256,150 matches
-
mari decât le oferă apartenența lor la stările subordonate. Apărută mai târziu, starea orășenilor este cea care a reușit să creeze o civilizație urbană, aflată în contrast cu cea rurală. Între cele două piramide, la cel mai de jos nivel, se afla starea repudiaților. Aceștia nu pot fi incluși în nici una din cele două „piramide” ale stărilor sociale medievale japoneze, pentru că ei nu erau subordonați unei anumite stări dominante, sau dominate, ci erau la mila societății japoneze în ansamblul ei. Autoritatea împăratului, chiar
Istoria Japoniei () [Corola-website/Science/308200_a_309529]
-
este cea care a reușit să creeze o civilizație urbană, aflată în contrast cu cea rurală. Între cele două piramide, la cel mai de jos nivel, se afla starea repudiaților. Aceștia nu pot fi incluși în nici una din cele două „piramide” ale stărilor sociale medievale japoneze, pentru că ei nu erau subordonați unei anumite stări dominante, sau dominate, ci erau la mila societății japoneze în ansamblul ei. Autoritatea împăratului, chiar și numai formală, era recunoscută de către toate stările sociale, indiferent că aparțineau stărilor dominante
Istoria Japoniei () [Corola-website/Science/308200_a_309529]
-
în contrast cu cea rurală. Între cele două piramide, la cel mai de jos nivel, se afla starea repudiaților. Aceștia nu pot fi incluși în nici una din cele două „piramide” ale stărilor sociale medievale japoneze, pentru că ei nu erau subordonați unei anumite stări dominante, sau dominate, ci erau la mila societății japoneze în ansamblul ei. Autoritatea împăratului, chiar și numai formală, era recunoscută de către toate stările sociale, indiferent că aparțineau stărilor dominante sau celor subordonate. Interesul navigatorilor occidentali s-a îndreptat cu precădere
Istoria Japoniei () [Corola-website/Science/308200_a_309529]
-
nici una din cele două „piramide” ale stărilor sociale medievale japoneze, pentru că ei nu erau subordonați unei anumite stări dominante, sau dominate, ci erau la mila societății japoneze în ansamblul ei. Autoritatea împăratului, chiar și numai formală, era recunoscută de către toate stările sociale, indiferent că aparțineau stărilor dominante sau celor subordonate. Interesul navigatorilor occidentali s-a îndreptat cu precădere spre zonele sudice ale globului, spre „Indii”, iar pe liniile de navigație între Pacific, Atlantic și Oceanul Indian străbăteau îndeosebi emisfera sudică. Dar, în
Istoria Japoniei () [Corola-website/Science/308200_a_309529]
-
ale stărilor sociale medievale japoneze, pentru că ei nu erau subordonați unei anumite stări dominante, sau dominate, ci erau la mila societății japoneze în ansamblul ei. Autoritatea împăratului, chiar și numai formală, era recunoscută de către toate stările sociale, indiferent că aparțineau stărilor dominante sau celor subordonate. Interesul navigatorilor occidentali s-a îndreptat cu precădere spre zonele sudice ale globului, spre „Indii”, iar pe liniile de navigație între Pacific, Atlantic și Oceanul Indian străbăteau îndeosebi emisfera sudică. Dar, în ultimele decenii ale secolului al
Istoria Japoniei () [Corola-website/Science/308200_a_309529]
-
Illinois un studiu a analizat posibilitatea realizării unei superrețele pentru transportul simultan al hidrogenului lichid și al energiei electrice de ordinul 10GW pe aceeași conductă/cablu în care hidrogenul lichid ar avea și rolul de agent de răcire necesar obținerii stării de superconductibilitate și ar fi utilizat la ieșire din cablu ca și combustibil în stații de alimentare cu hidrogen. Mijloacele de transport de pe uscat sau apă pot fi utilizate pentru livrarea hidrogenului de la producător la stații de distribuție, sub formă
Infrastructura economiei hidrogenului () [Corola-website/Science/308251_a_309580]
-
