256,150 matches
-
revoluționare. După Rousseau, societatea trece în evoluția sa prin trei etape: Ideea „stării naturale” îndeplinește o anumită funcție teoretică: ea oferă baza pe care se întemeiază explicația genetică a vieții sociale. Rouseau este conștient de caracterul ipotetic al acestei idei: „starea naturală” este o supoziție necesară pentru a explica situația actuală a omului, și nicidecum un fapt istoric propriu-zis. Pentru el ideea stării naturale are un sens mai mult logic și metodologic decât empiric. Discursul este împărțit în patru părți importante
Discurs asupra originii și fundamentelor inegalității dintre oameni () [Corola-website/Science/306985_a_308314]
-
pe care se întemeiază explicația genetică a vieții sociale. Rouseau este conștient de caracterul ipotetic al acestei idei: „starea naturală” este o supoziție necesară pentru a explica situația actuală a omului, și nicidecum un fapt istoric propriu-zis. Pentru el ideea stării naturale are un sens mai mult logic și metodologic decât empiric. Discursul este împărțit în patru părți importante: o dedicație republicii din Geneva, prefața, prima parte a discursului și cea de-a doua parte. În prima parte a Discursului, Rousseau
Discurs asupra originii și fundamentelor inegalității dintre oameni () [Corola-website/Science/306985_a_308314]
-
mai mult logic și metodologic decât empiric. Discursul este împărțit în patru părți importante: o dedicație republicii din Geneva, prefața, prima parte a discursului și cea de-a doua parte. În prima parte a Discursului, Rousseau descrie individul uman în starea de natură. Rousseau susține că în această primă epocă omul nu era încă corupt de societate. El era bun, pentru că omul se naște bun; era capabil de compasiune, nutrind milă față de cei aflați în suferință; era liber. De asemenea, în
Discurs asupra originii și fundamentelor inegalității dintre oameni () [Corola-website/Science/306985_a_308314]
-
natură. Rousseau susține că în această primă epocă omul nu era încă corupt de societate. El era bun, pentru că omul se naște bun; era capabil de compasiune, nutrind milă față de cei aflați în suferință; era liber. De asemenea, în aceasta stare ipotetică, omul trăia după două principii: autoconservarea și mila, deosebindu-l astfel de celelalte animale. În partea a doua a Discursului, Rousseau explică seria de evenimente ce au dus la trecerea individului de la starea de natură la societatea civilă. După
Discurs asupra originii și fundamentelor inegalității dintre oameni () [Corola-website/Science/306985_a_308314]
-
era liber. De asemenea, în aceasta stare ipotetică, omul trăia după două principii: autoconservarea și mila, deosebindu-l astfel de celelalte animale. În partea a doua a Discursului, Rousseau explică seria de evenimente ce au dus la trecerea individului de la starea de natură la societatea civilă. După starea naturală, deci, urmează etapa de constituire a primelor societăți omenești. Rouseau respinge ideea lui Aristotel despre sociabilitatea înnăscută a omului și e convins ca societatea apare și se dezvoltă după anumite legi obiective
Discurs asupra originii și fundamentelor inegalității dintre oameni () [Corola-website/Science/306985_a_308314]
-
ipotetică, omul trăia după două principii: autoconservarea și mila, deosebindu-l astfel de celelalte animale. În partea a doua a Discursului, Rousseau explică seria de evenimente ce au dus la trecerea individului de la starea de natură la societatea civilă. După starea naturală, deci, urmează etapa de constituire a primelor societăți omenești. Rouseau respinge ideea lui Aristotel despre sociabilitatea înnăscută a omului și e convins ca societatea apare și se dezvoltă după anumite legi obiective. Totodată, el se manifestă ca un mare
Discurs asupra originii și fundamentelor inegalității dintre oameni () [Corola-website/Science/306985_a_308314]
-
