub controlul Austriei. Insula Cipru a fost cedată de otomani Regatului Unit prin semnarea unei înțelegeri secrete. Manevrele făcute de premierul Disraeli i-au adus acestuia admirația lui Otto von Bismarck, care avea să spună despre el: „Bătrânul evreu, ce bărbat”. În ultimele decenii ale secolului al XIX-lea, pozițiile unora dintre marile puteri europene, cât și relațiile lor cu Imperiul
Chestiunea Orientală () [Corola-website/Science/325181_a_326510]
-
Alegerile prezidențiale din România au avut loc în două tururi de scrutin, la 2 noiembrie 2014 și la 16 noiembrie 2014. Pentru al doilea tur s-au calificat premierul în funcție, Victor Ponta (Alianța PSD-UNPR-PC), cu 40,44% din voturi, respectiv primarul Sibiului, Klaus Iohannis (ACL), cu 30,37%. În al doilea tur, cu o participare la vot cu peste 10% mai mare față de primul tur, Iohannis a obținut
Alegeri prezidențiale în România, 2014 () [Corola-website/Science/325307_a_326636]
-
respins în data de 16 septembrie 2014 excepția de neconstituționalitate ca inadmisibilă, fără să o judece pe fond. În data de 19 septembrie congresmanul american Christopher Smith, membru al Comisiei pentru Afaceri Externe din Camera Reprezentanților, a adresat o scrisoare premierului Ponta, în care și-a exprimat îngrijorarea față de modificarea legii electorale în perioada campaniei electorale. Congresmanul Smith a arătat că legislația electorală trebuie adoptată în urma dezbaterii în Parlament, nu prin modalitatea unei ordonanțe de urgență. Primul candidat care și-a
Alegeri prezidențiale în România, 2014 () [Corola-website/Science/325307_a_326636]
-
parlamentarul german Gunther Krichbaum, președintele "Comisiei pentru Afaceri Externe" din Bundestag, a sugerat că împiedicarea dreptului la vot echivalează cu fraudarea alegerilor și a apreciat că forurile europene competente trebuie să investigheze problema votului din Diaspora. În opinia lui Krichbaum, premierul Ponta și-ar fi pierdut deja orice autoritate de a mai exercita o funcție guvernamentală. Pe data de 8 noiembrie președintele Traian Băsescu a cerut din nou demisia Ministrului Afacerilor Externe, Titus Corlățean. În zilele de 8 și 9 noiembrie
Alegeri prezidențiale în România, 2014 () [Corola-website/Science/325307_a_326636]
-
de 8 noiembrie președintele Traian Băsescu a cerut din nou demisia Ministrului Afacerilor Externe, Titus Corlățean. În zilele de 8 și 9 noiembrie zeci de mii de români s-au adunat în marile orașe ale României pentru a protesta împotriva premierului Ponta și a ministrului Corlățean. Cele mai importante proteste au avut loc în Timișoara și Cluj, dar proteste semnificative au avut loc și în București, Constanța, Iași, Brașov și Oradea. În același sfârșit de săptămână a devenit publică implicarea unor
Alegeri prezidențiale în România, 2014 () [Corola-website/Science/325307_a_326636]
-
Comisiei Europene, și lui Martin Schulz, președintele Parlamentului European, în care a semnalat problemele apărute în diaspora în primul tur al alegerilor prezidențiale. Cristian Preda le-a cerut liderilor europeni să aibă o poziție publică în care să-i solicite premierului Victor Ponta respectarea dreptului de vot a românilor din diapora. Biroul Electoral Central a anunțat că deschiderea de noi secții de votare în diaspora este atât legală cât și recomandată. Anunțul a fost făcut printr-un comunicat de presă și
Alegeri prezidențiale în România, 2014 () [Corola-website/Science/325307_a_326636]
-
politice, electorale, ale domnilor Băsescu și Iohannis. Și nu pot accepta să ofer motive de contestare a rezultatelor alegerilor prezidențiale din turul II pe considerente de nelegalitate a înființării de noi secții de votare în străinătate"” Tot pe 10 noiembrie premierul Ponta a trimis șefului statului decretul de numire a lui Teodor Meleșcanu, candidat la prezidențiale în turul întâi și susținător al său în turul al doilea, în funcția de ministru de externe. Președintele Băsescu a semnat în aceași zi decretul
Alegeri prezidențiale în România, 2014 () [Corola-website/Science/325307_a_326636]
-
pentru Străinătate”". Dacă în turul întâi nu a existat nici o dezbatere între niciunul dintre cei 14 candidați la prezidențiale, problematica dezbaterilor prezidențiale a fost pusă în prim plan după turul întâi și transformată în motiv de atacuri de campanie. Echipa premierului Victor Ponta a fost cea care a pornit negocierile pentru campanie pe 2 noiembrie: l-a invitat pe Klaus Iohannis sa vină pe zilele de 10, 11, 12 respectiv 13 noiembrie la posturile România TV, Realitatea TV, B1 TV respectiv
Alegeri prezidențiale în România, 2014 () [Corola-website/Science/325307_a_326636]
-
refuzat, menționând că dezbaterile ar trebui să aibă loc pe "o platformă publică, independentă, accesibilă celor doi candidați și întregii media" astfel încât nici un candidat să nu fie avantajat, iar temele pentru campanie ar trebui negociate. Klaus Iohannis i-a recomandat premierului o dezbatere la Palatul Parlamentului la fel ca la alegerile prezidențiale din 2009, dar Victor Ponta a refuzat. Pe 4 noiembrie Universitatea de Vest din Timișoara i-a invitat pe cei doi candidați la o dezbatere în Aula Magna a
Alegeri prezidențiale în România, 2014 () [Corola-website/Science/325307_a_326636]