carburantul necesar autobuzelor cu pile de combustie. În parcul industrial Höchst se utilizează hidrogenul obținut ca produs secundar la un combinat chimic și se livrează prin intermediul unei conducte de 1,7km la o stație de alimentare care îl distribuie sub stare gazoasă la 350bar respectiv 700 bar, sau lichidă în funcție de cerință. În Lombardia stația de alimentare va dispune de o instalție de reformare prin care produce hidrogen din gaz metan și la nevoie mai poate prelua hidrogen din transportoare auto. Proiectul
Infrastructura economiei hidrogenului () [Corola-website/Science/308251_a_309580]
-
vedere este aceea că induce o percepție greșită asupra măsurării din mecanica cuantică. Pentru a testa principiul incertitudinii, un fizician ipotetic ar folosi o anume procedură de mai multe ori pentru a pregăti un ansamblu de particule aflate în aceeași stare cuantică. Pentru jumătate din acest ansamblu, ar măsura poziția, dând o distribuție de probabilitate pentru poziție. Pentru cealaltă jumătate a ansamblului, ar măsura impulsul, dând o distribuție de probabilitate pentru impuls. În cele din urmă, s-ar calcula produsul deviațiilor
Principiul incertitudinii () [Corola-website/Science/308245_a_309574]
-
rezultând o valoare de cel puțin formula 3. În această situație, poziția și impulsul nu se vor putea niciodată măsura de mai multe ori pentru aceeași particulă. (Dacă s-ar putea, atunci rezultatul celei de-a doua măsurători nu vor reflecta starea originală, datorită aplicării corecte a efectului de observator.) De aceea, o măsurare nu o poate afecta pe cealaltă. Mai mult, deși fiecare măsurare prăbușește starea cuantică a particulei, distribuția de probabilitate rezultată din aceste măsurători va reflecta corect starea cuantică
Principiul incertitudinii () [Corola-website/Science/308245_a_309574]
-
particulă. (Dacă s-ar putea, atunci rezultatul celei de-a doua măsurători nu vor reflecta starea originală, datorită aplicării corecte a efectului de observator.) De aceea, o măsurare nu o poate afecta pe cealaltă. Mai mult, deși fiecare măsurare prăbușește starea cuantică a particulei, distribuția de probabilitate rezultată din aceste măsurători va reflecta corect starea cuantică așa cum exista ea înaintea măsurătorii. În orice caz, este acum înțeles că incertitudinile din cadrul unui sistem există înainte și independent de măsurătoare, iar principiul incertitudinii
Principiul incertitudinii () [Corola-website/Science/308245_a_309574]
-
reflecta starea originală, datorită aplicării corecte a efectului de observator.) De aceea, o măsurare nu o poate afecta pe cealaltă. Mai mult, deși fiecare măsurare prăbușește starea cuantică a particulei, distribuția de probabilitate rezultată din aceste măsurători va reflecta corect starea cuantică așa cum exista ea înaintea măsurătorii. În orice caz, este acum înțeles că incertitudinile din cadrul unui sistem există înainte și independent de măsurătoare, iar principiul incertitudinii este astfel independent de efectul de observator. Măsurările poziției și impulsului efectuate pe copii
Principiul incertitudinii () [Corola-website/Science/308245_a_309574]
-
orice caz, este acum înțeles că incertitudinile din cadrul unui sistem există înainte și independent de măsurătoare, iar principiul incertitudinii este astfel independent de efectul de observator. Măsurările poziției și impulsului efectuate pe copii identice ale unui sistem aflat într-o stare dată vor varia fiecare conform unei distribuții de probabilitate caracteristică stării sistemului. Aceasta este postulatul fundamental al mecanicii cuantice. Dacă vom calcula deviațiile standard Δ"x" și Δ"p" ale măsurării poziției, respectiv impulsului, atunci unde Mai general, dat fiind
Principiul incertitudinii () [Corola-website/Science/308245_a_309574]
-
înainte și independent de măsurătoare, iar principiul incertitudinii este astfel independent de efectul de observator. Măsurările poziției și impulsului efectuate pe copii identice ale unui sistem aflat într-o stare dată vor varia fiecare conform unei distribuții de probabilitate caracteristică stării sistemului. Aceasta este postulatul fundamental al mecanicii cuantice. Dacă vom calcula deviațiile standard Δ"x" și Δ"p" ale măsurării poziției, respectiv impulsului, atunci unde Mai general, dat fiind orice operatori Hermitici "A" și "B", și un sistem în starea