și se dezvoltă după anumite legi obiective. Totodată, el se manifestă ca un mare dialectician, înțelegând ca progresul social nu este o ascensiune liniară, cum considerau contemporanii săi, grupați în jurul "Enciclopediei". Perioada a doua este un progres, spune el, față de starea naturală, dar în ea apar deja primele semne ale decăderii. Progresele ulterioare, susține Rouseau, „au fost tot atâția pași în aparență spre perfecționarea individului, în realitate, însă, spre decăderea speciei”. Astfel, autorul "Discursului" descoperă caracterul contradictoriu al progresului social. Fără
Discurs asupra originii și fundamentelor inegalității dintre oameni () [Corola-website/Science/306985_a_308314]
-
și atrage atenția asupra lor în mod special. Caracterul contradictoriu al progresului se observă cel mai bine în cea de-a treia etapa a istoriei - etapa apariției proprietății private. Izvorul inegalității, opinează filozoful, este proprietatea privata. Ea nu exista în „stare naturală” și de aceea nu este justificată de legea naturală: „Primul om care, împrejmuind un teren, s-a încumetat sa spună: «acesta este al meu» și care a găsit oameni destul de proști ca să-l creadă, a fost adevăratul întemeietor al
Discurs asupra originii și fundamentelor inegalității dintre oameni () [Corola-website/Science/306985_a_308314]
-
private duce la apariția conflictelor dintre oameni. Fiecare tinde sa-și mărească avuția și intra în lupta cu ceilalți. Așa apar dominația și sclavia, violența și jaful. Acea „luptă a tuturor împotriva tuturor”, despre care vorbește Hobbes cu referire la starea naturală, caracterizează, dimpotrivă, după Rouseau, societatea în sânul căreia s-a născut proprietatea privată. Proprietății private i s-a adăugat dominația politică, și astfel, un sistem artificial de inegalități i-a orânduit pe oameni într-un raport de dependență reciprocă
Discurs asupra originii și fundamentelor inegalității dintre oameni () [Corola-website/Science/306985_a_308314]
-
final care închide cercul și atinge punctul de la care am pornit: aici toți particularii devin egali, pentru ca nu sunt nimic în raport cu despotul... aici totul ajunge sa se rezume doar la legea celui mai mare și, prin urmare, la o nouă «stare naturală» deosebită de ceea de la care am pornit prin faptul ca una era starea naturală în puterea ei, iar cealaltă este fructul unui exces de corupție”. Astfel, Rouseau ajunge la ideea dialectica a negării negației cu aproape două decenii înainte de
Discurs asupra originii și fundamentelor inegalității dintre oameni () [Corola-website/Science/306985_a_308314]
-
devin egali, pentru ca nu sunt nimic în raport cu despotul... aici totul ajunge sa se rezume doar la legea celui mai mare și, prin urmare, la o nouă «stare naturală» deosebită de ceea de la care am pornit prin faptul ca una era starea naturală în puterea ei, iar cealaltă este fructul unui exces de corupție”. Astfel, Rouseau ajunge la ideea dialectica a negării negației cu aproape două decenii înainte de nașterea lui Hegel. Despotul, spune Rouseau, domină numai prin forță, de aceea el nu
Discurs asupra originii și fundamentelor inegalității dintre oameni () [Corola-website/Science/306985_a_308314]
-
65-70% și cea cristalizata 99%) îi. D(+)-galactoza, se găsește în galactozide și fosfatide (lipide complexe din creier) iii. L(-)-galactoza, în alge marine iv. D(+)-manoza, în polizaharide numite manini v. D(-)-fructoza, se găsește în regnul vegetal, în stare liberă în fructe dulci, se folosește la fabricarea produselor de panificație, băuturi nealcoolice vi. L(-)-sorboza, este materia primă în sinteză vitaminei C 5. Glicozidele, sunt denumite în funcție de monozaharidul de la care provin: glucozide, galactozide, fructozide, din plante de vanilie, migdale
Monozaharidă () [Corola-website/Science/306988_a_308317]
-