Principiul incertitudinii () [Corola-website/Science/308245_a_309574]
-
stării sistemului. Aceasta este postulatul fundamental al mecanicii cuantice. Dacă vom calcula deviațiile standard Δ"x" și Δ"p" ale măsurării poziției, respectiv impulsului, atunci unde Mai general, dat fiind orice operatori Hermitici "A" și "B", și un sistem în starea ψ, există distribuții de probabilitate asociate cu măsurarea lui "A" și a lui " B", dând deviațiile standard Δ"A" and Δ"B". Then unde operatorul ["A","B"] = "AB" - "BA" reprezintă comutatorul lui "A" și "B", iar formula 7 reprezintă valoarea așteptată
Principiul incertitudinii () [Corola-website/Science/308245_a_309574]
-
o teorie cuantică relativistă a "evenimentelor". Dar cea mai bine cunoscută, mai des folosită și corectă formulare a fost dată abia în 1945 de către L. I. Mandelshtam și I. E. Tamm, după cum urmează. Pentru un sistem cuantic aflat într-o stare nestaționară formula 13 și o observabilă formula 14 reprezentată de un operator autoadjunct formula 15, este valabilă următoarea formulă: unde formula 17 este deviația standard a operatorului energie în starea formula 18, formula 19 reprezintă deviația standard a operatorului formula 15 și formula 21 este valoarea așteptată a
Principiul incertitudinii () [Corola-website/Science/308245_a_309574]
-
Mandelshtam și I. E. Tamm, după cum urmează. Pentru un sistem cuantic aflat într-o stare nestaționară formula 13 și o observabilă formula 14 reprezentată de un operator autoadjunct formula 15, este valabilă următoarea formulă: unde formula 17 este deviația standard a operatorului energie în starea formula 18, formula 19 reprezintă deviația standard a operatorului formula 15 și formula 21 este valoarea așteptată a lui formula 15 în acea stare. Deși al doilea factor din partea stângă are dimensiune de timp, el este diferit de parametrul timp din Ecuația Schrödinger. Este un
Principiul incertitudinii () [Corola-website/Science/308245_a_309574]
-
observabilă formula 14 reprezentată de un operator autoadjunct formula 15, este valabilă următoarea formulă: unde formula 17 este deviația standard a operatorului energie în starea formula 18, formula 19 reprezintă deviația standard a operatorului formula 15 și formula 21 este valoarea așteptată a lui formula 15 în acea stare. Deși al doilea factor din partea stângă are dimensiune de timp, el este diferit de parametrul timp din Ecuația Schrödinger. Este un timp de viață a stării formula 13 față de observabila formula 14. Cu alte cuvinte, acesta este timpul după care valoarea așteptată
Principiul incertitudinii () [Corola-website/Science/308245_a_309574]
-
standard a operatorului formula 15 și formula 21 este valoarea așteptată a lui formula 15 în acea stare. Deși al doilea factor din partea stângă are dimensiune de timp, el este diferit de parametrul timp din Ecuația Schrödinger. Este un timp de viață a stării formula 13 față de observabila formula 14. Cu alte cuvinte, acesta este timpul după care valoarea așteptată formula 25 se schimbă apreciabil. Principiul incertitudinii energie-timp are implicații mari în spectroscopie. Deoarece stările excitate au un timp de viață finit, nu toate eliberează aceeași cantitate
Principiul incertitudinii () [Corola-website/Science/308245_a_309574]
-
de parametrul timp din Ecuația Schrödinger. Este un timp de viață a stării formula 13 față de observabila formula 14. Cu alte cuvinte, acesta este timpul după care valoarea așteptată formula 25 se schimbă apreciabil. Principiul incertitudinii energie-timp are implicații mari în spectroscopie. Deoarece stările excitate au un timp de viață finit, nu toate eliberează aceeași cantitate de energie când degenerează; vârfurile spectroscopice sunt de fapt maxime cu lărgime finită (numite "lărgime naturală"), cu centrul în dreptul energiei reale a stării excitate. Pentru stările care degenerează
Principiul incertitudinii () [Corola-website/Science/308245_a_309574]
-
implicații mari în spectroscopie. Deoarece stările excitate au un timp de viață finit, nu toate eliberează aceeași cantitate de energie când degenerează; vârfurile spectroscopice sunt de fapt maxime cu lărgime finită (numite "lărgime naturală"), cu centrul în dreptul energiei reale a stării excitate. Pentru stările care degenerează rapid, lărgimea face dificilă măsurarea precisă a acestei energii reale, și într-adevăr, cercetătorii au folosit cavități de microunde pentru a încetini rata de degenerare, pentru a obține maxime mai abrupte și măsurări mai precise
Principiul incertitudinii () [Corola-website/Science/308245_a_309574]
-
spectroscopie. Deoarece stările excitate au un timp de viață finit, nu toate eliberează aceeași cantitate de energie când degenerează; vârfurile spectroscopice sunt de fapt maxime cu lărgime finită (numite "lărgime naturală"), cu centrul în dreptul energiei reale a stării excitate. Pentru stările care degenerează rapid, lărgimea face dificilă măsurarea precisă a acestei energii reale, și într-adevăr, cercetătorii au folosit cavități de microunde pentru a încetini rata de degenerare, pentru a obține maxime mai abrupte și măsurări mai precise ale energiei (Gabrielse
Principiul incertitudinii () [Corola-website/Science/308245_a_309574]
-
dă o formă a relației Robertson-Schrödinger: unde operatorul ["A","B"] = "AB" - "BA" reprezintă comutatorul lui "A" și "B". Pentru a lămuri înțelesul fizic al acestei inegalități, ea este adesea scrisă în forma: unde este operatorul medie al observabilei "X" în starea sistemului ψ și este operatorul deviație standard al observabilei "X" în starea sistemului ψ. Această formulare se poate deduce din formularea de mai sus înlocuind "A" cu formula 37 și "B" cu formula 38, și folosind faptul că Această formulare își obține
Principiul incertitudinii () [Corola-website/Science/308245_a_309574]
-
reprezintă comutatorul lui "A" și "B". Pentru a lămuri înțelesul fizic al acestei inegalități, ea este adesea scrisă în forma: unde este operatorul medie al observabilei "X" în starea sistemului ψ și este operatorul deviație standard al observabilei "X" în starea sistemului ψ. Această formulare se poate deduce din formularea de mai sus înlocuind "A" cu formula 37 și "B" cu formula 38, și folosind faptul că Această formulare își obține interpretarea fizică indicată de terminologia sugestivă "medie" și "deviație standard", datorită proprietăților
Principiul incertitudinii () [Corola-website/Science/308245_a_309574]
-
de vedere profesional; sub tirul criticilor se afla și Eduard Wachmann, directorul Conservatorului și „supraveghetor” al corului Domnița Bălașa și al corului Sfintei Mitropolii. Revista „România musicală” acuză conducerea coralei Sfintei Mitropolii că a lăsat formația să ajungă într-o „stare deplorabilă”, determinându-l pe Mitropolitul Primat să apeleze la corul lui G. Musicescu pentru sfințirea Capelei Române din Paris, declarând că „nu poate merge corul domnului Wachmann”. Pe la 1885 la cârma corului Sfintei Mitropolii a Ungro-Vlahiei ajunge Ioan Bunescu, absolvent
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
cântării corale concretizăndu-și strădaniile în tipărirea colecției „Repertoriul coral religios...” (1886). Ioan Bunescu s-a atașat mai mult de activitatea dirijorală la Biserica Sărindar, prezența la corul Mitropolitan fiind foarte scurtă (1884?-1885). Dintr-o cerere adresată Mitropolitului reiese că starea de sănătate și solicitările multiple de la Mitropolie l-au determinat să revină la Biserica Sărindar. Până la venirea lui Gheorghe Cucu în 1912 - când postul de dirijor la Mitropolie rămăsese vacant prin decesul lui N. Bănulescu - nu mai cunoaștem alți dirijori
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]