Lvov-Sandomierz. Mai înainte de declanșarea ofensivei, sovieticii au stocat o mare cantitate de materiale de luptă și au concentrat efective importante în regiunile celor trei capete de pod. Sovieticii copleșeau calitativ și cantitativ forțele germane în infanterie, artilerie și blindate. Această stare de fapt fusese adusă la cunoștința generalului Heinz Guderian de către generalul Reinhard Gehlen, șeful Fremde Heere Ost. Guderian a prezentat rezultatele spionajului lui Adolf Hitler, dar Führerul a refuzat să le dea crezare. Diviziile care participaseră în Ofensiva din Ardeni
Ofensiva Vistula-Oder () [Corola-website/Science/306998_a_308327]
-
de scriitori cehi și un an mai târziu membru în departamentul literar al Uniunii Artistice. După absolirea liceului, în 1896 a început să studieze Dreptul, terminând facultatea patru ani mai tarziu. Căderea guvernului lui Baden, tulburările naționale din decembrie și starea de asediu au influențat permanent orientarea ideologică a lui Dyk. Aceste evenimente au devenit, de asemenea, inspirație pentru opera beletristica a sa. După trecerea examenului judiciar din anul 1905, în cele din urmă, se decide la o carieră ca jurnalist
Viktor Dyk () [Corola-website/Science/307013_a_308342]
-
noapte. Există însă destule variații de la o parohie la alta. Toaca nu înlocuiește clopotul, deci pot fi folosite simultan. Astăzi s-a format o adevarată artă în jurul clopotelor și toacei. Clopotul și toaca se bat alternativ, de obicei în trei „stări”, adică toaca, apoi clopotele, apoi toaca, și tot așa, de trei ori fiecare. Gândi este o toaca din lemn de origine indiană folosită de călugării budiști tibetani ca instrument ritual. Utilizarea să este rară, servind pentru a anunța ceremonia de
Toacă () [Corola-website/Science/307050_a_308379]
-
el devine un apropiat al prințului și al familiei Vendôme. În 1690 publică în "Le Mercure Galant" trei fabule inedite. La 28 noiembrie 1691 Opera Franceză pune în scenă "Orphée" („Orfeu”), o tragedie lirică de La Fontaine. La sfârșitul anului 1692, starea sănătății lui La Fontaine se înrăutățește; probabil din cauza tuberculozei netratate. La 6 ianuarie 1693 a murit protectoarea sa, Madame de la Sablière. La Fontaine traduce în franceză "Dies Irae", pe care o citește în fața Academiei Franceze la ședința solemnă ce a
Jean de La Fontaine () [Corola-website/Science/307054_a_308383]
-
de diabet, identificând unele particularități specifice populației din România. Datele au fost publicate în peste 300 de lucrări (jumătate în reviste indexate ISI), fiind citate de peste 2300 de ori. Dintre monografiile și tratatele publicate menționăm: Hipertensiunea de origine renală (1974); Stările hiperosmolare (1974); Echilibrul acido-bazic (1978); Necesitate și abuz în alimentație (1981); Bazele biochimice ale nutriției (1985); Hipoglicemiile (1990); Teoria și practica acupuncturii moderne (1992); Insulina, descoperirea medicală a secolului aparține românului N. C. Paulescu (1996); Re-Discovery of Insulin (1996); Diabetologie
Constantin Ionescu-Târgoviște () [Corola-website/Science/307093_a_308422]
-
noțiunile de putere reactivă și deformantă. A introdus o unitate de putere electrică reactivă, corespunzând unui curent alternativ de un amper sub tensiunea de un volt - VAR - de la inițialele v(olt) + a(mper) + r(eactiv)]. Principala contribuție științifică rămâne studiul stărilor electrice deformante. A publicat o monografie intitulată "Puissances réactives et fictives" care e citată de majoritatea studiilor despre regimul deformant. A realizat unele tipuri de reostate. În anul 1954? a fost decorat cu Ordinul Muncii cl. I
Constantin Budeanu () [Corola-website/Science/307126_a_308455]
-
generatii de student în economie. O notă aparte constituind-o seminariile speciale de la Facultatea de Economie Generală (1959- 1968) și cursurile Restructurări în economia politică (1980)- analiza în peste 30 de articole și comentarii- prima lucrare de abordare globală a stării actuale a economiei politice. Lucrări la care contribuie, în calitate de coautor și coordinator științific: volumul ÎI din Tratatul de Economie Contemporană, cartea I-1987, carete a II-a-1989. Economia României în secolul XX (1990, coautor și coordinator)- lucrare căreia i-au fost
Tudorel Postolache () [Corola-website/Science/307141_a_308470]
-
răspândită în natură și se află sub observația oamenilor de știință producându-se schimbări în procesul de prelucrare, utilizări și genetica plantelor (mulți fermieri fiind interesați de mutațiile genetice pentru a produce cantități mai mari de bumbac). Celuloza apare în stare pură în componența bumbacului. Din acesta se obține cea mai pură celuloză prin îndepărtarea semințelor și spălarea vatei din capsulele de bumbac, iar celuloza rezultată este folosită în industria textilă deoarece are un procent de 91% celuloză. Se găsește în
Celuloză () [Corola-website/Science/307123_a_308452]
-
Vásárhely. Georgius Nemes fecit"” (executat de Georgius Nemes). Cu acest clopot se anunța începerea Adunărilor Generale ale orașului. Numele de “constituțional” provine de acolo, că nu a fost tras de la 1849 până la 1867 (perioada absolutismului), numai după 1867, după restabilirea stării constituționale. “Casa Orașului” (“Palatul Orașului”) a fost folosită ca primărie între anii 1812-1849. În timpul absolutismului (1849-1867) a fost ocupată de funcționarii județeni, care, după restabilirea constituției în 1867, au fost îndepărtați de acolo. În anul 1889 funcționa în această clădire
Judecătoria din Turda () [Corola-website/Science/307134_a_308463]
-
Medicină Veterinară din București, ocupând prin concurs postul de conferențiar, apoi din 1922 pe cel de profesor universitar. El a organizat cursuri și seminarii practice în Laboratorul de Parazitologie, fondând primul Laborator de cercetări experimentale pentru studiul viermilor care, în stare larvară, se găsesc la pești, iar în stare adultă la om, mamifere și păsări. În acest timp a descoperit cistecercul de "Taenia saginata" în carnea vitelor tăiate, a semnalat "Trichinella spiralis" la pisică, "Spiroptera sexalata" la porc ș.a. A descoperit
Ioan Ciurea () [Corola-website/Science/307176_a_308505]
-
de conferențiar, apoi din 1922 pe cel de profesor universitar. El a organizat cursuri și seminarii practice în Laboratorul de Parazitologie, fondând primul Laborator de cercetări experimentale pentru studiul viermilor care, în stare larvară, se găsesc la pești, iar în stare adultă la om, mamifere și păsări. În acest timp a descoperit cistecercul de "Taenia saginata" în carnea vitelor tăiate, a semnalat "Trichinella spiralis" la pisică, "Spiroptera sexalata" la porc ș.a. A descoperit ciclul biologic al unei serii întregi de trematode
Ioan Ciurea () [Corola-website/Science/307176_a_308505]
-
de doctorat (1958), au fost completate ulterior (1977) prin calculul corecțiilor radiative. Cercetările asupra proceselor atomice cu doi fotoni au început cu evaluarea nerelativistă, în aproximația dipolară electrică, a amplitudinii de împrăștiere elastică a fotonilor de atomul de hidrogen în starea fundamentală. Calculul nerelativist a fost extins pentru a include retardarea, conducând la descrierea nerelativistă completă a împrăștierii Compton de un electron atomic din pătura K. Aproximația dipolară a fost apoi folosită în studiul împrăștierii Compton din pătura L. Rezultatele acestor
Mihai Gavrilă () [Corola-website/Science/307221_a_308550]
-
laser mai înalte decât frecvențele tipice de legare a electronului în atomi, a dus la descoperirea unor efecte neașteptate. Într-un câmp cu polarizare liniară, atomul de hidrogen prezintă fenomenul de "dihotomie atomică": distribuția de sarcină electrică, sferic simetrică în starea fundamentală neperturbată, se scindează în doi lobi de sarcină separați atunci când ea oscilează antrenată de câmpul laser. Într-un câmp cu polarizare circulară, distribuția de sarcină ia forma unui tor cu axa de simetrie orientată după vectorul de propagare și
Mihai Gavrilă () [Corola-website/Science/307221_a_308550]